Ca în orice colț al Greciei, și în Amorgos am avut parte de gastronomie reușită, practic n-a lipsit nimic din mâncărurile favorite, ba chiar am adăugat câte ceva local, obicei împământenit când pășim pe un nou picior de plai elen. Mai întâi a venit la rând Katapola, unde nu plănuiserăm neapărat vreo masă, dar nu prea am avut de ales când foamea ne prinsese în corzi și pierduserăm la mustață autobuzul spre Aegiali. Am reconsiderat programul luând prima masă în [...] — citește

Voi începe depănările despre Amorgos spunând că această insulă cicladică m-a cucerit neașteptat de iute datorită farmecului său de insulă rurală, neatinsă de turismul de masă. Am debutat cu șederea în nord, în Aegiali, pentru aproape două zile în care, până când aveam ferry spre Astypalea, ne propuseserăm să vizităm nu numai orășelul în sine, ci și măcar unul dintre satele de munte din jur, că pentru mai multe nu era timp, să facem și plajă și baie că doar [...] — citește

Cum am ales Hotel Pelagos din Aegiali Ne propuseserăm ca, odată sosiți în Amorgos, să tragem o fugă de 2-3 zile în insula Astypalea, cea mai vestică din Arhipelagul Dodecanezelor, iar asta se putea numai din Aegiali, cel de-al doilea port ca mărime al insulei Amorgos, fiindcă numai de acolo sunt operate curse de două ori pe săptămână, în speță de Blue Star Ferries, una dintre marile companii de profil din Grecia. Contextul era următorul: noi soseam în Amorgos, plecând din [...] — citește

Venise vremea prânzului şi noi, cazaţi deja la Pegados Apartments, aveam semnale că foamea ne dădea târcoale, aşa că aveam încă un motiv serios, în afara celui de curiozitate, s-o luăm din loc spre capitala cea vestită în frumuseţe, pentru marea întâlnire. În Chora Folegandros, am remarcat de cum am păşit, deşi oraşul ne cam luase ochii cu strălucirea sa de aşezare cicladică selectă, o sumedenie de taverne şi restaurante, care mai de care mai deosebite şi, chiar [...] — citește

Aflasem de multă vreme de insuliţa aceasta din sud-vestul Arhipelagului Cicladic şi pe atunci nici nu-mi trecea prin minte că vom ajunge într-o bună zi s-o vizităm. Mi se părea cumva că e la capătul pământului, ba mai mult, mi se părea extrem de complicat de deplasat până în mijlocul Egeei, însă, în timp, am depăşit această prejudecată, deşi nici acum n-a fost deloc floare la ureche de ajuns acolo. Peste tot am găsit numai cuvinte de laudă despre micuţa cicladă, [...] — citește