GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Repere istorice împrăștiate prin Iași
Zile călduroase de sfârșit de toamnă, ne plimbăm din nou pe străzile Iașiului, aparent fără o țintă anume, dar de fapt urmărim cu atenție monumentele ivite în cale sau colțurile picturale ale urbei moldave. De fiecare dată când ajungem în oraș hoinărim prin zona centrală și străduțele adiacente și de fiecare dată descoperim lucruri noi.
📚 Grădina Palas. Acest spațiu verde cuprins între Palatul Culturii și centrul comercial Palas reprezintă un punct de atracție pentru localnicii ieșiți la plimbare și vizitatorii orașului. Vara oamenii împânzesc peluza, se odihnesc pe bănci și admiră monumentalul palat ori privesc la furnicarul uman ce se scurge neîncetat pe alei, iar iarna vedem chiar copii cu săniuța pe una din costișe. În acest loc se desfășoară evenimente culturale și artistice, au loc proiecții sau difuzări de meciuri de fotbal, amfiteatrul găzduiește spectacole, un carusel cu călușei este pregătit pentru distracția copiilor, lacul artificial cu chioșc și fântânile arteziene înveselesc atmosfera de vacanță. O mulțime de restaurante, terase și cafenele înconjoară grădina publică.
Dar spațiul public găzduiește și câteva elemente istorice – vestigii ale curții domnești. Noi am observat de mai multe ori câteva fragmente din conductele de lemn vechi de secole și piloții de lemn care întăreau malurile fostului iaz domnesc aflat pe aceste locuri. Proiectul gândit cu mulți ani în urmă cuprindea mai multe elemente istorice (conform articol de aici: arhiva.bzi.ro/din-luna-ma ... rii-foto-279153), nu știu dacă planul a fost urmat întocmai. Turnul de strajă de pe latura vestică există, hrubele nu cred că sunt deschise, lângă biserica „Sf. Nicolae” se păstrează un fragment de zid, urmează o veche fântână etc.
📚 Baia turcească. După prezentarea făcută de @adso cu puțin timp înainte de vizita mea în Iași (vezi impresii), am mers și eu în spatele Mitropoliei Moldovei (str. Mitropoliei nr. 18) pentru a vedea monumentul istoric recent restaurat. Clădirea arată foarte bine, influențele turcești se observă în elementele arhitecturale prezente pe fațadă (de exemplu decorațiunile din faianță). Introducerea în circuitul cultural a acestui monument este o idee foarte bună.
Biserica „Sf. Dumitru - Balș” . Aflându-se în aria mea de interes această biserică este bine ascunsă în spatele unor case (undeva între str. Cuza Vodă și b-dul Ștefan cel Mare). Ctitorită de un membru al marii familii boierești Balș la sfârșitul anilor 1600 locașul de cult a devenit un fel de necropolă a acestei familii.
Biserica din piatră, cu turlă pe pridvor, nu este ornamentată la exterior (doar câteva ancadramente la ferestre), are un „aer” simplu. Din păcate nu am putut intra în biserică aici fiind în derulare un amplu proces de restaurare.
📚 Monumentul lui Grigore Ghica al III-lea. În mijlocul unui spațiu verde nu foarte mare (numit „grădină publică” ) am zărit un monument alb – un bust, două coloane, un fel de sarcofag. Ne aflam la câțiva pași de Muzeul Municipal „Regina Maria” (vezi impresii), o instituție culturală care ne-a plăcut mult.
Grigore Ghica al III-lea a fost de două ori domn al Moldovei, în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, a contribuit cu lucrări edilitare la amenajarea Iașiului, până în momentul când s-a opus jocurilor politice ale marilor puteri din jurul său (s-a opus cedării Bucovinei). Decapitat de turci la 1 octombrie 1777 este înmormântat la mănăstirea „Sf. Spiridon” din Iași.
La aproape 100 de ani distanță în timp, în apropierea locului unde a fost ucis, a fost dezvelit un cenotaf (mormânt fals) din marmură albă și un bust dedicat domnului (cel original este sculptat de Karl Storck), la comanda autorităților locale
📚 Turnul Bisericii Barnovschi. În apropierea monumentului dedicat domnului Grigore Ghica (str. Grigore Ghica Vodă nr. 26) se află această biserică, inițial mănăstire cu toate acareturile, ridicată de alt domn al Moldovei: Miron Barnovschi – Movilă în prima jumătate a anilor 1600. Același ctitor l-am întâlnit la Mănăstirea Bârnova (vezi impresii) aflată la câțiva kilometri depărtare de Iași.
Turnul din piatră și cărămidă datează din veacul al XVII-lea și este un exemplu de arhitectură religioasă, dar și militară a epocii respective. O intrare boltită străpunge masivul turn cu două caturi care găzduiește și două clopote vechi de secole. Construcția era dotată cu scară de acces și o tainiță, plus o cameră de refugiu, toate incluse în grosimea zidurilor.
📚 În timpul plimbărilor prin oraș am vrut să revăd biserica „Sfinții Trei Ierarhi” cu a sa dantelărie de piatră și loc de veci pentru Vasile Lupu, Dimitrie Cantemir și Alexandru Ioan Cuza. Excepțional!
Concluzii. Iașiul este inepuizabil! Întotdeauna am descoperit ceva nou, am vizitat câte un obiectiv muzeal, m-am plimbat pe străzi, prin parcuri și grădina publică Palas. Dacă nu ați fost la Iași, nu mai pierdeți vremea.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 29.02.24 13:04:10
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
- Alte destinații turistice prin care a fost: Europa
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Citez:” Iașiul este inepuizabil!” Cât adevăr în această afirmație.
Sunt, iacătă, 7 ani de la ultima mea vizită în Iași, orașul studenției mele. Citesc review-ul și constat că iubirea față de această mare urbe moldavă este la fel de puternică ca în anii studenției.
Privesc fotografiile postate și retrăiesc drumurile făcute pe străzile orașului sau prin locurile atât de bine cunoscute.
Anul trecut s-au făcut 50 de ani de la absolvirea facultății. Din păcate nu s-a organizat nici o reunire a foștilor absolvenți, atâți câți or mai fi, dar ne-am propus ca într-un viitor nu prea îndepărtat să revedem orașul care ni ” s-a lipit de suflet ca marca de scrisoare” , vorba nemuritorului Gică Petrescu.
@tata123 🔱: Sunt de acord cu afirmația dvs: nu ai cum „parcurge” într-un timp rezonabil ceea ce are Iașul de arătat. Eu, după 35 de ani, încă descopăr lucruri noi.
„Parcul” de care pomeniți când vorbiți despre cenotaful lui Grigore Ghica al III-lea este o problemă a Iașului de azi. Are vreo zece proprietari, care au sperat că vor face o afacere revânzând către municipalitate ceea ce au achiziționat după 1990 pe mai nimic. A fost propus ca sediu pentru noua Operă Română din Iași sau pentru alte proiecte de anvergură, dar toate planurile s-au blocat fie în Consiliul Local, fie la alte nivele. Mai rău este că, nefiind spațiu public, Primăria nu poate investi acolo - parcul este cel mai neîngrijit din tot orașul.
Aici era situat în sec. XVII-XVIII Beilicul - sediul „ambasadei” otomane la Iași. Nu departe de Curtea Domnească de la Palat, în coasta domnului Moldovei, supraveghindu-l permanent. Este locul în care a fost ucis Grigore Ghica al III-lea, de asta a fost amplasat fix aici cenotaful. Care este refăcut în anii 2000, cel de acum un secol s-a distrus.
Ulterior Beilicului, str. Anastasie Panu a devenit una dintre cele mai frumoase din oraș, se păstrează imagini ale sale de acum o sută de ani. A fost rasă în anii 80, când a început construcția blocurilor pe care le vedem în prezent. Revoluția le-a prins neterminate și, în haosul anilor 90, așa au rămas pentru mult timp.
@tata123 🔱:
” ridicată de alt domn al Moldovei: Miron Barnovschi – Movilă în prima jumătate a anilor 1600. Același ctitor l-am întâlnit la Mănăstirea Bârnova
Miron Barnovschi și Grigore Ghica al III-lea, pe care îi „găsim” alături la intersecția dintre Str. Anastasie Panu și Str. Elena Doamna, au ceva în comun: au fost uciși de turci ca urmare a uneltirilor celor care le-au urmat la tron. Nu e așa de mare numărul domnilor care au sfârșit astfel, majoritatea au trăit mult și bine - fie la Istanbul, fie în Polonia, Rusia (D. Cantemir) sau în vest - și după ce au fost maziliți.
Miron Barnovschi este primul ctitor important al Iașului. Orașul devenise capitală cam cu 50 de ani înainte de venirea lui pe tron, însă centrul economic al Moldovei rămăsese, încă, la Suceava. Domnii anteriori lui au ridicat mănăstiri pe dealurile dimprejur: Petru Șchiopu la Galata, Aron Vodă la Aroneanu, mai vechea zidire a lui Ștefan de la Dobrovăț - dar nu s-au preocupat prea mult de orașul-oraș.
Barnovschi a impus, cu adevărat, Iașul drept capitală. Două construcții monumentale din perimetrul cetății i se datorează: biserica despre care vorbiți, plus Biserica Sf. Ioan Botezătorul de pe strada I. C. Brătianu. Niciuna nu a fost terminată de el, a domnit doar trei ani. Biserica Sf. Ioan a fost finalizată chiar de cel care l-a săpat: Vasile Lupu. (Care, însă, a fost cu adevărat domnul providențial pentru Iași, cel care a adus strălucire orașului.)
P. S. 1. Miron Barnovschi este cel care, în romanul „Neamul Șoimăreștilor” , apare ca personaj sub numele de Simeon Bârnovă.
P. S. 2. În Iașul propriu-zis au existat biserici / mănăstiri mai vechi decât cele edificate de Barnovschi. În primul rând, Sf. Nicolae Domnesc, ctitorie a lui Ștefan cel Mare (dar rezidită sub Carol I). Mai veche cu un secol decât aceasta (înainte de 1400) este Biserica Armenească. Apoi, Mănăstirea Sf. Sava, pe care o datorăm unor călugări greci - nu s-a scris pe aici despre ea, este o bijuterie. Plus pierdutele mănăstiri Dancu (ctitorie boierească de pe vremea lui Petru Rareș) și Sf. Vineri (ridicată de Nestor Ureche, tatăl lui Grigore Ureche), ambele dărmate la sfârșitul sec. XIX - începutul sec. XX.
@Mitica49: Întotdeauna găsesc câte ceva de văzut/vizitat în Iași; chiar și la câțiva ani distanță între vizite se pot observa schimbări și transformări (sperăm mereu spre direcția bună).
Sper să ajungeți cât mai repede pe meleagurile unde v-ați desăvârșit instrucția superioară, ca să zic așa, și să descoperiți noutățile oferite de orașul moldav (și sunt câteva la număr).
Mulțumesc pentru vizită și ecou. Călătorii frumoase!
@adso: Mulțumesc pentru completările interesante care întregesc tabloul cu obiective prezentate în materialul de mai sus. Acesta este unul din rolurile „ecoului” - întregirea unui articol cu informații de către un localnic/cunoscător/pasionat. În orașele mari mereu vom găsi locuri de explorat, obiective de vizitat, monumente de căutat!
Acel spațiu verde din jurul cenotafului lui Grigore Ghica al III-lea chiar mi s-a părut părăsit și neîngrijit (ulterior am citit câte ceva despre problemele ivite acolo). Mi-arfi plăcut să existe niște panouri informative de dimensiuni mai mari în preajma unor obiective valoroase pentru istoria orașului.
Mulțumesc! Să auzim numai de bine!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2023 Baia turcească — scris în 19.10.23 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 Bănci în formă de carte în Iași — scris în 17.07.23 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 Poiana cu Schit — scris în 27.09.23 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- May.2023 Călător prin Iași – sau City break de 3 zile în capitala Moldovei / a doua parte — scris în 30.05.23 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- May.2023 Călător prin Iași – sau City break de 3 zile în capitala Moldovei- prima parte — scris în 29.05.23 de ANILU din BUCUREşTI - RECOMANDĂ
- Jan.2023 La Iași - o plimbare pietonală în capitala moldavă — scris în 24.01.23 de iulianic din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2022 O locație neașteptat de frumoasă, Miroslava din județul Iași — scris în 07.06.23 de DeniCri* din PLOIEşTI - RECOMANDĂ