ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 08.09.2014
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 24.05.11
STATUS: APOLLO
DATE SEJUR
AUG-2014
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Serbia

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 6 MIN

La Cetatea Ram

TIPĂREȘTE URM de aici

Dacă v-a plăcut la Cetatea Golubac atât cât mi-a plăcut şi mie, dacă vă plac în general cetăţile atât cât îmi plac şi mie, astăzi vă invit să mă însoţiţi într-o vizită imaginară la o altă cetate - mai puţin cunoscută - Cetatea Ram.

Nu ştiam nimic despre existenţa ei, dar, oare nu sunt în lume atâtea obiective turistice de care eu nu am auzit? Cu siguranţă, sunt multe, foarte multe! Mă bucur însă că această lungă listă astăzi s-a mai diminuat cu un item.

Cetatea Ram se află pe malul Dunării, în satul Ram, la 18 km de Veliko Gradişte. Aflaţi la Srebrno Jezero - Lacul de argint de lângă Veliko Gradişte, citind pe un indicator că ne mai despart de satul Ram doar 15 km, am hotărât să ne îndreptăm într-acolo.

Ne-am angajat pe un drum aproape pustiu, îngust şi peticit, paralel cu Dunărea, care şerpuieşte printre ogoare şi păduri. Circulaţia este aproape inexistentă. Nu sunt indicatoare şi nici nu poţi întreba ceva pe cineva, de aceea cei care vor să exploreze aceste locuri, ar trebui să aibă asupra lor o hartă sau măcar o schiţă a zonei. Nu vă bazaţi pe GPS şi - aici - nici pe ajutorul localnicilor! Din când în când, tăindu-vă calea cu pas elegant, doar perechi de dropii mai puteţi vedea.

De la Zatonje, un sătuc cu drumuri înguste, şerpuite şi în pantă, amintind de cele ale insulelor greceşti, şoseaua continuă în urcuş terminându-se în satul Ram, la malul Dunării. Satul nu este mare, dar puţinii săi locuitori sunt oameni gospodari, cu case, curţi şi grădini bine îngrijite. În centru, în faţa unui mic magazin, a apărut în cele din urmă o suflare omenească pe care am întrebat-o unde este cetatea. Spre surprinderea noastră, ne-a indicat biserica din vârful dealului. Avea dreptate. Pentru localnici cetatea este una cu biserica pentru că sfântul lăcaş, frumos şi îngrijit, a fost construit chiar între zidurile străvechi, foarte aproape de ruinele cetăţii. Oameni practici, localnicii au dat o nouă întrebuinţare zidurilor lăturalnice. Doar cu o poartă de fier forjat, cam prea modernă în context, dar neintervenind asupra zidurilor istorice, ei au făcut bisericii şi o curte.

Un drum scurt, rareori umblat, pe care a crescut iarba, duce la cetate.

Pe un intrând al malului în apa Dunării, un fel de peninsulă înaltă, în 1483, cu scopul de a întări apărarea împotriva atacurilor ungureşti între Smederevo şi Golubac, turcii sultanului Baiazid II au mai ridicat o fortăreaţă.

Lângă ruine, un panou turistic amplasat la vedere, cu un scurt text în sârbă şi engleză alături de un plan al cetăţii, oferă celor interesaţi detalii despre obiectiv.

Fiind un fort de graniţă, Cetatea Ram a avut o mare importanţă strategică, importanţă care s-a diminuat treptat după anul 1521 când hotarele Imperiului Otoman extins s-au mutat mai înspre nord. În sec. XVIII, în războiul turco - austriac, datorită poziţiei geografice favorabile, cetatea a revenit în atenţie ajungând temporar şi sub stăpânire austriacă. Mai târziu, pe la jumătatea sec. XIX, Cetatea Ram nu a mai prezentat interes pentru turci şi a fost abandonată.

Privind schema de pe panou, se remarcă faptul că cetatea are o bază pentagonală neregulată, latura cea mai mare fiind înspre Dunăre, în partea de vest. Cele 5 turnuri amplasate în colţuri, asemănătoare din punct de vedere arhitectonic, dar cu dimensiuni diferite, au avut rol de supraveghere şi apărare. Donjonul, turnul principal, cel mai bine fortificat, este situat în colţul de sud-vest şi pe aici se face şi intrarea vizitatorilor din zilele noastre. Admirând şi fotografiind, am pătruns şi noi în incintă. Este impresionantă grandoarea acestui turn cu trei etaje, cu ziduri crenelate deosebit de groase şi cu nişe şi guri de tragere prin zidărie!

Deoarece Ram a fost gândită şi proiectată de la început ca o solidă fortificaţie de artilerie, într-o perioadă în care armele de foc erau deja utilizate la scară largă, toate turnurile sunt legate prin ziduri groase, cu creneluri şi sunt prevăzute cu guri de tragere pentru tunuri.

Pe exterior, în jurul zidurilor cetăţii, exceptând latura dinspre Dunăre, se pare că a mai existat un zid mai scund şi un şanţ lat, fără apă. Podul care asigura trecerea peste şanţ a fost construit lângă turnul din colţul de sud-est.

După ce afli toate acestea, este foarte interesant şi totodată reconfortant să fii - învăluit de o linişte absolută - în mijlocul acestor ruine, imaginându-ţi viaţa de aici de acum câteva sute de ani. Pe platforma din interior dăinuie rămăşiţele unei construcţii octogonale cu latura cam de 3 metri. Nu ştiu ce ar fi putut fi acolo. În prezent se poate distinge doar baza zidurilor de piatră pe care creşte nestingherită o iarbă deasă. Presupun că turcii trebuie să fi avut la Ram un caravanserai, o moschee, un hamam, dar nu pot asocia rămăşiţele năpădite de iarbă cu ceva din toate acestea.

Ne-am plimbat pe platforma din interior, am privit Dunărea prin gurile de tragere pentru tunuri, apoi am trecut dincolo de ziduri pentru a mai privi o dată unduirea fluviului din înălţimea dealului cetăţii.

M-am bucurat că în minisejurul petrecut la Vinci - Golubac, întâmplarea mi-a scos în cale şi acest obiectiv important, Cetatea Ram fiind una dintre cele mai vechi fortificaţii din Serbia înălţată special pentru artilerie defensivă.

N-aş vrea să închei fără a menţiona că Turcia, recunoscând importanţa Cetăţii Ram şi pentru istoria sa, s-a implicat financiar în redarea acestui obiectiv circuitului turistic actual. Un panou amplasat sus, pe un stâlp, specifică acest lucru.

Pe acelaşi drum, ne-am întors la maşina care ne aştepta lângă poarta deschisă a bisericii. Într-o curte, în umbră de pomi, doi localnici aţâţau focul la cazanul de ţuică. În trecere, i-am salutat şi nu mică ne-a fost surpriza când am auzit răspunsul: "Ziua bună! "


[fb]
---
Trimis de iulianic in 08.09.14 16:17:24
Validat / Publicat: 08.09.14 18:00:46
VIZUALIZĂRI: 4108INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în SERBIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P01 Cetatea Ram - Aşa arată drumul de la Zatonje la Ram.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 33950 PMA (din 38 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    6 ecouri scrise, până acum

    Rusalka [08.09.14 22:17:58] »

    Foarte frumos si iata si superbonusul Felicitari.

    iulianic [09.09.14 08:59:45] »

    @Rusalka: Mulţumesc pentru tot!

    costy69 [09.09.14 16:58:31] »

    @iulianic: Interesant loc, interesant review. Din pacate eu n-am ajuns aici din cauza faptului ca nu am stiut de aceasta cetate, mai ales ca am fost in Veliko Gradiste.

    Am o curiozitate, care cetate v-a placut mai mult?

    Vazand Cetatea Golubac si fotografiile postate de dumneavoastra cu Cetatea Ram, tind sa optez pentru cea de-a doua.

    iulianic [09.09.14 17:49:18] »

    @costy69: Pentru mine ruinele antice şi cetăţile medievale, reprezintă ceva cu totul aparte. Mă simt bine printre pietrele istorice şi apreciez când renovările sau restaurările nu alterează patina vremii.

    În Serbia, în minisejurul recent, am avut parte de câte o cetate în fiecare zi. Le-am luat ca pe un medicament, câte una pe zi: vineri - Golubac, sâmbătă - Ram, duminică - Cetatea Diana de lângă Kladovo.

    Care dintre ele mi-a plăcut mai mult? E greu de spus. Golubac mi-a rămas în minte ca o neîmplinire pentru că în urmă cu trei ani n-am văzut-o decât din parcare. Ea a fost motivul pentru care m-am repezit la premiul oferit de Vila Dunavski Raj. Am văzut-o, acum sunt mulţumită.

    Ram a fost o surpriză plăcută pentru că atunci am descoperit-o şi m-a răsplătit înzecit pentru că acolo era linişte. Eram doar eu cu soţul meu şi turnurile mâncate de vreme.

    Cetatea Diana, mai veche, datând din perioada romană, este un spaţiu vast cu rămăşiţe de construcţii printre care poţi circula în voie, fără aglomerările turistice de prin alte părţi.

    Care cetate mi-a plăcut mai mult? Nu ştiu, dar ştiu că în Serbia a rămas nevizitată Cetatea Smederevo şi poate şi altele. Citeam undeva că au fost vreo 21 de cetăţi pe linia de apărare a Dunării. Aşadar, suficiente motive să mă întorc acolo.

    iulianic [09.09.14 19:41:44] »

    @All: Recent, într-o broşură editată de Oficiul de Turism din Veliko Gradişte, am găsit două informaţii care ar merita menţionate aici.

    - Cetatea Ram înălţată de Baiazid II în 1483, nu este prima fortificaţie construită pe aceste locuri. La câţiva kilometri în amonte, ar fi existat o veche cetate bizantină. Istoria reţine anul 1128, an în care bizantinii au învins pe unguri în apropierea acestei cetăţi.

    - O legendă spune că Remus, în urma unor certuri cu fratele său Romulus, a părăsit Roma împreună cu soţia sa Laetitia căutând un nou loc de casă. Pe malul Dunării, impresionaţi de frumuseţe, au hotărât să se stabilească pe dealul pe care, ulterior, va apărea satul Ram.

    costy69 [09.09.14 20:11:33] »

    @iulianic: Multumesc pentru raspunsul prompt si documentat.

    Asa este, zona ofera suficiente locuri frumoase si obiective turistice pentru a te determina sa te intorci aici.

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    costy69, iulianic, Rusalka
    Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    pagină generată în 0.0643048286438 sec
    ecranul dvs: 1 x 1