Larisa, mare dezamăgire...

TIPĂREȘTE

De vreo 4 ani mergem la mare in Venus. De vreo 4 ani, mâncăm la mare la Larisa. Pana anul asta, cea mai gustoasă mâncare, cea mai bună autoservire, cea mai bună terasă, cea mai frumoasă priveliște. Mai stie cineva terasa care trona și supraveghea plaja Lady M? Eu da. Anul trecut chiar mi-am serbat acolo ziua de naștere. De fapt, eu și soțul (suntem născuți în aceeași zi și lună), împreună cu mamele noastre, fetița, și cei doi nepoți.

Acolo mâncăm cea mai delicioasă mâncare, cele mai bune prăjituri, acolo ma delectam împreună cu soțul cu o bere la prânz după o zi obositoare la plaja cu 3 copii. În liniște. Privind marea, și turiștii care încă erau pe plaja la orele acelea caniculare. Ne relaxam în briza, cu o priveliște superba, muzica buna de fundal, și o bere bună.

Anul asta... mare dezamăgire. Terasa nu mai exista. Exista doar parte de sus, care mai mult, este complet închisă. Da, sunt niște geamuri care se lasă aproape complet. Dar angajatii nu fac asta. Geamurile erau mai mereu aproape închise, sau deschise doar până la jumatate. Se face extrem de cald, abia reușeam să stăm sa mâncăm, și apoi să fumam o țigară. Zona de fumători nu este delimitată de cea de nefumatori decât de afișele de pe pereți. Sunt fumatoare de vreo 15 ani, dar nu imi place sa fumez la 1 metru de masa unor persoane care de fapt sunt în zona de nefumatori dar nu ne desparte decât aerul.

Am mâncat acolo câteva zile la început. Mâncarea mult mai proasta ca anul trecut, caldura, lipsa aerisirii, m-au făcut să nu mai vreau acolo. Sa nu mai zic, cu 3 zile înainte să plecăm, după o masa acolo care a constat și în 2 recipiente mici de smantana, și o prăjitură, fetița mea a vărsat aproape 24 de ore.

În ziua când a început să îi fie rau, nu am gasit mâncare pe care sa i-o pot da la Foisoare. Asa ca am zis să încerc totuși sa vad daca pot lua ceva de la Larisa. Abia atunci (da, stiu...), am realizat ca acolo sosurile (tzatziki, smantana, usturoi) nu erau tinute la vitrina frigorifica, caa vecinii lor. MAI MULT! In timp ce ma uitam la mâncăruri, am observat câteva (... mai multe) muste foarte simpatice de altfel. Genul ăla de musca grasuna, cu burtica verzulie, care lasa niște admirabili munti de ouă pe mâncare. Le stiti, nu? Muștele, zic. Mno. Eram siderata, nu stiam cum sa reacționez, când văd persoana din fata mea ca cere un snițel. Fata de la vitrina flutură mana deasupra tavii sa gonească o musca verde ce zăcea pe un snițel, și îi pune în farfurie exact acel snițel. Nu, domnul servit nu a spus nimic, probabil nu a observat??? Nu, nici eu nu am spus nimic. Eram absolut muta de uimire și nu exagerez. Am regretat apoi ca nu am spus nimic dar... clienti erau oarecum, chiar nimeni nu vedea ce mânca? Ce își face omul cu mana lui se numeste lucru manual. Pe de altă parte, ar fi trebuit să fac o sesizare. Stiu, și îmi asum criticile. De ce nu am făcut-o? Nu stiu. Sincer... Nu stiu de ce abia acum m-am gândit la asta...

Oricum, daca recenzia mea va face clientii sa se uite in vitrine mai cu atentie, și asta e bine... cred.

Poze nu am. Nici nu am incercat sa fac, stiu din anii trecuți ca stau cu ochii pe tine si cum scoti telefonul te admonesteaza fetele, te atenționează că nu ai voie sa faci poze mancarurilor/vitrinelor.

---

VIZUALIZĂRI: 2002 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI