ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 08.05.2017
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 19.04.13
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
APR-2017
DURATA: 5 zile
prieteni
PREȚ 1.300 EUR excursie 8 zile ?
cu AVIONUL (toate taxele incluse)
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
100.00%
Încântat, fără reproș
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Amalfi şi Costiera Amalfitana

AFA RECOMANDĂ: Pentru transfer Aeroport - Hotel (Roma) și/sau tururi turistice ale Romei / Vaticanului - recomandăm www.ghidroma.com
  • Informatii sau rezervări: pe sait sau tel. 0039 324 981 3672
  • Coasta Amalfitană - cred că cel mai frumos loc în care am ajuns până acum (II)

    TIPĂREȘTE URM de aici

    Ce am văzut pe Coasta Amalfi și cât a costat

    Din cauza zborului matinal și chiar dacă am schimbat 3 mijloace de transport, Alibus de la aeroport la Napoli + tren de la Napoli la Sorrento + autobuzul SITA de la Sorrento, am ajuns la Positano în jurul prânzului și contrar obiceiului pe care-l avem de a lăsa bagajele și a pleca, urmând să le desfacem seara când venim acasă, de data asta am rămas vreo 2 ore să savurăm cazarea. Am avut La Positano, cea mai bună cazare din viața mea de turist și dacă nu reușesc să scriu convingător despre ea sper să reușească pozele.

    Intrările la obiective pe Coasta Amalfitană n-au însemnat mare lucru. Transportul pe coastă a fost undeva la 35 de EUR de persoană și a inclus absolut tot, transferul de la aeroport la Napoli cu Alibus, trenul până la Sorrento și multe călătorii cu autobuzele 5 zile pe coastă, plus transferul înapoi la Napoli pentru a doua parte a vacanței. În rest au fost intrările la Villa Rufolo și Cimbrone din Ravelo, 5, respectiv 7 EUR de persoană, 5 EUR intrarea la Grota de Smarald și 5 EUR plimbarea cu vaporașul pe coastă. Orice altceva a fost fără bani. Mă refer aici strict la costurile de pe coastă, nu la excursia de la Capri, nu la trenul până la Pompei...

    O să încerc să vă spun pe zile ce am făcut pe Coasta Amalfi pentru că altfel o să mă încurc.

    Ziua 1 - Prin Positano

    Sorgente del Sol, unde am fost cazați, se află la puțin sub 2 km de centrul din Positano și am avut o vedere extraordinară spre oraș de pe terasa noastră. Plimbarea pe coasta Amalfitană nu este ușoară din cauza distribuției pe verticală, cum spuneam. Avem Marea Tireniană și vis-a-vis stâncă înaltă în care localitățile au fost construite pe verticală astfel încât nu prea mergi drept pe nicăieri. Urci și cobori permanent. Șoseaua principală este cocoțată pe la jumătatea stâncilor și când ești în autobuz ai senzația că ești pe marginea prăpastiei. Nu mi-a fost teamă nici un moment, mai ales după ce am realizat cât de buni sunt șoferii pe acolo. În afară de șoseaua principală mai sunt 2-3 la diferite niveluri, până sus pe stâncile înalte, pe unde circulă localnicii.

    După ce ne-am cazat și am luat primele informații de la gazda noastră, foarte amabilă, am plecat să descoperim Positano. 2 km până în centru nu reprezintă o distanță pentru noi și chiar dacă aveam stația de autobuz în fața casei și un program al autobuzelor transmis de gazdă pe wats-app, am preferat să mergem pe jos ca să luăm pulsul cum trebuie. Am admirat golfulețele cu plaje pe care le vedeam atât de mici de la înălțimea șoselei (vreo 4 până la port), am ajuns în centrul istoric, am căutat punctul info care era închis, am intrat în Biserica Santa Maria Assunta, am ajuns la plaja de 300 de metri, Spiaggia Grande, una dintre cele mai mari de pe coastă și plimbarea noastră s-a terminat în port. Din port este o potecă pietruită în dreapta, pe lângă mare, pe unde în altă zi am ajuns foarte repede, trecând pe lângă Turnul Trasita la o plajă mai micuță dar și mai liniștită, Fornillo.

