GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Dacă de la Cernavodă, unde descoperi podul Carol I proiectat de marele inginer Anghel Saligny (vezi impresii), pornești pe drumuri dobrogene, pe lângă bătrânul fluviu Danubius, vei descoperi locuri pitorești, încărcate de istorie și spiritualitate. La o diferență de 10 ani am ajuns la ruinele vechii cetăți antice Capidava, element important de defensivă a romanilor în zona danubiano-pontică.
Acces și poziționare. Din orașul Cernavodă se urmează DJ 223 care desenează meandrele unui braț al Dunării străbătând și câteva localități și după aproximativ 22 de kilometri ajungem la Capidava. Din loc în loc, la întretăieri de drumuri, am observat câteva indicatoare turistice către monument. Până la Hârșova sunt circa 33 de kilometri distanță. Practic, la obiectiv se parchează unde ai loc, teoretic, există o parcare amenajată, dar nu e deschisă încă.
Ce reprezintă Capidava? Este vorba de un fort roman construit de împăratul roman Traian pentru a găzdui o cohortă (unitate de infanterie formată din câteva sute de ostași, de obicei a zecea parte dintr-o legiune; aici a staționat Cohors I Ubiorum, apoi Cohors I Germanorum) care avea rolul de a supraveghea vadul peste Dunăre (vara apa scădea atât de mult încât se vedea fundul apei). Fortificația deținea și un cheu pentru vase și magazii în apropierea portului.
Toponimul getic „Capidava” înseamnă cetatea/așezarea de la cotitură; în această zonă s-ar fi aflat în epoca preromană centrul politic al regatului getic a lui Dapyx. Proconsulul Macedoniei, Marcus Licinius Crassus este cel care cucerește și distruge centrele de putere getice din centrul și nordul Dobrogei în prima jumătate a secolului I d. Hr.
Cetatea romană e părăsită atunci când valurile de popoare migratoare se perindă peste teritoriile dobrogene. În secolul al IX-lea bizantinii refac cetatea dunăreană pentru o perioadă de timp, dar pecenegii vor distruge definitiv fortificația.
În jurul fortificației încă din timpul romanilor se înfiripează o așezare civilă cu valențe protourbane. În afara zidurilor s-au descoperit termele militare, dar și necropolele romane și bizantine; așezarea civilă se află în mare parte sub localitatea de azi.
Fortificația de la Capidava (sau „castelul” cum îl numea Vasile Pârvan) este așezată pe o înălțime râpoasă chiar pe malul Dunării, are forma unui trapez neregulat și o suprafață de circa 1,5 hectare. Zidul de incintă are 2 m grosime și e prevăzut cu 7 turnuri de apărare.
Proiectul de restaurare. În 2015 autoritățile județene accesează fonduri europene punând în practică proiectul intitulat „Restaurarea, consolidarea, protecția, conservarea și punerea în valoare a sitului arheologic Cetatea Capidava”. Proiectul inițial cuprindea lucrări ample de restaurare și conservare, înființarea de trasee turistice în cetate, construirea unui centru turistic și a unei parcări moderne, punct de belvedere, centru transfrontalier, iluminarea ambientală a obiectivului turistic. La nici un an de la demararea proiectului a izbucnit un scandal privind modul de „restaurare” al cetății vechi de secole (digi24.ro/stiri/actualita ... staurare-581755). Circa 16 milioane de euro au fost parțial risipiți (centrul de informare turistică și parcarea sunt probabil singurele lucruri bine făcute) – căutați în mass-media online, veți găsi suficiente informații privind acest scandal. La sfârșitul anului 2018 o altă firmă a câștigat licitația pentru refacerea proiectului inițial, lucrările începând din noiembrie, de data aceasta fondurile fiind din bugetul județului Constanța.
În vizită la Capidava. Atunci și acum. Cu 10 ani în urmă am vizitat ruinele cetății într-o zi călduroasă de august, în incinta sitului arheologic nu se afla nimeni. Am intrat nestingheriți prin partea nordică, accesând turnul 1 prin poarta secundară (poternă). De sus, de la nivelul zidurilor se vede perfect apa Dunării și zăvoaiele de pe celălalt mal. Privim zidurile unde fiecare piatră e așezată cu precizie în locul perfect pentru a contribui la duritatea structurii. Ici-acolo se văd arcade din cărămidă, semiîngropate încă. În anumite secțiuni ale cetății s-au efectuat cercetări arheologice, vedem etalate pe ziduri fragmente de ceramică, iar la locul săpăturilor chiar bucăți dintr-un vas uriaș de lut. Ne plimbăm printre ziduri, spre sud se află poarta principală (turnul 7), lângă el fiind corpul de gardă (horrem). În stânga porții principale, pe latura estică, ne pierdem printre compartimentări multiple, părți ale unor clădiri; ajungem sus pe zidurile cetății și vedem o parte din turnurile patrulatere (pe laturile lungi) și sub formă de evantai (în colțuri).
În vara lui 2018 nu te mai poți apropia de cetate, punctul de informare și parcarea construite recent nu sunt accesibile; un gard de sârmă înconjoară străvechile ruine. Aproape de casa arheologilor, loc de acces altădată, se află acum cabina unui paznic care te informează că cetatea nu se poate vizita. Poți cel mult să o privești dinafară și să „admiri” așa-zisa restaurare. Turnurile și colțurile zidurilor au fost completate cu piatră nouă, fasonată, zidurile propriu-zise au fost înălțate cu un fel de bolțari de ciment. În mijlocul cetății tronează un turn de lemn, probabil punctul de belvedere. Se vede cu ochiul liber că s-a exagerat, s-a exagerat mult (youtube). Poate la sfârșitul lui 2019 când ar trebui să se termine lucrările propriu zise efectuate de noua firmă cetatea Capidava să arate mai „autentic”. Ne-am învârtit puțin în jurul cetății și am plecat. Cu speranțe…
Concluzii. Totuși, de ce nu ne respectăm istoria? La Capidava s-a descoperit o bazilică paleocreștină din prima jumătate a secolului al VI-lea d. Hr., ridicată pe ruinele uneia mai vechi. A fost descoperită și o criptă miniaturală care a conținut probabil moaștele unui martir (a fost deschisă în antichitate, probabil atunci când locașul de cult a fost dezafectat). Tot la Capidava a fost scos la lumină un urcior care are incizat cu alfabet grecesc numele „Petre” – o fi vorba de primul onomastic în formă românească? (ziarulnatiunea.ro/2017/04 ... -de-la-capidava). De asemenea, în vechea cetate a fost descoperit și un frumos basorelief reprezentând pe Cavalerul trac (observator.ro/articole-cu ... ean-340172.html). Câte lucruri minunate…
Sperăm că lucrările de restaurare, conservare și punere în valoare a sitului arheologic Capidava se vor desfășura acum în conformitate cu cerințele ocrotirii monumentelor istorice și peste un an de zile vom putea vizita din nou vechea cetate antică. Așteptăm vești bune.
Alegeri inspirate!
Trimis de tata123 🔱 in 02.01.19 22:40:42
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII şi CĂLĂTORII.
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 44.49532969 N, 28.08921367 E - neconfirmate încă
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Cu durere în suflet, dar istoricul Vasile Pârvan, cred, se zvârcolește în mormânt, asemenea prof. Daicoviciu și care or mai fi. Neglijență și indiferență crasă. Asta e! Și bani cheltuiți de pomană, sau intrați în buzunarele unora.
Ce punct turistic interesant ar putea fi Capidava dacă s-ar scoate la lumină ce ascunde ea și dacă s-ar deschide un muzeu.
Așezarea pe malul Dunării este superbă și pozele la fel. Reviewul, de excepție.
Un an cu bine!
Un obiectiv turistic și istoric deosebit de interesant, tratat, așa cum ne-am obișnuit din partea lui @tata124, cu multă atenție și cu multă muncă de documentare. Sunt obiective la care omul de rând ajunge mai greu sau mai rar, iar impresiile de o asemenea calitate suplinesc această situație. Personal, ca tot omu care a auzit de Capidava, presupuneam că poți vedea aici doar două-trei pietre. Realitatea depășește așteptările.
Referitor la refacerea cetății am constatat deseori la alte obiective din țară că aceste lucrări nu urmăresc neapărat aducerea la forma inițială a obiectivelor, ci mai mult impresia artistică, atracția turistică și astfel pot să apară multe elemente ”inovative”, discutabile din punct de vedere istoric.
@mihaelavoicu: La mulți ani! Mulțumesc pentru lectură, ecou și aprecieri. S-au cheltuit mulți bani pentru restaurarea cetății, păcat că nu s-au respectat normele de intervenție asupra unui monument istoric. Înțeleg să se refacă anumite elemente, dar utilizând tehnici și materiale adecvate.
Poate că noii câștigători ai licitației vor fi mai „specialiști” și noi, potențiali vizitatori, vom păși cu admirație pe traseele din cetate.
@Lucien: La mulți ani! Dobrogea deține comori arheologice importante, o mulțime de cetăți ori așezări romano-bizantine sunt răspândite pe întreg teritoriul. Majoritatea nu sunt valorificate turistic, vizitatorii găsind la fața locului numai urme de ziduri și pietre.
Cetatea Capidava a fost decopertată integral în campaniile arheologice desfășurate de-a lungul deceniilor. Dacă privim imaginile aeriene vedem clar întreaga fortificație de pe malul Dunării.
Să sperăm că lucrurile vor merge bine de data aceasta și cetatea va deveni un punct important pe harta turistică a Dobrogei.
@all: Vin cu o precizare în ceea ce privește nota acordată obiectivului turistic. Am apreciat pozitiv cadrul natural în care se află cetatea romano-bizantină, Dunărea constituind un fundal deosebit. Satele din zona fluviului sunt pitorești și se pot admira de pe terasele înalte de deasupra apei.
O notă potrivită în ceea ce privește Distracția/Relaxarea se poate acorda abia după ce se vor încheia lucrările de refacere și restaurare. Probabil se va deschide și Centrul de informare turistică; ideal ar fi să se înființeze și un mic muzeu cu obiecte descoperite în situl arheologic.
@All: Iată că după atâția ani de „restaurare” se pare că lucrările au ajuns la un liman - pe data de 15 iunie 2021 se pregătește deschiderea sitului arheologic pentru publicul larg. Informații la obiect și imagini edificatoare găsiți pe pagina web: discoverdobrogea.ro/cetat ... cuitul-turistic.
Pământul Dobrogei e presărat cu multe cetăți antice (cel puțin 22), dar puține sunt valorificate turistic (Enisala, Histria, Adamclisi) și nici acelea la potențial maxim. Dobrogea e fabuloasă, inedită, specială - vă îndemn să o descoperiți!
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Cetatea Capidava» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Oct.2024 Cetatea Capidava — scris în 29.10.24 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jan.2022 Cetatea Capidava și o restaurare cu cântec la un monument aflat pe lista UNESCO — scris în 17.05.22 de Aurici din BUCUREşTI - RECOMANDĂ