GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Biserica Bărboi – un edificiu „grecesc” în Iași
Capitala Moldovei, neprețuitul Iași ascunde o sumedenie de comori, locuri unde arta se împletește cu arhitectura, istoria cu tradiția, legenda cu adevărul. Spre sfârșitul anilor 2000 existau în urbea ieșeană peste 70 de biserici, din care 30 declarate monumente istorice. În toamna anului 2015 am vizitat trei din bisericile fortificate ale Iașului – Golia, Cetățuia și Galata (vezi impresii) – minunate ansambluri monahale, expresii de seamă ale artei bisericești și mărturii istorice ale unor timpuri apuse. În 2017 am revenit la Iași și mi-am continuat periplul prin „dulcele târg” descoperind colțuri pline de farmec, monumente ascunse și cotloane fermecătoare.
Iașul a fost cândva un oraș de elită, plin de viață și de muncă, căci mai tot ce s-a zidit atunci, avem astăzi, strălucită mărturie și oglindă a trecutului – scria Rudolf Șuțu în volumul publicat în 1928 despre „Iașii de odinioară”. Așa am găsit și eu astăzi în Târgul Cucului o mărturie a trecutului, un loc aflat în umbra măreței Golia, aflată la câțiva pași distanță.
Poziționare și acces. Am ajuns la Biserica Bărboi în timpul unei plimbări lungi perpedes prin oraș, atras încă din 2015 de turnul zvelt pe care îl zărisem din față de la Mănăstirea Golia. Adresa oficială este: stradela Bărboi nr. 12. La fosta mănăstire se ajunge ușor, în această zonă fiind un punct nodal important: capătul străzii Sărăriei (veche arteră care lega târgul Cucului de Copou), strada Golia, strada Elena Doamna, strada Cucu și esplanada Costache Negri. În preajma bisericii se află stații de tramvai (chiar un capăt de linie) și de autobuze. Avem și locuri de parcare disponibile pe stradela Bărboi ori lângă Hala Centrală.
Scurte date istorice. Strămoșul familiei Sturdza, vornicul Ursu Bărboi este responsabilul întemeierii primei biserici pe la începutul anilor 1600 și „donatorul” denumirii actuale. Boierii din neamul Sturdza au înzestrat biserica cu moșii, au transformat-o în mănăstire și au închinat-o ca metoh la mănăstirea Vartoped de la Muntele Athos. Vicisitudinile vremurilor (cutremure și revoluții) au condus către degradarea iremediabilă a lăcașului de cult.
Biserica de azi este ctitorită în 1841 de marele logofăt Dimitrie Sturdza și soția sa Elena cu ajutorul mitropolitului Grigore Irinupoleos de la Vatoped. Arhitectul grec Andrei Karidis, ajutat de doi meșteri greci, proiectează o biserică nouă construită după planul în „cruce greacă”, unică în Moldova. Arhitectul a utilizat ca model biserica-mamă de la Vartoped; administrator al mănăstirilor din Moldova închinate la Vartoped, mitropolitul grec se pare că a influențat aceste planuri. Din acel moment a fost numită și „biserica grecească”, comunitatea grecilor participând preponderent la slujbele religioase de aici.
După 20 de ani vine secularizarea lui Cuza și călugării mănăstirii se împrăștie în zări, iar locașul de cult devine biserică de mir. Casele din incintă sunt locuite de chiriași, în jurul bisericii exista un mic cimitir. Pe la 1900 se amenajează spațiile verzi din jurul bisericii (se trasează alei, se plantează arbori) pentru a fi utilizate de locuitorii drept grădină publică. De-a lungul timpului s-au efectuat reparații, dar și restaurări mai întinse (în 1925-1927 și 1980-1988).
Vizita la Biserica Bărboi
Primul element întâlnit a fost turnul-clopotniță, ridicat pe la 1726-1733 și reparat/refăcut în forma actuală între 1859-1862. Construit din piatră fasonată și având patru niveluri, turnul permite accesul în curte printr-o boltă înaltă. Ancadramentele ferestrelor și decorațiunile în piatră sunt foarte frumoase. La ultimul etaj se află montat un ceas. O placă amplasată pe turn ne informează că această construcție și zidurile înconjurătoare au fost restaurate în 1984-1986 sub îndrumarea lui Teoctist, pe atunci Arhiepiscop al Iașilor și Mitropolit al Moldovei și Sucevei.
Pe stânga se află apoi casa parohială, înregistrată drept monument istoric. Un corp solid de clădire, cu un etaj, ancadramente conturate în jurul ferestrelor și balcon de lemn deasupra ușii de acces ne sugerează vechimea construcției. Ridicată în prima jumătate a secolului al XIX-lea clădirea e străbătută de un hol transversal, pe ambele părți fiind câte trei camere. În această casă s-a deschis în 1834 prima Școală de fete din Moldova sub protecția Doamnei Smaranda, soția domnului Mihail Sturdza.
Continuăm plimbarea pe aleea principală și ajungem în fața bisericii „Sf. Petru și Pavel”, o construcție de dimensiuni destul de mari, cu o formă mai atipică. Remarcăm frontonul care aduce a templu grecesc și coloanele care sprijină pridvorul îngust. Pășim în spațiul deschis dintre coloane pentru a observa inscripțiile de pe zid. Deasupra ușii de acces este încastrată o frumoasă icoană de hram, un panou de marmură sculptat reprezentând pe Sf. Petru și Pavel care susțin macheta bisericii. O inscripție în limba greacă consemnează că icoana a fost sculptată de însăși arhitectul grec Karidis. Sub această icoană se află pisania în limba română, scrisă cu litere chirilice, care ne informează despre ctitori, anul construcției și hramul lăcașului de cult. Din păcate biserica era închisă și nu am putut vizita interiorul.
