GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Pe Olt în sus şi pe Mureş în jos
Ati pornit vreodata la drum insotiti doar de o legenda? Mie mi s-a intamplat acest lucru tocmai saptamana trecuta, cand ma intorceam de la Busteni, unde am petrecut cateva zile grozave, in compania bucatelor savuroase de la hotelul Margaritar, unde v-am “amenintat” c-am sa mai poposesc. Trenul Interregio, Bucuresti -Tg. Mures, ajunge la Busteni la ora 13 fix, sta trei minute si o porneste vijelios, de-a lungul rîului catarat in varf de munte, numit Prahova, spre Azuga - Predeal si apoi spre Brasov - Sfantu Gheorghe - Bodoc - Tusnad - Miercurea Ciuc - Siculeni - Izvorul Oltului - Izvorul Muresului - Gheorghieni - Toplita - Deda - Reghin si Tg. Mures, de-a lungul Oltului si Muresului. Biletul costa 75 de lei si trenul ajunge la destinatie repede, la ora 18,30. De la Busteni si pana la Brasov, poti admira padurile de brazi ce s-au catarat pe culmile Bucegilor, a caror frumusete si maretie nu mai are rost sa le reamintesc, ele te strivesc cu culorile lor tomnatice, e-un loc in care omul pare un sclav si muntele un faraon.
Legenda Oltului si Muresului, spre ale carei izvoare ma indrept acum, a scos din imaginatia populara o legenda cu un imparat, batran, batran, mai batran decat eternitatea (in legende e permisa orice comparatie) care traia intr-o cetate strajuita de doua turnuri, unul indreptat spre nord si celalalt spre sud. Imparatul avea o familie frumoasa, caci isi alesese cea mai gratioasa printesa din imparatie drept sotie, care-i darui doi copii minunati, ce locuiau fiecare in cate un turn al cetatii. Dar, cum in mai toate legendele apare si cate-o batalie, iata ca imparatul “a plecat la lupta si n-a mai venit”. Imparateasa a trimis potera dupa el, ba a instituit si o recompensa pentru cel ce-l va gasi viu si nevatamat. Copiii imparatului aveau firi diferite, cel ce crescuse in turnul dinspre nord era mai linistit, mai ponderat, cel din turnul dinspre sud, era mai aprig si mai zvapaiat. Pe un copil in chema Mures iar pe celalalt Olt. Pornira si cei doi flacai, deveniti deja mari si puternici, sa-si caute parintele. Imparateasa se bucura nespus de hotararea copiilor si jura ca 10 ani de-acum incolo, sa nu se marite cu nici un alt barbat, precum Penelopa lui Ulise din legenda lui Homer, asteptandu-si rabdatoare sotul. Dar copiii nu pornira impreuna, ca doi buni frati, asa cum ii povatuise imparateasa, erau mult prea diferiti, asa ca fiecare o lua pe alt drum. Muresul o porni spre nord iar Oltul spre sud. Muresul avu mai mult noroc, caci nu intalni in calea lui nici un munte mai mare, Oltul insa fu nevoit sa-si faca loc printre stanci si culmi inalte, dar reusi sa strabata toate oprelistile. In popor inca mai rasuna cantece “Muresule apa lina” sau “Oltule, rîu adanc si inspumat”. Oltul o lua direct spre Dunare, nemaiuitandu-se inapoi. Muresul, cuprins de remuscari, dupa o vreme se intoarse din drum, dar nu-si mai gasi fratele. Anii trecura, multi, multi. Imparateasa, vazand ca imparatul si fii ei nu se mai intorc acasa, porni si ea dupa ei, dar nu-i mai gasi pe nici unul. Auzi ca unul s-a inecat in Dunare si celalat in Tisa, in tari straine. Se intoarse acasa si porunci ca clopotele catedralei de la Ditrau sa bata fara incetare timp de o zi si-o noapte intreaga. Incepu sa planga amarnic. Lacrimile ei cursera din castel ani intregi si-o pornira la vale, pe urmele copiilor ei. Asa se nascura cele doua rîuri, Muresul si Oltul. Nimeni nu mai dadu de urma impratului si fiilor sai dar apele celor doua rîuri se intalnira, totusi, dupa ani si ani, in marea cea mare. Dumnezeu a vazut totul si a preschimbat aceste doua vai in cele mai frumoase vai ale imparatiei. Multi calatori din intreaga lume, mai pornesc inca si astazi, pe urmele legendei si cauta ruinele castelului din poveste, dar in afara de catedrala din Ditrau, si frumusetea celor doua vai, nu mai e nimic de vazut pe-acolo. Iar voi, nu va intristati prea tare, caci orice legenda, char daca are un sambure de adevar, e numai o plasmuire neadevarata, o poveste de spus la gura sobei si de adormit copiii mici, caci aici, in Tara Secuilor, noptile de iarna sunt lungi si gerose…
Dar sa revenim in prezent
Cum ati trecut de gara din Brasov si cea din Sfantu Gheorghe, orasel cu 50.000 de locuitori, resedinta a judetului Covasna, in care nu prea ai ce vedea, de cand industria lui, nu mai e ce-a fost si oamenii au cam luat calea pribegiei, trenul incepe sa urce vertiginos spre Tusnad, vestita statiune balneara cu caracter permanent (si profil cardiovascular). Miercurea Ciuc e un oras mai rasarit, frumos, se vede asta, caci e singurul loc de pe tot traseul, unde coboara si urca cativa oameni in tren. La Gheorghieni, intotdeauna, mi se face “pielea de gaina”, caci e-o localitate care e luata mereu ca reper al “frigului” din tara noastra. Izvorul Oltului si Izvorul Muresului, sunt localitati mici, invecinate, situate pe un platou impadurit, mustind a izvoare dulci, un fel de “castel al apelor” situat la 900 -1000 m altitudine, pe ale carui versanti se afla, in judetele Harghita si Covasna, mii de izvoare minerale, care apar la suprafata peste tot, prin paduri, langa sosea, in curtile oamenilor sau chiar in mijlocul drumului. Aici, la Izvorul Oltului si Muresului, ne aflam in inima legendei, in locul in care ar fi trebuit sa se inalte castelul din poveste. Poate e vorba doar de un castel al apelor dulci si minerale. Dar, ce ne-am fi facut noi fara aceste doua rîuri, Muresul si Oltul, de-a lungul carora au rasarit atatea asezari omenesti, intreprinderi, ferme, castele sau statiuni balneare? De la Izvorul Muresului, trenul nu mai gafaie deloc, o ia la vale spre Toplita de-a lungul vaii Muresului si trebuie chiar sa franeze ca sa nu deraieze. N-o sa va mai plictisesc cu descrierea naturii acestei regiuni legendare strabatuta de Oltul si Muresul superior ci am sa va trimit cateva imagini. Inclusiv silueta impresionanta a catedralei din Ditrau de langa Gheorghieni, care e vizibila de la multi kilometri, cea a caror clopote au batut o zi si-o noapte, in legenda. De la Toplita, oras cu nume slav si care inseamna “locul din care pornesc zeci de izvoare cu apa calda” (eu cunosc doar doua, la baile Banffy si Urmanczi), Muresul se domoleste si curge molcom, in meandre blande, pana la Arad, unde ne paraseste tara si se varsa in Tisa si apoi in Dunare.
PS. Nu stiu daca legenda Muresului si Oltului are vreo samanta de adevar, dar in orasul meu a aparut de-o vreme un misterios banner scris intr-o limba necunoscuta noua romanilor cu excursii pana la Beavais (?), oare n-o fi cumva vorba tocmai de acel castel de pe platoul apelor din Tara Secuilor? Daca e cineva in stare sa ma lamureasca, il astept!
@Web 13, te rog videoclipul Rainbow The Temple Of The King Karaoke, mersi! https://www.youtube.com/watch?v=r1qUnwSajLc
Trimis de dorgo in 12.10.13 12:36:43
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în GHEORGHENI. A mai fost în/la: cam peste tot
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (dorgo); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@dorgo:
”... Sfantu Gheorghe, orasel [... ] in care nu prea ai ce vedea...
Știu și io... mie nu mi s-a părut chiar așa, și n-am stat acolo decât o zi, și aia mai mult pe fugă... Un lucru știu sigur - mi-au rămas destule de văzut pentru o dată viitoare.
@Dragos, blocurile turn din Sf. Gheorghe arata rau, vai, vai de-un cutremur, poate ca muzeele si monumentele sunt interesante... acolo in judet, vezi insa multa jale, eu am trecut de cateva ori, citez... "Un top al salariilor din agricultura, realizat de (...) plaseaza judetul Covasna pe ultimul loc in tara. Mai exact, lucratorii covasneni din agricultura au cel mai mic salariu mediu, chiar daca agricultura reprezinta o ocupatie de baza".
Populatia orasului Sf. Gheorghe din 1992 si pana azi, a scazut cu 12.000 locuitori, care au plecat la Ciuc, Brasov, altii in Ungaria, (Sf. Gheorghe e infratit cu 7 orase unguresti iar primarul doreste ca in orasul lui toti romanii sa invete limba locului, ideea ce a indepartat si mai mult oamenii de alte etnii), plus ca cea mai mare intreprindere de piese de schimb (?) (da' nu stiu cum ii zice) e-n faliment. Textila si mobila ce mai functioneaza.
Turism? Statiunile balneare Valcele, Malnas, Balvanyos, baile Micfalau, Hatuica, Catalina, Cernat, Bixad, Ozunca Bai, sunt in paragina, am trecut prin toate, ruine, Sugas-Bai s-a transformat din statiune balneara in statiune de ski, singurul care a supravietuit e sanatoriu de la Covasna...
@dorgo: cutremure în zonă - cam greu, că stă pe stâncă.
Blocuri ca vai de ele avem și-n București, ba am văzut și-n alte capitale mari europene; nu văd de ce un orășel de provincie ar face excepție; dar nu prea sunt mulți care caută astfel de „peisaje” pentru scop turistic.
”primarul doreste ca in orasul lui toti romanii sa invete limba locului
Ei, uite că p-asta nu știu dacă s-o cred, dar cât am fost acolo mi s-a vorbit românește peste tot, ba chiar s-au oprit pe stradă unguri și mi-au dat indicații să mă descurc prin târg. Și tot pe stradă umblând, am auzit vorbindu-se preponderent româna, deși adesea simțeam că măcar unul dintre interlocutori cu siguranță nu vorbea limba maternă. Și asta chiar mi-a plăcut.
Stațiunile - la fel; din păcate e un fenomen național decăderea asta a lor... Nu localnicii sunt de vină pentru asta. Nici acolo, nici la Herculane, Bălțătești sau mai știu io prin ce colț de țară.
@Dragos: ai dreptate, dar e plin Internetul cu zeci de declaratii de aceste gen... Eu cred ca vorbe precum ale primarului din Sf. Gheorghe, n-au nici o sansa nicaieri in lume... citez "Primarul din Sfantu Gheorghe: Daca maghiarii vorbesc romana si romanii sa vorbeasca maghiara. Antal Arpad vrea ca limba maghiara sa fie oficializata in toata Transilvania".
@Dragos... Cetatenii de rand din Secuime sunt extrem de amabili, te ajuta mereu, chiar daca dl. primar Antal mai vine si cu o alta enormitate de genul: "Romanii din “Tinutul Secuiesc” ar putea sa aiba soarta sarbilor din Kosovo. AUDIO/VIDEO/DOC - See more at...), eu insa, n-as vrea sa traiesc intr-un astfel de oras, oricat de frumos ar fi el... cred ca suntem deja off-topic rau, gata cu politica!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2012 O drumeţie pe patru roţi prin ţara lui Ozosep — scris în 14.09.13 de dorgo din TâRGU MUREș - RECOMANDĂ
- Dec.2011 Castelul din Lazarea — scris în 31.12.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ
- Nov.2011 De la Tulghes la Ditrau prin Pasul Tengheler — scris în 21.11.11 de Qvadratvus din PIATRA NEAMț - RECOMANDĂ