GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
În ziua a noua a vacanței noastre în Albania - 1 iulie 2017 - sejurul la Durrës deja se încheiase. Cu bagajele făcute și aliniate în autocar, după micul dejun porneam spre România. Drumul de întoarcere n-a fost identic celui de la venire pentru că nu doar că vacanța noastră nu s-ar mai fi încadrat în categoria "circuit + sejur", dar mai aveam încă multe altele de făcut, de văzut, până să ajungem acasă. În primul rând nu trebuia să părăsim Albania înainte de a-i cunoaște riviera, porțiunea dintre Vlorë și Sarandë - cea mai frumoasă parte a litoralului său.
Vlorë
De la Durrës până la Vlorë sunt 118 km pe care i-am străbătut fără a face vreun popas, de aceea orașul situat în sud-vestul Albaniei, într-un golf care separă Marea Adriatică de Marea Ionică, al doilea mare port al țării după cel de la Durrës, a fost pentru noi mai întâi un loc de relaxare și mai apoi de interes turistic.
Fiind așezat la întretăierea drumurilor terestre cu cele maritime, orașul cunoscut în antichitate sub numele de Aulona, a devenit curând un port important, un oraș păzit, întărit și mult râvnit de năvălitori. Turcii l-au invadat și l-au cucerit în 1417, iar mai târziu Suleiman Magnificul a ordonat construirea aici, în apropierea țărmului, a unei fortărețe dotate cu un turn cu 7 etaje. Cetatea lui Suleiman, o minune arhitectonică pentru vremea respectivă, nu se mai păstrează, pe locul ei apărând un stadion. Dar, nu veniserăm la Vlorë pentru vestigii istorice. Vizitaserăm deja destule în Albania.
În zona pietonală de lângă Hotel Vlora International - un hotel de 5*, mare și cu adevărat elegant (afirm asta chiar dacă nu i-am văzut decât recepția, lobby, barul și toaletele de la parter) - vis-a-vis de Muzeul Național al Independenței, am aflat că Vlorë a fost primul oraș albanez care și-a câștigat libertatea. La 28 Noiembrie 1912, Adunarea Națională a declarat independența față de turci și a constituit un guvern condus de Ismail Kemal (Ismail Qemali Bey Vlora - după numele său albanez, întreg) chiar în clădirea care astăzi adăpostește Muzeul Național al Independenței. Cine dorește să afle amănunte din istoria Albaniei acelor vremuri poate vizita Muzeu kombëtar i pavarësisë - Muzeul Național al Independenței. Primul muzeu albanez, amenajat în 1936, a fost mai întâi un muzeu de istorie, iar la 28 noiembrie 1962, la 50 de ani de la proclamarea independenței, a fost denumit Muzeu kombëtar i pavarësisë - Muzeul Național al Independenței.
Muzeul deschis Marți - Sâmbătă între orele 9.00-17.00 și Duminică între orele 10.00-14.00, cu o taxă de intrare de numai 100 lekë sau 1 euro/persoană, oferă celor interesați posibilitatea de a vedea documente, fotografii și obiecte originale care vorbesc despre sacrificiile albanezilor în luptele de eliberare națională. De asemenea se poate vedea sala de ședințe a guvernului provizoriu condus de Ismail Kemal, precum și steagurile originale ale unităților rebele de luptă. În fața clădirii sunt aliniate zece busturi foarte bine realizate ale unor personalități politice ale vremii.
Trebuie să spun că puțini dintre noi au avut curiozitatea de a vizita acest muzeu. Pentru că nu este foarte mare, pentru că taxa de intrare este modică și pentru că aveam timp suficient, după ce am dat o raită prin port, am intrat și la Muzeul Național al Independenței.
Mai trebuie să spun că Portul din Vlorë nu are frumusețea celui de la Durrës și nici pitorescul porturilor grecești în care îți delectezi ochii privind tot felul de ambarcațiuni care mai de care mai scumpe și mai aspectuoase aliniate la țărm. Portul din Vlorë cunoscut din antichitate ca important port comercial este și în prezent o punte de legătură a Albaniei cu țările europene. N-am avut norocul să asistăm la sosirea sau la plecarea vreunui feribot, să simțim freamătul acelor clipe, în schimb m-am infiorat văzând sinistrele rotocoale de sârmă ghimpată care mărginesc digul de beton. Mi-am amintit de taberele de emigranți încartiruiți în împrejmuiri cu garduri înalte și multe rânduri de sârmă ghimpată pe care le-am văzut la Calais anul trecut. Nu mi-a plăcut sârma ghimpată nici în Albania. Zona era păzită, nu puteai circula pe oriunde, dar puteai fotografia orice. Unui polițist care îmi făcuse semn să nu mai înaintez, i-am cerut permisiunea de a fotografia, iar el mi-a îngăduit acest lucru de îndată.