Pictura interioară datează din secolul al XIX-lea și se apropie de stilul renascentist; catapeteasma are dimensiuni mari și a fost adaptată stilului construcției, conținând opt icoane de mari dimenssiuni, în loc de șase, cum e uzual; multe icoane din biserică sunt din perioada grecească, purtând inscripții în această limbă.
Biserica a jucat și rol de necropolă domnească/boierească, aici fiind înmormântat domnul pământean Ioniță Sandu Sturdza. Monumentele funerare sunt deosebite (ex. mausoleul familiei Sturdza), mai mulți membri ai elitei boierești din Moldova dormindu-și somnul de veci în această biserică. Într-o nișă se află și osemintele poetului Alecu Russo, strămutat din cimitirul aflat în jurul mănăstirii, desființat la un moment dat.
Alte informații. În curtea fostei mănăstiri au existat mai multe case de lut și lemn și anexe, unele fiind închiriate. Într-o asemenea căsuță a locuit diaconul Ion Creangă în perioada 1863-1865, până să se mute la Mănăstirea Golia.
În curtea ansamblului religios se mai află un element important din istoria alimentării cu apă a orașului Iași. Amplasat în dreapta bisericii se află un pavilion în stil oriental – e vechea cișmea care aducea apă de la Casa Apelor situată la poarta Mănăstirii Golia. Construcția este singura supraviețuitoare a complexului mănăstiresc ante 1840. Are frumoase ancadramente în formă de acolade specifice stilului epocii fanariote.
În apropiere se află și obeliscul bisericii „Sf. Vineri” ridicat de primăria orașului Iași în 1895 pentru a marca locul vechii biserici din zona Pieții Sf. Vineri (Hala Mare). Ulterior a fost mutat în curtea bisericii Bărboi.
În concluzie, putem spune că descoperim în nordul Moldovei un colț de Grecie, din punct de vedere religios. Celor interesați de istorie, cultură și spiritualitate le recomand o vizită la Biserica Bărboi, monument valoros aflat în patrimoniul național.
Trimis de tata123 🔱 in 07.09.18 13:33:28
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (tata123 🔱); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "[Alte] Biserici, mănăstiri ieșene, IAȘI" (nou-creată pe sait)
Mulțumesc pentru plimbarea prin Iașul Multicultural. Este magnific! (El, Iașul), dar și plimbarea, așișderea!
Doamna Smaranda, de care amintești la un moment dat, este cumva ”doamna cu chimirul”? Zdrăngăne undeva un ”sertăraș” ce ar vrea să se deschidă și cam stă înțepenit!
Frumos rev. Un vot dat pentru moldovenii mei!
În Moldova am întâlnit mai multe biserici și mănăstiri ctitorite sau populate, cel puțin vremelnic, de greci. Cum de au ajuns așa de mulți aici și ce au dorit să facă, rămâne pentru mine (deocamdată) un mister. Desigur că multe așezăminte monahale au fost la un moment dat închinate Muntelui Athos, dar totuși de ce au venit (și plecat) atât de mulți greci, tot nu înțeleg. Ai lega de domniile fanariote, nu mi se pare concludent. Tot de greci, dar de data asta în context tare negativ sunt distrugerile pricinuite multor mănăstiri moldovene de către Eteria sau cei care au luptat împotriva ei.
@Lucien: De ce pleacă acum atât de multă lume în străinătate? Pentru o viață mai bună și un câștig mai mare. Exact așa s-a întâmplat și cu secole în urmă, atunci când căderea Greciei sub jugul otoman a condus către împrăștierea grecilor în toate zările. Sultanul a permis existența Patriarhiei din Constantinopol, care a trăit pe spinarea celor care „contribuiau” financiar (în mare parte Țările Române), fiind vorba de fapt de un control indirect asupra bisericilor creștine. E vorba de o „stoarcere” financiară, după cum bine spunea Nicolae Iorga. Și grecii se pricepeau bine la acest lucru.
@tata123: Foarte interesant și perfect plauzibil. Cum au venit, așa au și plecat când condițiile nu au mai corespuns... deși unii au plecat chiar din secolul al XIX-lea, iar alții (de exemplu comunitatea greacă din Sulina) după 1945.
Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut”
— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă SAU (1A) ar fi meritat rubrică nouă, dar crearea ei nu a fost considerată oportună (în acel moment);
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ impus unei astfel de selecții.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@webmaster: Mulțumesc pentru încadrarea articolului.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2024 Hlincea – o mănăstire istorică — scris în 06.11.24 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Jun.2024 Biserica Sfinții 40 de Mucenici — scris în 01.07.24 de adso din IAşI - RECOMANDĂ
- Oct.2017 Unicat în România? Biserica rotundă de la Lețcani (Iași) — scris în 29.12.17 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2015 Mănăstirile fortificate ale Iașului — scris în 10.11.15 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ
- Sep.2015 Pe urmele Cuvioasei Parascheva… la Iași — scris în 14.10.15 de tata123 🔱 din BUCUREșTI - RECOMANDĂ