DA sau NU cu mocanita...

Câteva fotografii realizate de voi acolo ar fi mai mult decât binevenite — atât ca ilustraţie a textului, cât şi ca informaţie utilă, ele fiind căutate, apreciate (şi solicitate) de cititorii interesaţi în această destinaţie... Poţi folosi linkul amfostacolo.ro/pic_addnew ... 30&ridAnt=68772

Parca ai descris o destinatie turistica din Romania

Peisaje frumoase, pacat ca sunt si organizatori

@mvr - Așteptam o astfel de descriere realistă a unei experiențe pe care vrem să o trăim și noi (Maramureșul se regăsește printre planurile noastre viitoare de vacanță, așa că orice informații sunt binevenite). Pentru frumusețea traseului, ar fi bine ca zonele sălbatice de pe Valea Vaserului să rămână neatinse în continuare. Deși trăim în România, iar aici -din păcate- totul este posibil, mai ales când se distruge ceva frumos...

@Crazy_Mouse - Merita sa pastrati Maramuresul în planurile de vacanta, macar pentru oamenii de acolo care sunt absolut extraordinari. Chiar daca Mocanita nu m-a dat pe spate, am inteles de la localnici că Maramuresul vechi, merita vazut. Asa ca, noi avem curajul sa mai facem traseul asta, Bucuresti- Maramures, inca o data, cu toate ca e cumplit de lung si de obositor, doar pentru zona pe care nu am apucat s-o vedem.

Mulțumiri pentru amabilitatea cu care ai dat curs solicitării de a încărca fotografii.

@mvr - Si-un SB! Faza cu vaca e de ras, daca n-ar fi de plans. dar astai-i... Nordul Salbatic si bine-ar fi sa ramana asa!

@mvr - Ca orice destinație turistică puternic mediatizată și plimbarea cu mocănița pe Valea Vaserului are punctele sale forte și, de ce nu puncte slabe. Ai descris bine cele două aspecte: Da/Nu.

Promovarea acestui traseu este destul de „agresivă”. Aproape toate agențiile ce oferă un program turistic în Maramureș includ și o plimbare cu trenul cu aburi (deși în perioadele foarte aglomerate poti nimeri o garnitură tractată cu un Diesel), toate albumele de fotografii din zonă cuprind pe lângă imagini cu frumoasele biserici de lemn și o fotografie cu trenul tractat de o locomotivă cu aburi străbătând un peisaj hibernal ori de toamnă arămie, multe sait-uri și bloguri de turism prezintă în cuvinte frumoase „minunea” ce ÎNCĂ există pe Valea Vaserului. Din fericire masivele exploatări de lemn încă nu au ajuns în preajma liniei ferate pentru a strica frumusețea peisajului montan.

Mi-ar fi plăcut ca linia să se redeschidă pentru turiști pe toată lungimea sa... am înțeles că peisajele erau și mai frumoase mai sus.

@tata123 - Asa e! In pliantele de prezentare se vorbea despre tuneluri si chiar de o biserica veche pe care nu le-am vazut. Punctul terminus la noi a fost Paltinu, dar probabil ca din dorinta de a scoate cat mai multi bani, cu cat mai multe garnituri, au scurtat traseul. Am vazut turisti care purtau un ecuson de TREN SPECIAL (am inteles ca foarte des se suplimenteaza trenurile, din cauza cererii mari). De la Borsa pana la VIseu, am tot vazut indicatoare pentru mocanita. E interesant cat de mare este impactul publicitatii in acest caz, cu toate ca exista si Hutula din Bucovina destul de aproape, dar care nu are nici pe departe acelasi succes.

@mvr - Din anul 2008 (când au avut loc niște inundații grave, dacă nu mă înșel) Mocănița de pe Valea Vaserului nu mai circulă pentru turiști decât până la stația Paltinu. Înainte de 2008 garniturile cu turiști se opreau la stația Făina, adică încă 10 km în plus - prin peisaje „și mai și”. Dar cred că este mai „comod” pentru administratorii Mocăniței să utilizeze traseul mai scurt (timp/consum/preț).

La stația Făina se află o bisericuță de lemn, mai exact o capelă cu hramul „Sf. Elisabeta” (ctitorită în 1900 de împărăteasa Elisabeta pentru etnicii germani stabiliți în zonă - „țipțeri”).

@mvr - Offf! Iar Maramuresul! Stati fara grija, nu este un repros la adresa acestui articol, care mi-a placut si pe care l-am votat cu placere. Este vorba de cea mai mare neimplinire turistica a mea, aceea de a vizta Maramuresului. Am citit multe articole despre Maramures, am admirat multe poze, am invatat multe despre acest loc de vis. As putea scrie despre o vizita imaginara in Maramures si s-ar putea sa fiu convingator. Dar toata imaginatia mea nu poate suplini o vizita, chiar sumara, in aceste locuri. Si acum regret ca pe 18,07,2009, din cauza drumului foarte prost a trebuit sa renuntam la dorinta noastra sa ajungem in Maramures. Planificasem excursia, ca un fel de cireasa pe tortul unui concediu de vis la Vatra Dornei, inceput de luni 13,07,2009 (a fost o zi fara ghinion) si incheiat duminica 19,07,2009, cu o plimabre (evident pe jos) prin Cheile Bicazului, la intoarcerea la Branesti. Dar daca pana la Prislop, cu o singura oprire de un sfert de ora, am facut mai mult de doua ore, am refacut calculele si am ajuns la concluzia ca in Maramures am fi ajuns pe seara. Asa ca inevitabilul s-a produs si ne-am intors.

Despre Mocanita (trenul pe linia ingusta, nu fosta mea colega de liceu, Artemiza) am o experienta din anul 1978. Atunci fiind intr-o delegatie la Alba Iulia, am mers cu trenul pe ruta 209 (sper ca nu gresesc) Alba Iulia - Zlatna si imi aduc aminte cu placere de acea plimbare. Acum stiu ca linia ingusta nu mai exista, existand o linie de ecartament normal. Zona parcursa in miezul Apusenilor a meritat o zi din programul delegatiei mele.

Nu am renuntat la Maramures si nici la Mocanita de pe valea Viserului.

Pana atunci numai bine si calatorii placute!

@liviu49 - Am mers si eu pe acea ruta, cred ca pe Valea Ariesului era, dar daca tin minte bine, dupa peisaje de vis, urma cate un deal ars, fara urma de vegetatie, din cauza exploatarilor miniere din zona. Imi amintesc si acum cu tristete, ca in apropiere de Zlatna, era un deal alb plin de mormane de resturi, si chiar pe varf, isi facuse loc un amarat de arbust, unica urma verde pe intreg dealul...

Pe Valea Vaserului, cu exceptia bustenilor pe care ii mai vezi ici-colo, de-a lungul traseului, nu prea a avut timp omul sa distruga locul. Si-i tare fain lucrul asta!