Cu grupul reîntregit în zona pietonală din fața portului, aproape de statuia lui Isa Boletini - un luptător naționalist albanez (când loial sultanului, când împotriva guvernării otomane - după interesele politice de moment), participant la Declarația de Independență a albanezilor din Vlorë - am plecat spre autocar și am părăsit orașul.
De la Vlorë la Sarandë
Traseul dintre Vlorë și Sarandë este de o neasemuită frumusețe. Munții înalți, crestele golașe, zonele bogat împădurite cu pin, drumurile sinuoase pe lângă care vezi din loc în loc ițindu-se asemenea unor ciuperci faimoasele cazemate albaneze, o mare spectaculoasă, de un albastru ireal, Golful Porto Palermo - o fostă bază a marinei militare în care încă se mai vede intrarea în adăpostul din munte, plaje sălbatice și sate izolate pe coastă, toate fac frumusețea acestui traseu dificil, lung de 125 km.
Probabil că nu vă așteptați să descriu fiecare plajă dintre cele foarte multe care se înșiră de-a lungul coastei. N-am ajuns la nici una dintre ele. Exceptând câteva opriri în puncte de belvedere, am văzut totul din autocar. În Golful Vlorë, de-a lungul coastei până la Orikum și peninsula Karaburuni sunt mai multe plaje amenajate sau în curs de amenajare, precum și hoteluri, pub-uri, baruri, restaurante, discoteci și tot ceea ce-și poate dori turistul aflat în vacanță. Cei care se cazează aici n-ar trebui să rateze Karaburuni - cea mai mare peninsulă din Albania, spectaculoasă, despre care ni s-a vorbit în termini foarte elogioși. Se spune că aici se află cea mai mare peșteră marină din țară, atât de mare încât permite explorarea ei cu barca. Bineânțeles, noi nu am ajuns acolo, dar pentru că ni s-a povestit despre ea cu lux de amănunte și am rămas cu impresia că este un loc frumos, nu pot să nu-l menționez.
La capătul golfului Vlorë drumul se îndepărtează de țărm și intră în munți. Știam că Albania este o țara preponderent muntoasă, dar nu știam că munții ei sunt atât de frumoși. Și când spun asta mă refer la Parcul Național Llogara. Acesta este situat în Munții Ceraunian din sud-vestul Albaniei, aproape de rivieră. Pădurile dese care acoperă crestele cu mai multe specii de pin, foioase, dafin, tisa, etc... sunt presărate cu arbori cu forme fantastice pricinuite de vânturile de coastă care-i bat în permanență.
Între Orikum - cel mai apropiat oraș din partea de nord și satul Dhërmi - la sud, înainte de a ajunge la Himarë, drumul străbate Llogara Pass, o trecătoare înaltă care uimește cu peisajele marine care se deschid privirii de la înălțime. În zonă sunt mai multe restaurante, hoteluri și un mic complex de căsuțe din lemn. Sunt și câteva hoteluri. Am aflat că anual are loc aici un concurs internațional de parapantă. Cred că e fantastic să te afli atunci, aici, ca... privitor. Am oprit și noi la un minunat punct de belvedere în Llogara lângă un centru de informare turistică unde amenajarea din beton ne-a permis câteva fotografii frumoase.
Când se termină coborârea pe serpentinele strânse, în ac de păr, drumul se apropie din nou de țărm. Dhermi Beach, Gjipe Beach, apoi Himarë și în sfârșit Golful Porto Palermo - o zonă care mie mi-a plăcut foarte mult. Un golf superb adâncit în munte, cu o peninsulă (aproape o insulă legată de continent printr-o porțiune foarte îngustă de uscat) pe care se înalță o cetate și cu un misterios tunel - ascunziș sub stâncă pentru submarinele militare - cam acesta este Porto Palermo.
Despre Castelul Porto Palermo, foarte bine conservat, există controverse în privința perioadei construcției sale. Unii istorici afirmă că ar fi fost construit la începutul sec. XIX de Ali Pasha de Tepelena, alți - luând în calcul planul triunghiular cu turnuri rotunde foarte asemănător fortului venețian de la Butrint - atribuie edificiul venețienilor. Se spune că socotindu-l vulnerabil la atacurile artileriei de la înălțimea muntelui, Ali Pasha ar fi oferit castelul și portul marinei regale.
Tunelul Porto Palermo este un buncăr submarin construit în timpul dictatorului comunist Enver Hoxha. Situat la capătul nordic al golfului Porto Palermo, tunelul nu mai are aceeași destinație și în zilele noastre, totuși face parte dintr-o zonă de restricție militară. Din când în când, aici au loc exerciții de testare a capacităților forțelor navale militare albaneze.
Concluzionând, în sudul țării, de la Vlorë până la Sarandë, de-a lungul șoselei litorale, se văd sate tradiționale, castele și biserici vechi, plaje izolate cu ape limpezi, prea puțin știute, trecători și canioane, golfuri și râuri care se pierd în mare, peșteri, păduri ocrotite de lege și multe plantații de citrice și măslini. Zona este foarte frumoasă și merită străbătută fără grabă, cu cât mai multe popasuri, pentru a da răgaz spiritului să se bucure de minunile naturii.
Sarandë
Pentru noi, cei care acum, la final de vacanță, eram în drum spre casă, popasul la Sarandë n-a fost pentru vizite, ci doar pentru masa de prânz și pentru relaxare. Pentru că nu s-a vizitat nimic și pentru că ghidul - preocupat în principal să nu ne prindă miezul nopții înainte de a ajunge la cazarea de la Kastoria - nu a relatat nimic despre Sarandë - acest Monte Carlo albanez, m-am văzut nevoită să le povestesc alor mei ceea ce văzusem în urmă cu doi ani în excursia de o zi pe care o făcusem cu plecare din Parga. Nici despre Parcul Național și Butrint - orașul cu o istorie de două mii de ani nu s-a amintit nimic. Nu pot însă trece mai departe fără a spune câteva cuvinte despre cele două destinații turistice și fără a îndemna pe cei care ajung aici să nu le rateze. Chiar dacă nu le-am vizitat și acum, chiar dacă mă voi folosi parțial de impresiile turistice de acum doi ani, pentru întregirea prezentării uneia dintre cele mai frumoase și mai interesante zone din sudul Albaniei trebuie să fac aceste completări.
Situat pe ţărmul unui golf la Marea Ionică, la aprox. 14 km est de capătul de nord al insulei Corfu, Sarandë - cel mai mare port din sudul Albaniei este totodată unul dintre cele mai importante obiective turistice de pe riviera albaneză. Hotelurile moderne şi foarte scumpe construite de-a lungul ţărmului, peisajele, precum şi vegetaţia luxuriantă din această parte a oraşului, îndreptățesc pe unii să numească Sarandë "un Monte Carlo al Albaniei". La nici 20 km se află Parcul Naţional Butrint - declarat Patrimoniu Mondial UNESCO - o comoară de istorie şi de arheologie în care turistul poate admira impresionantele rămăşiţe ale unui oraş antic.
Și de această dată, autocarul ne-a lăsat în parcarea de la capătul Shëtitorja Naim Frashëri - cea mai importantă arteră de circulaţie a oraşului. Bulevardul urmăreşte linia de coastă la numai câţiva metri de aceasta având de o parte hoteluri elegante, baruri, restaurante şi multe magazine, iar de cealaltă parte faleza, portul şi marea. Shëtitorja Naim Frashëri este cel mai frumos loc de promenadă din oraş. Este umbrit de vegetație și etalează busturi de personalități, precum și alte lucrări de artă.
Dacă sunteți interesați de lăcașuri de cult, în Sarandë puteți vizita Biserica Sf. Haralambie - Saint Charalampos - cea mai nouă biserică ortodoxă din oraș (2006) sau moscheea aflată în vecinătatea Clubului englezilor. În centru, lângă o staţie de taxi şi vis-a-vis de parc se află Sinagoga şi Basilica Onhezmi unde - cu o taxă de 100 lekë/persoană - se poate vizita un sit arheologic cu mozaicuri având reprezentate animale, arbori, oameni, precum şi diferite simboluri ebraice descoperite acolo.
Drumul de la Sarandë la Butrint - construit în 1959 cu ocazia vizitei liderului sovietic Nikita Hruşciov și refăcut în 2010 - este foarte bun și se străbate în nici o jumătate de oră. Cred că cine ajunge în Sarandë - în sejur, în circuit sau numai într-o excursie de o zi (din Corfu sau din partea continentală a Greciei) - ar fi păcat să nu rezerve ceva timp şi pentru Butrint, un obiectiv declarat în 1992 Patrimoniu Mondial UNESCO. Aici este comoara de istorie şi de arheologie a Albaniei, aici zac rămăşiţele unui oraş antic cu un impresionant amfiteatru roman, cu o Basilică bizantină (cea mai mare din lume, după Sf. Sophia din Istanbul), cu un templu roman cu mozaic, o poartă cu un leu sculptat, precum şi mai multe construcţii apărute de-a lungul vremii, când zona se afla sub diferite stăpâniri. Se spune că ceea ce vede turistul zilelor noastre nu reprezintă decât 15 % din ceea ce a fost cândva Butrint, restul fiind încă nedescoperit.
Pădurea de dafin cu alei pietruite şi umbroase, ușor de străbătut, ascunde un amestec de monumente apărute aici într-o perioadă de peste două mii de ani. De la temple greceşti datate sec. IV î. H. până la fortificaţii otomane edificate la începutul sec. XIX, toate construcţiile vorbesc despre etapele dezvoltării oraşului, dar şi despre creşterea şi decăderea unor mari imperii care şi-au întins stăpânirea până în această parte a Mediteranei.
După această paranteză destul de amplă în care am povestit despre ceea ce ar fi trebuit să facem și nu am făcut și de astă dată, voi menționa că - fiind foarte cald - grupul nostru n-a mai avut chef nici de plimbare pe faleză și nici să descopere frumusețile acestui "Monte Carlo albanez". Toată lumea s-a ascuns în umbra teraselor la o pizza și o bere rece pregătindu-se pentru o nouă etapă de drum. Urma să părăsim Albania și să intrăm în Grecia pe la punctul de frontieră Kakavia - Ktismata, ceea ce am și făcut după numai 49 km.
Final
Închei seria impresiilor din vacanța în Albania cu un citat de la începutul istorisirilor mele: Când a aflat că mi-am planificat o mică vacanță în Albania, o prietenă mi-a spus fără menajamente: "N-o să-ți placă în Albania!" Pe un ton ceva mai blând, o altă prietenă m-a întrebat: "De ce te duci în Albania când Grecia este atât de frumoasă?"
Acum, când faptul a fost consumat, când - scriind despre fiecare pas important pe care l-am făcut acolo - amintirile au fost pritocite și răspritocite până a nu deveni prea vechi, sunt în măsură să răspund prietenei care mi-a prezis că n-o să-mi placă în Albania: "Mergi și tu acolo, mergi pe bani puțini așa cum am fost eu, vizitează totul (nu te lenevi așa cum au făcut unii dintre noi renunțând chiar și la excursii deja plătite), încearcă să înțelegi istoria îndepărtată, dar și viața actuală a albanezilor, bucură-te de plajele frumoase și de mâncarea lor bună, apoi spune-mi dacă ți-a plăcut Albania!"
Celeilalte prietene care m-a întrebat de ce mă duc în Albania când Grecia este atât de frumoasă îi răspund: "Am fost în Albania pentru a cunoaște o țară de curând scăpată de jugul comunist și care strigă tare înspre lumea turistică: 'Suntem aici! Vizitați-ne!'. Am fost și în Grecia și voi mai merge ori de câte ori voi avea ocazia pentru că într-adevăr, Grecia este foarte frumoasă."
Trimis de iulianic in 13.08.17 17:46:43
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în ALBANIA.
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
5 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@webmaster: Vă rog atașați
https://www.youtube.com/watch?v=tKNlpbMhHWc
Mulțumesc!
Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă Vlora, VLORE" (deja existentă pe sait)
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
Am citit cu plăcere, am urmărit traseul, recunosc, e un loc ce merită vizitat, o țară ce caută turiști și se străduiește!
Felicitări pentru alegerea făcută!
@iulianic:
Iulia, finalul ar fi meritat un vot bun in plus fata de articol, felicitari!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2022 Una dintre cele mai frumoase zone — scris în 01.09.22 de Gabriela_2012 din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2022 Albania, Vlore — scris în 18.07.22 de Mihnea-Alexandru din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Schimbata mult — scris în 04.08.19 de gcristian din TIMIşOARA - RECOMANDĂ
- Jul.2019 Am fost în Vlore (Vlora) — scris în 07.07.19 de octav_kiss* din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Vlora, Incantator, potrivit pt concediu — scris în 25.09.19 de hory27 din SIGHISOARA - RECOMANDĂ
- Jul.2018 Vlore un oraș foarte frumos la malul mării — scris în 27.08.18 de Ade2018 din SELIMBAR - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Vlora & Plaje din apropiere — scris în 16.10.17 de martie65 din PLOIESTI - RECOMANDĂ