Cu trenuleţul Express prin Perla Carpaţilor

TIPĂREȘTE

După reabilitarea făcută din fonduri europene nerambursabile, de la buget şi proprii ale primăriei în valoare de 82 mil lei în perioada 2011-2016, centrul oraşului Sinaia a devenit superb, la aceasta contribuind înafara lucrărilor tehnice de asfaltare, refacere şi lărgire a trotoarelor, iluminat public, canalizare şi altele, o serie de lucrări cu aspect decorativ. Ornamentaţia florală de mari dimensiuni amplasată la distanţe mici pe trotoare, rondourile de sens giratoriu deasemeni cu flori, deschiderea spre oraş a parcului D. Ghika, platforma plină de porumbei din faţa marilor magazine, băncile umbrite de castani, felinarele de epocă şi câte altele, printre care şi curăţenia, toate justifică cu adevărat denumirea de Perlă a Carpaţilor. Pentru cine nu are timp sau e obosit de drumeţiile prin Bucegi, are copii foarte mici sau pur şi simplu nu ţine la drum lung, o plimbare cu trenuleţul îţi dezvăluie însă adevărata faţă a Sinaiei, nu numai cea cunoscută din centru de pe bul. Carol I. Este vorba de casele şi palatele aristocratice sau ale marilor politicieni, industriaşi sau oameni de cultură din perioada interbelică, multe dintre ele fiind proiectate de arhitecţi celebri ca Petru Antonescu sau Duiliu Marcu; este deasemeni vorba şi de suita care roia în jurul Casei Regale şi care popula vara oraşul. Acolo, pe Furnica este adevărata Sinaie cu privelişti minnate ale munţilor Bucegi, cu începuturile unei aşezări monahale marcată de crucea de pe dealul Molomoţ, apoi de splendida mănăstire Sinaia ca şi de emblema regilor României, Complexul Peleş.

Trenuleţul Raul Express circulă zilnic între orele 10-21 la interval de maximum jumătate de oră şi durata unei călătorii este de 25 de minute. Tariful e de 10 lei pentru adulţi, 5 lei pentru copii până la 14 ani şi gratuit pentru cei sub 3 ani. Lunea şi marţea este gratuit pentru localnici. Dacă în sezon şi mai ales în WE se face coadă la urcare în vagoane dar şi timpul de aşteptare scade la 15-20 minute, pentru că se pun în circulaţie mai multe garnituri, în extrasezon nu sunt foarte mulţi amatori, condiţia de plecare fiind de îmbarcare a minimum 6 adulţi. Trenuleţele pe care le-am întâlnit pe traseu sunt roşii sau albastre, pe cele galbene nu le-am văzut. Staţia de plecare este pe bulevardul Carol I în parcarea hotelului Sinaia. Traseul este afişat pe un panou mare în staţia de plecare şi străbate următoarele repere: o parte din bul. Carol I cu hotelul Cerbul şi intrarea în parc, strada Octavian Goga mărginită de parcul D. Ghika, Cazinoul, Cimitirul Eroilor, strada în pantă Furnica, Mănăstirea Sinaia, casa cu farfurii, fosturile grajduri regale şi cazarma gărzilor la Economat şi actualul hotel Furnica, complexul muzeal al Castelului Peleş şi cap de cursă în apropierea Gondolei; întoarcerea pe la Centrul de creaţie Carmen Sylva de pe strada M. Kogălniceanu şi terminus prin strada Aosta în faţa hotelului Sinaia. Înafară de clădirile somptuoase de la începutul secolului trecut pe traseu sunt intercalate şi câteva hoteluri de lux ca Ioana hotels, Arca lui Noe, pensiunea Floare de colţ, hotelul Cascade dar amplasamentul şi regimul impus de înălţime al acestora nu strică impresia generală. Turiştii care au diverse obiective de vizitat pot ruga conductorul să oprească pe parcurs. Din trenuleţul meu au coborât doi tineri pentru castelul Peleş şi câţiva la capătul de sus al traseului pentru a lua telegondola.

Strada Octavian Goga are pe dreapta gardul parcului D. Ghika şi pe partea stângă buticuri, hoteluri şi vile. Pe latura dinspre parc sunt hotelurile Regal construit în 1880 şi renovat în 2014, hotel Palace- un adevărat palat construit de arhitectul Petre Antonescu în 1911. Hotelul are o a doua intrare în mijlocul parcului. Strada se termină la o fântână de piatră în dreptul Cazinoului aflat în parc la dreapta şi Cimitirul Eroilor la stânga.

Cazinoul a fost construit tot de Petru Antonescu în anii 1911-1912 la iniţiativa regelui Carol I. În 1913 tânărul violonist George Enescu a susţinut aici un concert. Cazinoul din Sinaia este asemănător din punct de vedere architectonic cu cel din Monte Carlo. Baronul de Marcay a fost acţionar şi finanţator al ambelor cazinouri. Astăzi găzduieşte expoziţii de pictură, concerte, festivaluri de muzică, conferinţe naţionale şi internaţionale, lansări de carte- în general acţiuni culturale.

Cimitirul eroilor a fost înfiinţat de o societate care cinstea memoria eroilor căzuţi în luptele de pe Valea Prahovei din primul război mondial. Alături de cei 124 eroi români, au fost înhumaţi şi soldaţi unguri şi germane

Strada Manăstirii este o stradă în pantă cu serpentină largă care duce în piaţeta din faţa Manastirii Sinaia. Este şi un drum de picior mai scurt, prin pădure care porneşte de la Cimitirul Eroilor şi ajunge la mănăstire.

Manastirea Sinaia denumită Catedrala Carpaţilor a fost construită de spătarul Mihai Cantacuzino între 1690-1695 în stil bizantin după un pelerinaj pe care l-a făcut la muntele Sinai (de unde vine numele mănăstirii şi a localităţii dezvoltate în jurul ei). Biserica mică se găseşte pe locul unde era un schit de lemn. La împlinirea a 200 de ani de la ridicarea primei bisericuţe, a fost deschis primul muzeu religios din ţară. Tabloul votiv din pronaus îl reprezintă pe fondatorul mănăstirii spătarul Mihai Cantacuzino. Lângă paraclisul vechii biserici se găseşte cavoul fostului prim ministru Take Ionescu şi a soţiei sale. Biserica mare de piatră şi cărămidă s-a ridicat în anii 1842-1846 în stil brâncovenesc prin munca monahilor care locuiau aici. Până la inaugurarea castelului Peleş, familia regală a locuit vara în chiliile manastirii timp de 11 ani. Biserica mare a fost reconstruită în perioada 1893-1903 când i s-au adăugat cinci tablouri votive: Regele Carol I, regina Elisabeta (Carmen Sylva), singurul lor copil Maria decedată la 4 ani, mitropolitul Iosif Gheorghian sub care a fost resfinţită biserica şi fondatorul, spătarul Mihai Cantacuzino. Construcţia mănăstirii Sinaia este data de naştere a micii localităţi din Plaiul Prahovei, pustiu până atunci. Cu greu călugării şi localnicii au construit un drum rudimentar de care din Posada până la biserică. Abia în 1736 austriecii construiesc un drum strategic de la Predeal la Comarnic pentru a stăvili înaintarea turcilor spre Ardeal. În 1874 comuna primeste numele de Sinaia La dezvoltarea localităţii a contribuit Eforia Spitalelor Civile gratuite pentru asistenţă medicală fondată de boierii Ghika şi Cantacuzino. Aceştia au cedat Eforiei moşiile de pe Furnica inclusiv terenul mănăstirii Sinaia. D. Ghika este considerat fondatorul oraşului Sinaia. Astăzi prin spatele mănăstirii un drum de picior duce la castelul Peleş trecând prin faţa unui târg artizanal deschis din primăvara timpurie până toamna târziu.

Casa cu farfurii imposibil de neobservat se găseşte pe platforma de vis a vis de intrarea în Mânăstirea Sinaia. A fost ridicată în 1930 după planurile arhitectului Duiliu Marcu în stil neo-românesc. Casa de piatră este ornamentată cu farfurii din ceramică multicoloră care formează un brâu la baza acoperişului şi a balcoanelor de lemn. Până acum câţiva ani casa părea degradată şi o parte din farfurii lipseau. Noii proprietari care au deschis o pensiune şi o cafenea au remediat aceste lipsuri. Casa a aparţinut inginerului Constantin Buşilă, fost ministru, mare specialist energetic şi de construcţii de căi ferate. A fost arestat de comunişti, condamnat la moarte şi a murit în închisoarea de la Aiud în 1950. Dealtfel toată elita Sinaiei care a construit superbele vile, astăzi cumpărate pe nimic de la moştenitori prin cedarea de drepturi litigioase sau luate cu japca cu acte false a fost închisă în închisorile de la Sighet, Aiud, Gherla, Râmnicu Sărat unde majoritatea au decedat din cauza condiţiilor inumane la care erau supuşi de comunişti.

Strada Furnica începe de la mănăstirea Sinaia şi urcă din greu pe dealul cu acelaş nume trecând în apropiere de Crucea lui Molomăţ, hotel Furnica şi Economat, intrarea în complexul castelului Peleş şi merge mai departe până în Drumul Cotei 1400 în apropiere de Telegondolă

Hotel Furnica şi complexul La Tunuri-Economat situate la 100m de Pelişor au fost iniţial cazarme ale corpului de gardă şi grajduri, astăzi fiind transformate în hoteluri.

Complexul castelului Peleş reşedinţa de vară a regilor României a fost construit între 1873-1914 din banii proprii ai regelui Carol I de arhitecţi, decoratori şi peisagişti celebri în Europa. Arhitectul ceh Karl Liman a locuit într-o vilă pe domeniu până la moartea sa în 1929, an de an lucrând la completarea şi desăvârşirea complexului. Castelul Peleş este unul din monumentele cele mai frumoase din Europa. A fost reşedinţă regală până la abdicarea regelui Mihai în 1947, muzeu între 1953-1975, închis publicului până în 1990 şi redevenit muzeu. Din 2007 a fost retrocedat familiei regale dar este administrat de statul roman. Este format din trei castele, 19 pavilioane, vile, cu un total de 569 camere pe un teren terasat de 30 ha. Devenită reşedinţă regală, Sinaia a polarizat în timp record lumea bună a Bucureştiului. În 1901 deja erau 10 hoteluri, 100 vile, două cazinouri, băi de hidroterapie, centre de manej, restaurante, etc. La Peleş s-au stins din viaţă regele Carol I, regele Ferdinand, regina Maria şi s-a născut regele Mihai. Anual castelul Peleş este vizitat de peste 350000 de turişti.

Crucea lui Molomot este ceeace a rămas din schitul Sfântul Nicolae slujit în sec. XV de călugări care vieţuiau în pustietate din acele locuri. Schitul este atestat documentar prin daniile făcute de Mihnea Vodă în 1581 şi în 1626 de fiul lui Radu Vodă. Prima aşezare locuită din actuala Sinaie a apărut în 1783 în locul în care acum este cartierul Izvor. Aici domnitorul Mihai Şuţu înzestrează cu pământ 40 de familii pentru ca bărbaţii să apere ca scutelnici mănăstirea.

Telegondola a fost pusă în funcţiune în 2007 şi leagă prin cele 34 de gondole oraşul Sinaia de Cota 1400. Este una din cele mai moderne instalaţii de cablu din Europa şi are o capacitate de transport de 1700 persoane/ oră. Gondolele pe lângă gradul de siguranţă sporit prezintă confort şi sunt prevăzute cu spaţii de depozitare a schiurilor.

Centrul cultural Carmen Sylva se află pe str. Mihail Kogălniceanu (altă stradă cu vile superbe de la începutul sec. trecut). Clădirea construită în 1898 pe terenul donat de dr. Cantacuzino a fost atribuită cazarmei gărzii care asigura paza castelului Peleş. După mutarea gărzilor în altă clădire aici a funcţionat prima şcoală mixtă din Sinaia. În urma reabilitării din 2008, clădirea a fost transformată în Centru Cultural care deţine o bibliotecă de 45000 volume, săli de conferinţe şi de concerte, expoziţii de pictură, lansări de carte, club pentru seniori, etc.

Strada Aosta (unul din oraşele înfrăţite cu Sinaia) este cunoscută pentru că aici, în timpul construcţiei unei vile mari, a a vut loc în 2007 o alunecare de teren care din fericire nu s-a soldat cu victime omeneşti. Din Aosta se întră în bul Carol I unde în faţa hotelului Sinaia este punctul terminus al plimbării cu trenuleţul.

După ce s-au odihnit jumătate de oră în trenuleţ, turiştii pot parcurge o distanţă de 2-300 m pe bul. Carol I trecând prin faţa superbului giratoriu floral, admirând zecile de porumbei ciugulind firimituri de pe platforma din faţa marilor magazine, întâlnind pe trotoare ghivece ornamentale de mari dimensiuni cu flori, aşezate în şir indian la distanţă de cca 10 m unul de altul şi care au în mijloc un brăduţ pitic. Pe marginea trotoarului sunt desene deasemeni florale, din loc în loc cişmele de epocă şi multe bănci pentru odihnă. Aici poţi vedea câteva clădiri deosebite:

Primăria Sinaia funcţionează în actualul imobil din 1905. Terenul de 3500mp şi imobilul au fost vândute oraşului de fostul proprietar Nicolae Ghika cu suma de 64000 lei. În curte era serviciul de pompieri al oraşului, grajduri şi un şopron pentru căruţe şi trăsuri. În cadrul proiectului de reabilitare a oraşului imobilul a fost renovat în perioada 2011-2014 şi s-a construit un corp nou.

Sucursala BCR (vila Salamandra) a fost reşedinţa conţilor francezi Linche în a doua jumătate a sec. XVIII în timpul domniei lui Ctin Racoviţă. Vila a fost reconstruită în 1912, păstrându-i-se stilul architectonic original.

Palatul Stirbey Florescu (actualmente muzeu al oraşului Sinaia, v-ar lua cca. o oră să-l vedeţi) La începutul secolului trecut, vila, înconjurată de un parc imens era una din cele mai frumoase clădiri din Sinaia. A aparţinut lui Barbu Ştirbei care era administrator al Domeniilor Coroanei şi confident al regelui Ferdinand. Fiica lui Alina, căsătorită Florescu a construit vila de piatră cu două foişoare turn. Capela familiei a fost pictată de Gh. Tattarăscu.

Călătoria mea cu trenuleţul expres s-a încheiat, nu fără a-mi aduce aminte de anii când împreună cu soţul străbăteam cu piciorul străduţele în pantă de pe Furnica sau de pe Tirul cu Porumbei sau mergeam hai-hui! pe scurtături până la Cota 1400 şi uneori tot pe jos la Vârful cu Dor după ce sorbeam un ceai cald sau o bere rece la Cota 1500.

WEB, dacă se poate: youtube

---

VIZUALIZĂRI: 18915 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI