Pe urmele lui Nic´a lui Stefan a Petrei din Humuleşti

TIPĂREȘTE

vezi impresii

Am părăsit mănăstirea şi cimitirul din Petru Vodă ridicate de părintele Justinian Pârvu în memoria victimelor comunisnului la fel de impresionată cum am fost când am văzut memorialul victimelor comunismului şi rezistenţei ridicate de Ana Blandiana şi Romulus Rusan la Sighetul Marmaţiei într-o veche închisoare vezi impresii.

Ne-am îndreptat spre Humuleşti, o suburbie a Târglui Neamţ la o distanţă de 40 km de Petru Vodă pe DN15b trecând prin Pipirig. Drumul a fost superb pe dealurile şi pădurile jud. Neamţ mângăiate în septembrie de razele aurii ale soarelui. Aici se află un muzeu memorial în casa natală a lui Creangă (47°11′54″N 26°21′13) şi un un parc tematic dedicat povestirile acestuia.

Casa memorială Ion Creangă

Autocarul a oprit în faţa casei memoriale pe care nu am putut-o vizita fiind în plin şantier de renovare, cu curtea răvăşită de utilaje şi materiale depozitate. Am putut fotografia doar exteriorul casei micuţe şi bustul scriitorului aflat la locul lui în curte. Restaurarea a început în iulie 2022 pe baza unor fonduri europene şi a avut ca termen toamna anului 2023. Cum la data la care am vrut s-o vizităm- septembrie 2023 era departe de a fi terminată- am telefonat zilele astea şi am aflat că încă nu s-a deschis muzeul (era şi de mirare să se respecte termenul) şi să revin după sărbători. Deci, mai précis la primăvară probabil o puteţi vizita. Sper ca restaurarea să se facă cât mai aproape de original.

Scriu aceste cuvinte din cauză că refacerea bojdeucii lui Creangă din Iaşi a născut multe discuţii în mass media, deslănţuindu-se un adevărat taifun. Că i s-a pus încălzire prin pereţi, parchet, curtea s-a betonat, micuţa şi modesta clădire transformându-se într-una de lux care a costat 1.7 mil eu. Userul nostru ADSO a lămurit cu impartialitate controversele în reviewul ˝Bojdeuca la15 decembrie 2023˝ vezi impresii

Cum restaurarea casei memoriale din Humuleşti era în plin şantier deci nevizitabilă, îl rog pe WEB să ataşeze reviewului un clip care prezintă casa înainte de deschiderea şantierului. youtube

Casa a fost construită de bunicul scriitorului, Petre Ciubotariu în 1833 şi locuită de descendenţii familiei până în 1951, dată cand a devenit casă memorială. Acolo au locuit părinţii povestitorului, el însuşi fiind născut în 1837 urmându-i şi alţi descendenţi ai familiei. Este situată în Humuleşti pe str. Ion Creangă nr 8.

Clădirea este o construcţie de lemn, cu acoperiş de şindrilă şi în interior are două camere şi o tindă. A fost restaurată în 1937 la iniţiativa lui Nicolae Iorga dar din cauza vechimii s-a subrezit din nou şi au mai fost necesare câteva consolidări. Cea din urmă a început în 2022 cu termen final care nu s-a respectat în toamna 2023. Ea va deţine o expoziţie permanentă, documente de arhivă, fotocopii ale manuscriselor şi mobilier de epocă.

Scurtă biografie a lui Ion Creangă

Scriitorul a locuit aici de la naştere în 1837 până în 1846 când a plecat la şcoală şi apoi cu întreruperi până în 1855. Puţini stiu că numele său adevărat era Ion Stefănescu, Creangă, fiind numele de fată al mamei sale Smaranda, nume pe care l-a folosit în toate scrierile sale. Tatăl său Stefan a Petrei Ciubotariul a fost un negustor cu oarecare stare aşa că a putut să-şi dea copiii la scoală. Creangă a avut şapte fraţi şi surori. Mama sa provenind dintr-o familie de preoţi a insistat ca Nică să facă o carieră duhovnicească aşa că Ion Creangă a urmat o serie de scoli catihetice (scoala de popi) şi seminarul teologic din Iasi, devenind diacon în comuna natală apoi la Iasi unde s-a căsătorit în 1859 cu fata unui preot în vârstă de 15 ani, cu care a avut un singur copil, Constantin. Creangă şi-a acuzat socrul că l-a trişat la zestre iar bătrânul a încercaut să-l sugrume. A avut o viaţă aventuroasă, a divorţat şi ca urmare a fost exclus din corpul clerical. De fapt soţia l-a părăsit pentru un călugăr dar nici el nu a fost ˝uşă de biserică˝având un copil din flori cu o călugăriţă, copil care a trăit 15 ani Post-mortem, in 1993, a fost reprimit in cler. Titu Maiorescu care-i aprecia scrierile l-a numit învăţător la o scoală primară din Iaşi. În politcă a fost anti-unionist contribuind prin talentul său oratoric la abdicarea domnitorului Al. Ioan Cuza. În 1868 a scris primul abecedar românesc.

După încheierea procesului de divorţ, în 1872 s-a mutat împreună cu fiul său de 12 ani care i-a fost încredinţat în cartierul Ţicău. Ca să se întreţină pe el, pe copil şi concubină preda lecţii de germană şi făcea comerţ cu tutun. Bojdeuca din Ţicău a fost cumpărată de scriitor, pe numele Tincăi, femeia care i-a fost alături şi a avut grijă de el aproape 20 de ani.

Din 1875 a devenit prieten nedespărţit cu Mihail Eminescu până la moartea acestuia în 1889. La îndemnul lui Eminescu a scris cele mai importante opere, Creangă nefiind sigur pe valoarea operelor sale. Ion Creangă este unul din cei mai cunoscuţi scriitori români fiind autorul unor opere si povesti indragite de copii, cum ar fi:Amintiri din copilarie, Capra cu trei iezi, Punguta cu doi bani, Ursul pacalit de vulpe, Soacra cu trei nurori sau Mos Ion Roata si Unirea. În cadrul Junimii George Călinescu şi Tudor Vianu îl pun pe acelaş podium cu Eminescu, Slavici și Ion Luca Caragiale.

A murit în acelaş an cu cel mai bun prieten Mihai Eminescu la 31 dec. 1889, suferind şi de epilepsie moştenită de la mamă.

Cum unele citate din operele lui Creangă sunt valabile si azi, după mai mult de 150 de ani de când au fost scrise, rog cine are timp cca 1 min. să le citească în clipul video

youtube

Parcul tematic˝Ion Creangă˝

Am vizitat parcul tematic ˝Ion Creangă˝ situat alături de casa memorială. Fiind alături de casa memorială care era în şantier nu nu s-a perceput taxă de vizitare. Acesta este primul parc tematic despre opera unui scriitor construit în România. A fost înfiinţat în 2004 la iniţiativa şi cu cheltuiala unei humuleştence Niculina Gârneţ care a cumpărat terenul, o grădină de zarzavat, de la un stră-strănepot a lui Creangă. A investit 200 mil lei vechi (20000 ron) şi a fost realizat în patru luni. Cuprinde două secţiuni:

-una interioară în care e de fapt un muzeu etnografic în care sunt expuse costume populare din regiune, mobilie, ceramic de pe timpul când aici trăia familia lui Ion Creangă

- o curte în care alături de un cuptor sau o căruţă sunt animale împăiate realizate de prof Petru Arhire din Târgu Neamţ şi figurine de gips realizate de un meşter brasovean care reproduc personajele din povestirile lui Creangă: Capra cu trei iezi, ursul păcălit de vulpe, moş Chiorpec, Marioara, Smărândiţa.

Am părăsit parcul tematic gândindu-mă la versurile scrise de prietenul lui Ion Creangă, Mihail Eminescu: ˝Unde eşti copilărie/ cu pădurea ta cu tot/ astăzi, chiar de m-aş întoarce/ a-înţelege n-o mai pot˝

---

VIZUALIZĂRI: 499 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI