Cascada Beusnita cea mai spectaculoasa cascada din tara

TIPĂREȘTE

Stand pe terasa la Steaua Dunarii (vezi impresii), am auzit la o masuta mai incolo doi oameni mai in varsta, banuiesc sot si sotie, care discutau ceva despre o cascada frumoasa pe care ar vrea sa o viziteze fiind in zona. Am tras cu urechea recunosc si am aflat ca este vorba despre cascada Beusnita.

Brusc mi-am amintit ca in urma cu ceva timp am prins un documentar pe National Geografic, (pe care mai mereu il urmaresc atunci cand mai am si eu acces la televizor) despre rezervatia naturala Cheile Nerei-Beusnita. Am dat un search pe google si am aflat ca suntem cam prin apropiere, mai precis la 157 km... buuun, deci asa spontan ne-am uitat eu la sotul si sotul la mine si am hotarat... mergem la Beusnita!

Am mers pe cursul Dunarii pana la Moldova Noua - drumul catre Oravita - apoi Ciuchici - Potoc. Drumul pot sa spun ca este foarte bun, desi ingust dar este asfaltat pana la intrarea in rezervatie! Ajunsi in rezervatie a trebuit sa platim o intrare, nici nu mai stiu cat cred ca vreo 10 lei/adult, am fost indrumati de domnul cu biletele incotro s-o luam.

A urmat un drum rau de piatra, de munte cam vreo 10 km pana am ajuns la Pastravarie. Pana la pastravarie am dat de o cascada superba: Cascada la Vaioaga, o relaxare curata. La pastravarie o parcare mare unde trebuie sa-ti lasi masina, exista aici si un camping unde poti sa campezi, este foarte frumos. Ei de aici trebuie sa mergi pe jos, asa ca ruxacelul in spinare si la pas prin munte. Pana la ochiul Bei sunt 5 km, cam o ora de mers lejer si cu copii dupa tine, iar pana la cascada Beusnita inca vreun km. Insa merita tot efortul depus: ochiul Bei e cel mai frumos pe care am putut sa vad vreodata, de un albastru - ablastru-azur, mai mare dragul sa te uiti la el. Acest ochi al Beiului are si o legenda:

“Legenda spune că un bei foarte bogat a fost la vânătoare prin aceste meleaguri. Ajuns în Poiana Florii, a văzut o frumoasă fată din satul Potoc ce îşi păştea oile. Frumuseţea ei l-a făcut să se oprească şi pe loc s-a îndrăgostit foc de ea. Beiul venea deseori s-o întâlnească, părăsind Cetatea Terezia ridicata de către turci, cetate ale cărei ruine se mai văd şi azi pe Dealul Cetăţii. Cum a aflat tatăl beiului de dragostea dintre cei doi, a hotărât să-i despartă. În grabă a trimis un călău să omoare fata ce îi sucise minţile fiului său. În apărarea fetei a sărit chiar Beiul îndrăgostit. Dar şi-a găsit iubita înjunghiata în locul unde acum este cascada. S-a luptat beiul din toate puterile cu ostaşii iar în luptă, a pierdut un ochi. Din locul în care a căzut acesta, a izvorât lacul ce-i poartă astăzi numele. Ochiul Beiului a vărsat multe lacrimi, după care beiul- şi-a înfipt hangerul în inimă. Din lacrimile lui s-a format izvorul care îi poarta numele.”

Din deal, din marginea lacului, vin apele cascadei Beuşniţa. Spumoase şi cu zgomot, acestea se aruncă la vale şi parcă ar vrea să înconjoare lacul Beiului. Legenda spune că de fapt, apele spumoase ale cascadei, nu sunt altceva decât voalul de mireasă al păstoriţei care au plecat să se întâlnească în nemurire cu lacrimile beiului.

Este ceva de vis sa ajungi acolo, nu stii in ce parte sa privesti, peisaje mirifice in orice parte te-ai intoarce, ai impresia ca pasesti pe undeva prin gradina Edenului, susurul cascadelor, a raului iti alina gandurile si te relaxeaza. Drumul este foarte bun, este insemnat cu marcaje turistice, oricum sunt o gramada de oameni dupa care sa te iei. Ajunsi sus la cascada am ramas inmarmuriti, a fost cea mai frumoasa cascada pe care am vazut-o, nu degeaba e declarata rezervatie naturala, e ceva unic in lumea asta, cea mai spectaculoasa cascada din Romania (zic eu). Asa ceva va spun eu ca trebuie vazut neaparat, o sa revin si cu poze ca sa vedeti cata frumusete exista in Romania asta!

Cand am coborat am mai avut de vizitat Tunelurile romane care se afla chiar la intrarea in rezervatie! Am inteles ca mai exista si un alt traseu turistic Ochiul Dracului parca se numeste dar la care este cu mult mai mult de mers, in jur de 8 ore, insa nu ne-am incumetat la asta, cu copii de 8 ani sa umbli 16 ore nu e chiar atat de usor. Poate cand vor creste mai mari ne vom incumeta si la asta!

---

VIZUALIZĂRI: 6584 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI