Plimbare prin stațiunea regală Sinaia

TIPĂREȘTE

Ce poți face în două zile în Sinaia? Mai bine zis ce poți face în numai două zile în Sinaia pentru că - în afară de faptul că este una dintre cele mai frumoase stațiuni montane din România - Sinaia are un bogat trecut istoric și cultural. Deci, are ce arăta călătorului dornic de cunoaștere. Purtând un nume sfânt, cel al Muntelui Sinai care i-a fost dat întâia oară (sec. XVII) Mănăstirii Sinaia de către întemeietorul ei - Spătarul Mihail Cantacuzino, Sinaia a fost reședință a regilor României. Îmbinând ca nici un alt loc frumusețea naturii cu cea a arhitecturii, Sinaia a atras de-a lungul timpului importanți oameni politici și de cultură, în arșița verii mulți dintre ei retrăgându-se la umbra Munților Bucegi.

Gările și Muzeul trenulețelor în miniatură

Dacă vii la Sinaia cu trenul, desigur, primul contact cu orașul este peronul gării. Dacă ai răsfoit anterior vreun ghid turistic, nu poți să nu-ți amintești că "Sinaia este singurul oraș din România care se mândrește cu două gări regale", iar dacă nu ai avut ocazia să citești asta pe undeva, o vei afla chiar în holul mare al gării. Două panouri postate la vedere informează că prima gară a fost inaugurată în 1879 şi includea, printre altele, un salon de primire pentru Carol I, salon care a fost extins în 1886. În 1911, aproape tot ansamblul a fost demolat şi pe locul său, pentru călători, Societatea Demeter Cartner &Co. - Bucureşti a ridicat actuala clădire. Din fosta gară a rămas doar salonul regal, ca o clădire separată, care găzduieşte din anul 2009 o impresionantă colecţie unicat de machete şi însemne feroviare. Pe peronul gării, pe zidul de piatră, se află o placă comemorativă în amintirea primului ministru Ion G. Duca (fiul lui Gheorghe Duca, mulți ani director general al Căilor Ferate Române) asasinat de legionari în anul 1933. În perioada 1938-1940, din dispoziția lui Carol II s-a construit o nouă gară regală. Clădirea proiectată de arhitectul Duiliu Marcu se află alături de actuala gară pentru călători. Venind cu trenul dinspre Bucureşti, vei vedea mai întâi construcția de piatră a gării lui Carol al II-lea, abia apoi gara construită în 1911.

Am dat târcoale gării lui Carol II despre care citisem că adăpostește într-un salon interior o valoroasă pictură murală ilustrând o scenă de vânătoare (lucrare realizată de Dimitrie Ştiubei), dar în afară de sobrietatea unei clădiri care nu se vizitează, din piatră, cu ferestrele acoperite de perdele groase și cu niște trepte de beton năruite de vreme, nu am remarcat nimic demn de a fi menționat. În fostul salon regal - Muzeul trenulețelor în miniatură - nu am intrat. Aveam multe alte obiective prioritare în Sinaia.

Ieșind din gară, pe partea dinspre oraș, vezi o stradă și… un deal. Un deal pe care-l poți escalada doar înfruntând niște trepte abrupte, din piatră. Dacă învingi aceste trepte ajungi lângă Parcul "Dimitrie Ghica", dar dacă o pornești în sus, pe stradă, ești deja angajat într-un traseu pietonal pe care ghidurile orașului l-au denumit, foarte inspirat, "Turul Simfoniei". Acesta este un tur extins, potrivit pentru cei cărora le plac plimbările pe jos. Planifică-ți pentru asta cel puțin o oră și zece minute. Din centru, pe lângă Parcul "Dimitrie Ghica", pe Strada 13 Septembrie, apoi pe Strada Cumpătu, ajungi la Casa Memorială "George Enescu".

Despre Vila Luminiș - Sinaia, Casa Memorială "George Enescu" construită în perioada 1923-1926 unde marele muzician a locuit vreme de 20 de ani, nu voi scrie mai mult. Am făcut-o deja într-un articol separat.

Menționez doar că distanța de parcurs este de 5,2 km (dus-întors) așa încât cei care nu pot face acest drum pietonal, dar vor totuși să viziteze Vila Luminiș - Casa Memorială "George Ecescu", dacă nu sunt cu mașina personală, pot lua un taxi de la gară.

Întorcându-ne pe același drum, în oraș, în Piațeta "Vulturii Libertății" am văzut o cronică dăltuită în piatră, în memoria celor 378 de soldaţi americani căzuţi la datorie în România în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Am urcat dealul pe scările din spatele Casinoului și am ajuns la Cimitirul Eroilor din Sinaia amenajat în memoria ostaşilor căzuți în luptele din Primul Război Mondial. Două tunuri străjuiesc intrarea în locul de odihnă veșnică a mai multor militari români - cunoscuţi sau necunoscuţi. Alături de aceștia, în mici secțiuni separate, sunt mormintele câtorva ostași germani, austrieci și unguri. Cimitirul Eroilor din Sinaia se află lângă Hotel Palace și intrarea în Parcul "Dimitrie Ghica".

Parcul "Dimitrie Ghica" și Muzeul Rezervației Bucegi

Înființat în 1881, amenajat sub îndrumarea unui arhitect peisagist elvețian, parcul se întinde pe o mare suprafață și adăpostește în umbra arborilor seculari monumente ale unor importante personalităţi care au locuit sau doar au vizitat oraşul Sinaia: Mihai Eminescu, Ion Creangă, Nicolae Bălcescu, precum şi Dimitrie Ghica cel care a donat terenul pentru amenajarea parcului.

Muzeul Rezervaţiei Bucegi înfiinţat în anul 1976 în Parcul "Dimitrie Ghica", o secţie a Muzeului Judeţean de Ştiinţe ale Naturii Prahova, expune exemplare din flora şi fauna Bucegilor, specii rare şi ocrotite, specii pe cale de dispariţie sau chiar dispărute, precum şi specii endemice - specifice doar Munților Bucegi. Am trecut pe lângă Muzeul Rezervației Bucegi, dar - ca și în cazul altor obiective - vizita sa a fost amânată pentru o dată viitoare.

Am admirat și impunătoarea construcție a Casinoului Sinaia, astăzi Centru Internațional de Conferințe, i-am făcut câteva poze și am planificat o vizită acolo atunci când vom avea timp mai mult. Pentru acea zi, în plan mai era Mănăstirea Sinaia.

Mănăstirea Sinaia care a dat numele său stațiunii de la poalele Bucegilor numără 300 de ani de existență și continuă să fie ocrotitorul spiritual al orașului. Am vizitat lăcașul ctitorit în 1690 de Spătarul Mihail Cantacuzino. Am văzut acolo nu doar prima ctitorie, Biserica "Adormirea Maicii Domnului"- înălțată între 1690-1695, ci și Paraclisul "Schimbarea la Fata", cu pictura originală din 1695, Cavoul lui Tache Ionescu, important om politic al României, Biserica "Sfânta Treime", lăcașul cel nou construit între 1842-1845, dar și Muzeul Mănăstirii Sinaia. Despre Mănăstirea Sinaia și tot ceea ce poate găsi acolo vizitatorul zilelor noastre am scris deja, așa încât acum mă voi opri aici.

Ziua era pe sfârșite, începuserăm să resimțim foamea, așa încât, coborând de la mănăstire, în oraș ne-am oprit la Irish House în speranța că vom găsi ceva de mâncare. Irish House - casa irlandeză din Sinaia, cu o foarte bună pizza și cu câte o bere din partea casei, a însemnat pentru noi și sfârșitul unei zile turistice.

După trei săptămâni, cu un program mai bine pus la punct, am revenit în Sinaia. Tot cu trenul. De astă dată, din gară, am luat dealul piepțiș, pe scările de piatră și ne-am oprit la Casino Sinaia - Centrul Internațional de Conferințe. Era o duminică și n-am nimerit-o prea bine. Sala de Teatru găzduia un spectacol de dans susținut de copii, așa încât vizita noastră în interior a trebuit să se rezume la palierul secundar, cu Galeriile de Artă, în palierul principal trebuind să ne mulțumim cu Foaierul și cu Sala de Teatru pe scena căruia spectacolul copiilor era în plină desfășurare.

Nu voi intra în amănunte. Am scris despre toate acestea în articolul Casino Sinaia. Acum vreau să subliniez doar că impresionanta clădire amplasată în Parcul "Dimitrie Ghica", unul dintre simbolurile staţiunii, construită la initiațiva lui Carol I, a fost înălțată în nici un an (1912-1913), pe locul unde se afla cândva Vila Ghica, una dintre primele vile ale staţiunii, proprietate a prinţului Dimitrie Ghica.

Menționasem în articolul dedicat casinoului că achiziționasem un bilet comun, care încludea - pe lângă taxa de vizitare a Casinoului și pe cea a Palatului Știrbey, așa încât următoarea destinație a fost Palatul Știrbey. Minunata clădire de patrimoniu construită în 1875, singura care mai dăinuie de pe întinsul domeniu Știrbey era la începutul secolului trecut una dintre cele mai frumoase din Sinaia. În prezent adăpostește Muzeul orașului Sinaia. Dacă vreți să aflați cum a decurs vizita noastră acolo, vă învit să citiți Palatul Știrbey - Muzeul orașului Sinaia

Voiam să ajungem și la Castelul Peleș pe care nu-l mai văzuserăm de câțiva ani, dar știam că timpul nu ne va permite și o vizită în interior. Conștienți de acest lucru, cu harta în mână - hartă pe care o procuraserăm de la Casino - inspirați de "Calea Regală", traseul recomandat turiștilor, ne-am alcătuit propriul traseu de plimbare mai lung decât cel obișnuit pentru a ajunge la Castelul Peleș.

"Calea Regală" - traseul recomandat turiștilor, este o plimbare ușoară, care pornește din centrul orașului, de lângă Casino spre Mănăstirea Sinaia. De la mănăstire, pe aleea pietruită Carmen Sylva, se intră în domeniul regal. După vizitarea castelelor Peleș și Pelișor sau după o plimbare pe lângă acestea, se urcă spre Strada Furnica, apoi se coboară din nou în centrul orașului, printre frumoasele vile din zona veche a stațiunii. Traseul măsoară 4 km și se parcurge cam într-o oră.

Crucea Molomoț - un obiectiv despre care nu auziserăm încă, ne-a făcut să modificăm traseul luând-o mai întâi spre Furnica. La o margine de drum, am găsit vechea cruce de piatră alături de care un panou mare informează - în română și engleză: "Această sfântă cruce a fost așezată aici în amintirea Schitului Sfântul Nicolae, ridicat în timpuri imemoriale pe vârful muntelui Molomoț, denumirea de altădată a acestor locuri. Prima atestare documentară a schitului datează din anul 1581, când Mihnea Voievod îi oferă ca danie două vaduri de moară.

Astăzi, acest monument a fost sfințit și restituit orașului Sinaia și oamenilor lui, în prezența localnicilor, a reprezentanților Bisericii Ortodoxe Române și a primarului Vlad Oprea. Sinaia, 6 Decembrie 2014."

Despre Complexul Peleș la care am ajuns curând după aceea, nu vreau să spun prea multe. Îmi rezerv plăcerea de a scrie după ce voi face o nouă vizită în interior. Îl menționez totuși în articolul meu pentru că este poate cel mai important obiectiv - și sigur, cel mai frumos - din Sinaia. Când am fost noi acolo (25.11.2018) Castelul Peleș era închis pentru curățenie generală și conservare. Cum perioada anunțată era spre sfârșit (29.10.2018-30.11.2018), presupun că sărbătoarea Unirii l-a găsit deschis.

Complexul Peleș - ansamblu arhitectural cuprinzând Peleșul, Pelișorul, Foișorul, Corpul de gardă și Economatul, construit de regele Carol I pe malul pârâului Peleș într-un loc foarte pitoresc, este unul dintre cele mai căutate obiective de pe Valea Prahovei. Când auzi rostindu-se numele stațiunii Sinaia, imaginea Castelului Peleș este cea care-ți apare mai întâi în fața ochilor.

Peleșul a fost primul castel electrificat din Europa și încă din anul 1883 avea încălzire centrală. Castelul Pelișor a fost construit tot în vremea regelui Carol I fiind destinat prințului Ferdinand și Mariei, viitorul cuplu regal.

Ne-am plimbat și am fotografiat din nou frumoasele construcții regale, apoi - pe Aleea Carmen Sylva - printre tarabe cu produse meșteșugărești, am început coborârea spre oraș. Din nou pe lângă Mănăstirea Sinaia, coborând în continuare, am ajuns la strada principală.

Pe Bulevardul Carol I se află Primăria orașului Sinaia care funcționează în clădirea actuală din 1905. Clădirea istorică, aparținând familiei Ghica, a fost complet renovată în perioada 2012-2014.

Pe aceeași stradă, de cealaltă parte, se află Rina Sinaia Hotel care găzduiește la parter Crama Rina, un local surprinzător pentru noi. Pentru că terminaserăm plimbările, pentru că mai era ceva vreme până la ora sosirii trenului care avea să ne readucă acasă, la București, am poposit la Crama Rina pentru o masă tradițională.

Final…

Cam asta am reușit noi să facem în două zile de plimbare la pas prin frumoasa stațiune Sinaia. N-aș vrea să spun că cele vizitate de noi sunt toate obiectivele turistice din stațiune, dar, cu siguranță, sunt dintre cele mai frumoase. Și, nu sunt toate.

Ne-au rămas încă multe de văzut și știm că vom reveni cât de curând la Sinaia. În afară de Casinou - interiorul palierului principal și o revenire la Peleș și Pelișor, intenționăm descoperirea a cât mai multe dintre vilele personalităţilor marcante ale vieţii culturale şi politice din prima jumătate a secolului XX care au trăit în Sinaia: Vila Carola locuită în 1927 de violonistul Yehudi Menuhin, elev al lui George Enescu, Vila Irene Procopiu (Vila "Căpriţa") a primei doamne de onoare a Reginei Maria, Vila Negoiu - Casa Tache Ionescu, Vila Constantin Argetoianu - om politic, Casa lui Nicolae Iorga - de unde marele istoric a fost ridicat de legionari şi asasinat în 1940, Casa Generalului George Mihail - comandant al Batalionului Vanători de Munte din Sinaia, şi, ulterior, comandant al Armatei Române, în 1944, Vila Retezat - Casa Anastasie Simu, mare colecţionar de artă, Vila Salamandra - reşedinţa conților de Linche, Vulpăria - fostă cabană din spatele Castelului Peleș și nu în ultimul rând Centrul Cultural "Carmen Sylva" - care a găzduit prima școală primară din Sinaia.

Eei, mai avem ce vizita în Sinaia? Eu aș spune că da.

---

VIZUALIZĂRI: 3064 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI