ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 09.09.2019
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
JUL-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
80.00%
Mai degrabă mulțumit

NOTA MEDIE REZULTATĂ
80.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

O zi în Baziaș

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 8 MIN

Baziaș - la intrarea Dunării în România

TIPĂREȘTE

Prima oară am văzut micul sat Baziaș de pe malul sârbesc al Dunării. Era prin 2014 când - petrecând un Weekend pe malul Dunării, în Serbia - am făcut o deplasare La Cetatea Ram pe malul înalt, acolo unde Dunărea, la intrarea ei în România face un cot spre dreapta. De la cetate, prin zidurile sale năruite, vedeam Dunărea și - în depărtare - sătucul românesc. În cartea de aur a localității stă scris că Baziaş este poarta de intrare a Dunării în România și că prima cale ferată de pe teritoriul țării noastre a fost construită între Baziaș și Oravița.

Am spus de mai multe ori că mi-am propus să vizitez toate orașele românești de la Dunăre. Am demarat proiectul mai de mult, am vizitat câteva orașe, iar anul acesta mi-a fost cât se poate de favorabil din acest punct de vedere. Rezervaserăm două nopți de cazare la Complex Central Orșova special pentru a avea timp să ajungem și la Moldova Nouă, primul oraș de pe cursul românesc al Dunării. Încurajați de faptul că am găsit un drum foarte bun până la Moldova Nouă, am cutezat să întrebăm care este starea drumului în continuare, spre Baziaș. Doream să ajung și acolo chiar dacă Baziaș nu este oraș, iar proiectul meu viza doar orașele de pe cursul inferior al Dunării. Baziaș este - totuși - locul prin care bătrânul fluviu, după ce străbate mai multe țări din Europa, ajunge și la noi. Deci, merita o atenție din partea noastră cu atât mai mult cu cât eram atât de aproape. De la Moldova Nouă până la Baziaș nu sunt decât 30 km, iar drumul este foarte bun, reabilitat de curând. Puteam rata o astfel de ocazie?

Baziaș - în trecut

Începuturile așezării se leagă de mănăstirea care încă mai dăinuie acolo, pe malul Dunării. Se spune că lăcașul a fost înființat în 1225 de Sfântul Sava Nemanjić, primul episcop sârb. Legendele spun că acesta, în drumurile sale, s-a oprit în aceste locuri datorită unei puternice furtuni. Neputând merge mai departe, supărat, s-a adresat vântului spunând "baș ziaș" ceea ce - într-o traducere aproximativă - ar însemna "chiar urli". De la acest "baș ziaș" se trage - zice-se - numele mănăstirii și cel al așezării întemeiate mai târziu în jurul ei. În ciuda legendelor, cercetătorii susțin că lăcașul a fost ctitorit - după toate probabilitățile - prin sec. XIV-XV de către despotul sârb Iovan Brancović.

Încă de la început, mănăstirea a atras pe domeniile sale oameni care să-i lucreze pământul acordându-le un loc de casă şi de grădină, dreptul de a păşuna și de a tăia lemne din pădurile mănăstirii, precum și scutiri de dări pentru anumite perioade. Astfel a apărut satul.

În perioada dominației otomane, datorită faptului că în timpul luptelor se implicau locuitorii satului și chiar călugării, turcii au incendiat biserica (pe atunci construită doar din nuiele și din bârne de lemn) luând în robie, laolaltă, călugări şi săteni.

Puterea economică a micii aşezări a crescut simţitor după alungarea definitivă a turcilor din Banat şi mai ales după ce Baziaşul a devenit port la Dunăre. Lucrările la prima cale ferată din România (linia Baziaș - Oravița) începute în 1847, primul tren care a plecat din Baziaș la 1 noiembrie 1856, înființarea Oficiului Vamal câțiva ani ai târziu, au dat localității un important avânt. Începerea lucrărilor la drumul Baziaș - Moldova Veche și de la calea ferată atrage mai mulți muncitori care se stabilesc aici cu familiile, astfel încât așezarea se mărește. 516 locuitori număra Baziașul în 1880 - anul său de maxim demografic. Anul 1880 a fost și anul în care Dunărea, revărsându-se, a cauzat multe pagube satului, portului și căii ferate. Mulți localnici au părăsit așezarea. Declinul Baziașului continuă după inaugurarea căii ferate Timişoara - Orşova şi după amenajarea unui nou port, la Moldova Veche.

În cărțile de istorie rămâne pentru totdeauna scris că - la 6 mai 1866 - viitorul rege al României, Carol I, a pus piciorul pentru prima dată pe pământ românesc la Baziaș. De asemenea că Baziașul a fost vizitat de mai multe personalităţi politice ale vremii: împăratul Austriei, Josef al II-lea, împărăteasa Elisabeta, Wilhelm de Hohenzollern…

Baziaș - în prezent

Actualmente, cu rang de sat, localitatea Baziaș aparţine de comuna Socol. În 2011 avea doar 61 de locuitori, iar în prezent nu se știe câți dintre aceștia mai există.

Astăzi Baziaşul trăieşte doar prin istoria sa. La Baziaș vezi clădiri vechi, în stare avansată de degradare și cu greu îți poți imagina că acolo a funcționat cândva un hotel, un cazinou, un turn de alimentare cu apă a locomotivelor…

De la Kilometrul 1073 al Dunării, de la mal, vizitatorul poate privi în depărtare cotul pe care îl face fluviul la intrarea pe teritoriul românesc, iar dacă dorește poate servi o bere pe micul ponton privind - bineînțeles - tot cursul apei. Mai poate vizita Mănăstirea Baziaș - Mănăstirea ortodoxă sârbă Sf. Sava, dar nu prea are multe de văzut acolo. Lăcașul este în renovare.

Mănăstirea Baziaș - Mănăstirea ortodoxă sârbă Sf. Sava

În cătunul de pe malul Dunării, aflat la doar câțiva kilometri de granița cu Serbia, Mănăstirea Baziaș, lăcașul ortodox sârb, încă mai dăinuie. Am găsit-o ușor, turla sa fiind vizibilă de lângă Dunăre. Panoul cu înscrisuri aurii (sârbești și românești) de la poartă, curtea curată, cu trandafiri înfloriți, precum și zidurile albe ale bisericii sunt imagini care-ți rămân în amintire.

Când am fost noi acolo, o echipă de muncitori lucra la acoperiș, iar în interior staționau o roabă și mai multe recipiente cu materiale. O schelă montată la capătul dinspre altar ne-a spus că și acolo se intervine. De altfel, e mult de lucru peste tot. Nu știu cât va dura această amplă lucrare. Panoul de la intrare înștiințează că lucrările de consolidare-restaurare la Mănăstirea sârbească Sf. Sava au ca dată de începere 6 iulie 2017, iar ca dată de finalizare 10 aprilie 2019. Când am fost noi acolo, data de 10 aprilie 2019 trecuse, iar lucrările nu avansaseră prea mult. Se văd fisuri serioase în plafon, iar pereții abia mai prezintă urme de pictură. Doar plafonul arcuit mai păstrază ceva culoare și desen.

Am citit undeva că după război, timp de câteva decenii așezământul religios de la Baziaș a fost abandonat. În 1955 când s-a stins din viață și ultimul călugăr, viața monahală de la Baziaș a apus. Perioada comunistă a condus mănăstirea - încet, dar sigur - spre ruină. În 1980, sfântul lăcaș declarat monument istoric, a beneficiat de refacerea împrejmuirii, reabilitarea interiorului și înlocuirea tablei de pe acoperiș. Cum spuneam, și acum încă se mai fac lucrări de consolidare-restaurare la Mănăstirea sârbească Sf. Sava din Baziaș.

Slujbele au loc îndeosebi cu prilejul sărbătorii Preobraženje - Schimbarea la față. Cineva mi-a spus că atunci se adună la Baziaș credincioși de pretutindeni și că tot atunci se decernează premii scriitorilor de limbă sârbă din România şi din străinătate, manifestările literare care au loc cu acest prilej constituind omagiul celui care a fost Sf. Sava Nemanjić, părintele spiritual al sârbilor de pretutindeni.

Mai multe informații privind Mănăstirea Baziaș - Mănăstirea ortodoxă sârbă Sf. Sava, puteți găsi în Monografia "Mănăstirea Baziaș" semnată de Vasa Lupulovć și Borislav Krstić, apărută în 1998 la Editura Uniunii Sârbilor din România.

Concluzii

Baziaș nu este un loc turistic. Poate doar frumusețea Dunării și punctul de intrare a fluviului în țară să mai atragă pe cineva acolo. După cum s-a exprimat un cunoscător, "cătunul moare încet". Poate doar turismul (dar care turism?) să-i mai dea o șansă de supraviețuire. Micul sat pescăresc, poarta de intrare a Dunării în țară, poate fi un loc potrivit pentru un weekend. Parcul Național Porțile de Fier, cu rezervațiile sale, constituie un bun prilej pentru a ajunge și la Baziaș.

Pasionații de vestigii arheologice pot căuta urmele castrului roman Lederata. Acesta se află pe malul sârbesc al Dunării, exact în locul în care fluviul intră în România, în dreptul satului Baziaș, la kilometrul 1075. Istoria spune că pe la Lederata, pe un pod de vase, armata romană a trecut în Dacia. A fost al doilea loc - după Drobeta - prin care romanii au trecut Dunărea.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de iulianic in 09.09.19 13:27:18
Validat / Publicat: 09.09.19 14:19:00
VIZUALIZĂRI: 720INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #EXCURSII și CĂLĂTORII.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P04 Baziaș - În plan indepărtat, intrarea Dunării în România.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 25400 PMA (din 26 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

webmasterX [09.09.19 14:18:42] »

Mutat în rubrica "O zi în Baziaș, #EXCURSII și CĂLĂTORII" (nou-creată pe sait)

tata123 🔱 [09.09.19 16:06:58] »

@iulianic: Ce surpriză! Am răbdare (probabil că va urma și articolul dedicat orașului Moldova Nouă). Nu m-am gândit că ați ajuns și la Baziaș în timpul incursiunii la Orșova; cred că în ultimii doi ani ați vizitat cele mai multe orașe de pe cursul inferior al Dunării.

Nu pot spune că mi-a plăcut Baziașul, în starea în care arată el azi, ci am fost impresionat de poveștile și istoria care stau în umbra localității sărăcăcioase din vremea noastră. Și îmi pare rău că România nu marchează cumva mai „pompos” intrarea fluviului pe teritoriul românesc - vreun banner uriaș, un steag tricolor de mari dimensiuni. În martie 2019 când am ajuns noi la Baziaș (vezi impresii), biserica nu era deschisă, în schimb am oprit la ruinele hotelului.

Baziaș - un loc care mai contează doar în lista cotelor Dunării. Păcat!

Michi [09.09.19 16:28:57] »

Trist. Nu credeam că e o localitate cu mai puţin de 60 de locuitori. În mintea mea, auzind ani de zile la radio cum cotele apelor Dunării începeau cu Baziaş, mi-l închipuiam un orăşel evoluat datorită influenţelor sârbeşti mai ales în perioada în care Tito lăsa oamenii să lucreze în străinătate. Numai reviewuri triste ca ăsta ne arată nouă celor din oraşe mari, ce înseamnă România profundă.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Michi, tata123 🔱
Alte impresii din această RUBRICĂ:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.061155796051 sec
ecranul dvs: 1 x 1