    Plimbarea prin Positano presupune un pic de antrenament pentru că orașul este în trepte. Pe șoseaua principală se urcă și se coboară lin, dar din centrul vechi și port până sus, e puțin mai greu. Positano este vizitat de multe celebrități, fapt pentru care este destul de scump. Ca mai peste tot pe Coasta Amalfi și la Positano s-au făcut filme și despre el s-au scris cărți dar și melodii, ceea ce îl face atât de căutat.

    La întoarcerea spre casă am intrat într-un mic magazin alimentar de unde ne-am luat una-alta pentru micul dejun iar seara am ieșit din nou, dar de data aceasta am mers în sens invers, spre Praiano, pentru că la mai puțin de 2 km era taverna del Leone, unde ne-a recomandat să mâncăm gazda noastră și unde se vindeau și bilete de autobuz pentru coastă. De mâncat n-am mâncat în seara aceea pentru că mâncasem dezordonat tot felul de prostii, dar am revenit în altă seară.

    Prima zi s-a terminat pe terasa noastră de la Marea Tireniană și plini de entuziasm aproape că nu ne mai dădeam duși la culcare.

    Ziua 2 - Positano - Amalfi - Ravelo - Atrani

    Pe coastă, cam toate drumurile duc la Amalfi, pentru că de acolo sunt legăturile pentru cealaltă parte a coastei, spre Salerno, dar și spre satele din munți. De la Positano sunt vreo 16 km și se fac în aprox 40 de minute cu autobuzul pe care noi l-am luat mereu din fața porții.

    A doua zi ne-am propus să ajungem la Ravelo, un sătuc din munți, care se află la 25 de km de Amalfi. Autobuzele de pe coastă opresc la Amalfi în portul turistic și tot de acolo ai toate celelalte legături. Nici nu trebuie neapărat să ai un program al autobuzelor pentru că ele sunt foarte dese și chiar dacă ai de așteptat 10-15 minute, ai ce face. Ești în port, este animație multă, te poți plimba pe dig, pe plajă, poți traversa șoseaua și ajungi imediat la Domul Sfântul Andrei și Piața Domului, plină de terase și magazine. La fel, pe faleză, sunt magazine de suveniruri, terase, înșirate una după alta, agenție de turism unde poți afla lucruri, casele de bilete din portul turistic, de unde afli informații despre plimbările cu vaporașul pe coastă sau către insula Capri. În dimineața aceea se filma în port și am avut restricție pentru accesul pe dig.

    Primul lucru pe care l-am făcut în Amalfi a fost să căutăm punctul infoturistic ca să vedem ce putem afla în plus față de ce știam și să facem rost de hărți. L-am găsit destul de aproape, am făcut dreapta din port, spre Atrani, satul pescăresc care se află la sub un km de Amalfi și care merită o vizită neapărat.

    Autobuzul pentru Ravelo a costat 1,2 EUR de persoană și acest drum a fost tot o excursie. Pentru că traficul este mult mai lejer am făcut doar o jumătate de oră. Din Amalfi autobuzul urcă în interiorul munților, dar ai niște panorame superbe pe tot drumul, în prima parte spre Marea Tireniană, apoi panorame spectaculoase cu livezile de măslini, lămâi și portocali acoperite la vremea aceea cu niște plase verzi și negre pentru protecția pe timpul iernii. Stația este chiar în apropierea centrului istoric și am ajuns acolo printr-un pasaj pietonal. De acolo începe doar zonă pietonală.

    Ravelo este un sătuc superb și în câteva ore îl bați de la un capăt la altul dacă te țin picioarele, pentru că relieful este tot în pantă. Urci și cobori, pe alocuri cu efort mediu.

    Pentru ce trebuie să ajungi la Ravelo?

    - pentru sătucul în sine care este cocoțat în vârful muntelui și îți oferă priveliști minunate

    - pentru cele două atracții ale sale, Vilele Rufolo și Cimbrone, despre grădinile cărora citisem și eu destul de mult

    - pentru magazinele de delicatese unde neapărat trebuie să experimentați o degustare, eventual o achiziție, de limoncello pentru că aici este mama lui

    - pentru o relaxare la una din terasele din Piața Domului sau din fața Vilei Rufolo

    Pentru că după pasajul de la intrare am nimerit chiar în piața din fața Vilei Rufolo unde era o terasă înconjurată de flori, am făcut și noi primul popas la o înghețată și un frappe ca să ne putem face planurile.

    Din această piață, mergând în dreapta am intrat în altă piață, a Domului, plină de terase și o expoziție auto. Am intrat în Dom, o biserică ridicată în sec 11, care acum se renova, am vizitat și Muzeul Domului din interior și am plecat spre punctul turistic care se afla în apropiere, de unde am luat hărți și ne-am lămurit asupra a ceea ce aveam de făcut în Ravelo. Nu ne-am abținut să intrăm într-un magazin de delicatese și după o degustare de limoncello n-am plecat de acolo fără să achiziționăm și noi o sticlă (14 EUR - 750 ml), pe care am plimbat-o după noi toată ziua.

    Centrul satului este chiar acolo în fața Vilei Rufolo și de acolo, pe o rază de 1-1,5 km, să zic, ai rezolvat tot satul. Având în vedere însă că ai scări de urcat și coborât, îți ia ceva timp.

    În această piață sunt panouri cu manifestările artistice, Ravelo și în special Villa Rufolo fiind cunoscute pentru faimosul festival de muzică simfonică Wagner. În 2017 pe tot parcursul anului are loc la Ravelo, Festivalul muzical, Concertele prințesei.

    Noi ne-am întors în fața Vilei Rufolo și ne-am îndreptat spre Villa Cimbrone pentru început, lăsând-o pe Rufolo, la sfârșit ca să fim aproape de stația de autobuz, care în final nu ne-a mai folosit la nimic, pentru că am ales să ne întoarcem pe jos. Drumul până la Villa Cimbrone presupune un efort, pentru că sunt numai scări, preț de vreun km iar accesul se face prin dreapta Villei Rufolo, trecând pe lângă Biserica Francesco d’Asissi în care am intrat și noi. De la un moment dat nu am mai putut face deosebirea între biserici. În atât de multe am intrat că doar după ordinea cronologică a pozelor mai îmi dau seama ce și cum. Dar toate bisericile lor sunt deosebite și ne-au plăcut. Indicatoarele te duc până în fața Villei Cimbrone, nici nu ai nevoie de hartă.

    Villa Cimbrone se află într-o zonă stâncoasă și cu toate astea am văzut flori foarte frumoase. Prima mențiune serioasă a fost făcută în sec 11 în perioada epocii de aur a localității Ravelo iar numele îi vine de la o proprietate mare, de aprox 8 ha, care se numea Cimbronium. La începutul sec 20 Cimbrone a fost redesenată și redecorată sub influiența unui vestit grădinar englez, în urma acestei acțiuni apărând multe elemente decorative: fântâni, nimfe, statuete, mici temple, pavilioane, statui. Zona a găzduit și curse de cai.

    Cum intri în Villa Cimbrone dai de Mănăstire și Criptă, iar apoi pătrunzi pe aleea centrală lungă, sugestiv intitulată Calea Imensității, care tot sugestiv se sfârșește cu Terasa Infinutului, un punct de belvedere absolut spectaculos, după unii cea mai frumoasă priveliște din lume.

    Ne-am întors înapoi de unde am plecat trecând pe rând pe lângă Statuia Cerurilor, Templul lui Bachus, Grota Evei, statui multe, printre care a lui David ne-a atras atenția, dar și prin multe zone de grădini, Terasa Trandafirilor sau Bulevardul Hortensiilor. Am făcut din nou o pauză la aceeași terasă din fața Villei Rufolo, unde am mâncat niște bruschete grozave.

    Am intrat apoi în Villa Rufolo care poartă numele familiei care a creat-o. Se spune că în sec 13, în perioada de vârf, avea mai multe camere decât zile în an. O parte dn vilă a fost erodată de timp, o parte a fost salvată și noi părți au fost adăugate. Ca și în cazul Villei Cimbrone, spectaculoase sunt grădinile și punctele de belvedere și nu construcțiile în sine.

    Toate pliantele spun că principala atracție din Ravelo este Villa Rufolo. Pentru noi a fost invers, ne-a plăcut mult mai mult Villa Cimbrone.

    Am vrut să mai vizităm un sătuc, Scala, dar de la punctul info ni s-a spus că nu merită pentru că nu are un centru istoric, ci doar o biserică și nu este așa dezvoltat.

    Pentru că ni s-a părut prea devreme ca să plecăm din sat, am luat-o prin spatele Domului, pe strada Richard Wagner, pe care văzusem că se plămbă multă lume și am ajuns la un punct de belvedere, Principessa di Piemonte, care ne-a oferit din nou priveliști spectaculoase către Marea Tireniană și localitățile de pe coastă.

    La întoarcere spre Villa Rufolo pentru a lua autobuzul, soțul meu a mai studiat o dată harta ca să vedem dacă ar mai fi ceva de văzut și ochi de vultur a dat de o potecă care te scotea în 60 de minute la Amalfi. Cum suntem amatori de mers pe jos dar mai ales de experimentat, am găsit prin dreapta hărții și câteva indicații. Că este o potecă pietruită care te scoate prin Castiglione și Trani la Amalfi, folosită de localnici și aveam doar coborâre. Am lăsat autobuzul de izbeliște și am găsit indicatoarele pentru poteca noastră. A fost o plimbare ex-ce-len-tă. Pe o potecă îngustă, am mers printre case, livezi de măslini, lămâi și portocali, am mers pe sub stâncă, am trecut pe lângă biserici, am dat de Sanctuarul lui Cosma și Damiano, o biserică în stâncă foarte veche, din sec 14, numai că aproape de Atrani ne-a cam ieșit prin piele. Scările au devenit abrupte și am avut o porțiune lungă numai de coborâre pe trepte dese, care ne-a creat o febră musculară de care ne-am bucurat a doua zi dimineață. Dar plimbarea a meritat toată febra din lume.

    Cum spuneam poteca ne-a scos la Atrani și uite-așa am împușcat mai mulți iepuri în această zi pentru că Atrani era pe lista noastră și l-am rezolvat atunci.

    Atrani este un mic sat de pescari, cel mai mic orășel din sudul Italiei și al doilea cel mai mic din țară, cu o plajă și un port micuț la care am ajuns trecând prin niște arcade foarte înalte. Prin Atrani ne-am plimbat pur și simplu și am admirat casele albe și nelipsitele balcoane pline de flori. Am trecut prin aproape tot satul, venind de sus, am văzut Biserica Sf Maria Magdalena pe care o tot vedeam din autobuz, care are singura fațadă Rococo rămasă în stare originală. La Atrani am mâncat cea mai bună înghețată de pe coastă la gelateria artigianale Marco, chiar pe plajă.

    Din Atrani printr-un pasaj pietonal am ieșit la Amalfi, pe faleză și apoi în port. Până la penultimul autobuz am avut timp să traversăm șoseaua și să mergem să vedem Domul care este spectaculos, cred că cea mai spectaculoasă biserică de pe coastă.

    Ne-am oprit la Praiano, aproape de casă, la Tratoria del Leone pe care ni-l recomandase gazda, unde am mâncat ca sparții și cu toate că noi ne pregăteam de drumul pe jos până acasă, am avut din partea casei un shuttle gratuit, care ne-a prins tare bine la ora aia.

    Cât am așteptat să deschidă restaurantul însă (ora 19) am vizitat magazinul de ceramică de lângă, pe care pusesem ochii din autobuz. Acolo este și o fabrică de ceramică pe care proprietarul ne-a invitat să o vizităm și am fost foarte încântați de piesele de acolo, numai că erau mult prea scumpe. Fabrica vinde ceramică în toată lumea. Holurile erau pline de pachete cu destinatari din toate colțurile lumii, inclusiv America, Rusia, Papua Guineea... Am vrut să cumpărăm și noi ceva dar nu te puteai apropia, un set de farfurii, 300 de EUR, am vrut să ne luăm un blat rotund pentru o masă de grădină (livrarea era gratuită), dar când ne-a zis 2.000 de EUR, ne-am liniștit. Am admirat magazinul și curtea f. f. frumos decorată cu diverse piese din ceramică, mese, hărțile Italiei, ale Campaniei, obiectivele zonei, ... toate din ceramică frumos colorată.

    Ziua 3 - Positano - Fiordul Furore - Peștera de Smarald - plimbare cu vaporașul până la Amalfi - Vietri Sul Mare - Salerno

    Asta a fost o zi lungă. Ne-am sculat cu noaptea în cap pentru că voiam să mergem pe insula Capri, de aici, de pe coastă și nu de la Napoli, cum ne gândisem inițial pentru că nu voiam să stricăm din zilele de coastă. Dar de aici era mai ieftin și drumul era mai scurt, așa că am revenit asupra deciziei. Ne interesasem cu o zi în urmă în portul din Amalfi și aflasem că de la 1 aprilie circulă vapoarele (mici, nu ferrybot-uri) la același preț de oriunde l-ai lua. Vaporul pleca din Amalfi, trecea și prin Positano să ia turiștii de acolo și apoi în 40 de minute ajungea la Capri contra sumei de 35 EUR/persoană dus-întors, de oriunde l-ai fi luat. Din Amalfi pleca la 8,30 din Positano la 9, Dar ceea ce nu ne-a spus și nouă nimeni, a fost că se face rezervare de pe o zi pe alta și nu se poate altfel. Așa că ne-am dus până în portul din Positano pe jos și am plecat cu coada între picioare pentru că n-a fost chip să o înduplecăm pe doamna din port. De fapt se vindeau bilete câte locuri avea vaporul și cum nu a fost nici o renunțare... am ratat. Și a fost o zi superbă. Asta e, ne-am făcut rezervare pentru a doua zi, am luat autobuzul și ne-am ținut de planul B.

    Ne-am oprit la Conca dei Marini, a doua stație după Positano, pentru că țineam neapărat să vedem Fiordul Furore, aflat în Parcul Regional Monti Lattari, ca de altfel întreaga coastă aproape, despre care citisem. La Furore, marea a săpat printre stânci, formând un golfuleț îngust cu o plajă mică, unde soarele nu prea ajunge. Aici are loc campionatul internațional de sărituri de la înălțime, MarMeeting, unde se inscriu cei mai curajoși sportivi, podul care trece peste fiord și care este principalul drum pe coasta Amalfi, având 27,5 metri. Stația de autobuz este chiar în dreptul fiordului și ca să ajungi sub pod, la micuța plajă, faci o plimbare pe o potecă pietruită care pornește din stânga podului, pe care urci și apoi cobori până la plajă. Drumul nu este lung, puțin obositor la urcare, dar merită cu vârf și îndesat. Aici s-a turnat Amore, un film în regia lui Roberto Rosselini, cu Anna Magnani. Găsiți acolo un panou cu detalii despre film și poze cu scene din film. Este incredibil să fii într-un loc în care s-a făcut un film cu zeci de ani în urmă și să vezi pozele de la vremea aceea. Am mai încercat sentimentul ăsta și în alte locuri pe coastă unde am mai găsit asemenea panouri.

    La 2 km de fiord spre Amalfi este Peștera de Smarald, renumită în toată lumea pentru culoarea apei, un alt obiectiv pe lista noastră. La ea poți ajunge pe șosea și cobori cu un lift (gratuit) până la mare și de acolo pentru 5 EUR te sui în bărcuțe mici ca să intri în grotă, sau poți ajunge cu vaporașe mici din oricare localitate de coastă, contra sumei de 10 EUR. Dacă tot eram pe șosea ne-am propus să mergem cei 2 km pe jos și apoi să luăm vaporașul până la Amalfi pentru că oricum era ceva ce voiam să facem neapărat.

    Am ajuns destul de repede la lift care pleacă imediat, nu există program și apoi jos la grotă, care este o peșteră desoperită de un pescar din Amalfi, acum peste 100 de ani, în care a intrat apa și care are legătură cu marea printr-un tunel de 6 m lățime, 20 m lungime și 4 adâncime. În zona tunelului culoarea apei este smarald, de la soare. În micuța peșteră întunecată, sunt stalactite și stalagmite dar și o stâncă care întruchipează o figură umană, iluminată astfel încât să creeze senzația că seamănă cu cineva. Căpitanul bărcii noastre, un tip foarte haios, ne-a spus că italienilor le spune că stânca seamănă cu Garibaldi, americanilor cu Regan, iar la români “cu cine vreți voi”. Simpaticul căpitan ne-a pus muzică la telefon și am cântat împreună O sole mio și Volare, de a răsunat peștera. Dându-i roată într-un tur care poate să dureze 2-3 minute, dar ei prelungesc cu cântatul, glumele și pozele la vreo 10, am mai văzut pe fundul apei Miracolul din peșteră. Sunt de fapt niște statuete albe cu tentă religioasă, scufundate, care nu este decât o chestie comercială. La sfârșit cere și el (și ceilalți barcagii) un tips pentru o bere și ne roagă să-l recomandăm. Într-adevăr frumos, dar nu spectaculos. Grota de Smarald este mai mult ceva comercial. Măcar a costat doar 5 EUR/persoană, dar ce plasă am luat pe Insula Capri, la Grota Albastră, contra a 30 de EUR/persoana...

    De la Grota de Smarald am luat o șalupă care aștepta amatori de o plimbare până la Amalfi, contra 5 EUR/persoană. Cum plimbarea asta era în planurile noastre ne-am urcat, am plecat imediat, fără să așteptăm și ne-am bucurat de o plimbare superbă, panorama pe care a ai de pe mare spre localitățile de pe coastă fiind incomparabilă cu cea pe care o ai de pe șosea. În plus am avut și ghid inclus, tipul care conducea barca spunându-ne și unele lucruri. Ne-a vorbit despre grotele pe lângă care treceam, Grota Miracolului fiind cea mai vestită, pentru că ne spunea că în ea intră 2 persoane și ies 3, toate femeile ieșind însărcinate de acolo, ne-a arătat vile care mai de care, ne-a arătat și casa Sofiei Loren la ușa căreia era un elicopter, Hotelul Sf Caterina cu lift care coboară 6 etaje până la plaja privată și mai multe plaje și restaurante la care se ajunge doar cu barca. Să nu uitați și să nu ratați o plimbare cu vaporașul pe Coasta Amalfitană.

    Toate astea au mers șnur în această zi. Nu am stat la cozi, nu am așteptat mijloace de transport, vizitarea celor două obiective nu a presupus timp prea mult, astfel că în mijlocul zilei, odată ajunși la Amalfi am căutat autobuzul pentru Salerno cu gândul că ne vom opri la satul cu ceramică Vietri și dacă avem timp, dăm o fugă și până la Salerno, sau îl tăiem de pe listă. De la Amalfi la Salerno sunt vreo 30 de km, iar Vietri este cu vreo 6 km înainte de Salerno.

    Ne-am suit în autobuz, nu uitați întotdeauna pe partea dreaptă la dus, ne-am bucurat ochii cu toate localtățile prin care am trecut, mi-a plăcut foarte mult Maiori și Cetara, mai puțin Minori, și ne-am oprit la Vietri, stația fiind chiar în capătul străzii pietonale spre centrul istoric, cu magazine de ceramică și pe o parte și pe alta, care de care mai frumoase.

    Vietri Sul Mare, este un sat mic, care face parte din patrimoniul UNESCO din 1997 și chiar a fost capitala Italiei câteva luni prin anii 90, este renumit pentru producția de ceramică și culoarea “galben de Vietri”. Plimbarea prin partea istorică cu magazinele de ceramică, străduțele înguste și Domul nu ia mai mult de 2 ore, maxim, dar merită să ajungeți.

    Noi am și mâncat la Vietri, așa că ne-am întins un pic mai mult. Sunt 2 restaurante bune în Vietri, gestionate de aceeași familie, ambele pline ochi. Unul după Biserica Sf Ioan Botezătorul, pe care am găsit-o închisă, în fața Școlii din Vietri, unde n-a fost chip să găsim o masă la terasă, dar proprietarul a fost foarte drăguț și ne-a îndrumat către restaurantu părinților, Evu, pe lângă care trecusem, care nici el nu avea locuri afară, dar ne-au adus și aranjat o masă. La Evu, am avut cea mai bună masa pe care am luat-o pe coastă.

    Pentru că mai aveam ceva timp țuști în autobuz, via Salerno, pentru că ori îî dădeam roată puțin atunci, ori îl tăiam de pe listă pentru că nu mai eram dispuși să venim încă o dată pe același drum pentru un oraș mai mult comercial. În autobuz ne-am întâlnit cu un român care lucra la Salerno și care ne-a recomandat să coborâm la Portul Comercial unde începe Lungomare, o faleză de aprox 3 km care se termină în Portul Turistic iar în apropiere aveam Gara Centrală și puteam să luăm autobuzul înapoi la Amalfi și de acolo altul, până acasă, la Positano.

    Lungomare începe cu o plajă foarte mare de nisip, mărginită de niște trepte de lemn care erau pline ochi de lume care stătea la soare, cu copiii sau cu animăluțele. Ne-am așezat și noi puțin, am privit oamenii și am lenevit ca muștele la soare.

    Prin dreptul Provinciei din Salerno am făcut la stânga pentru a vedea Domul din Salerno și bine am făcut pentru că este deosebit. Aduce puțin cu moscheile turcești pentru că are o curte interioară la fel, numai că spre deosebire de moschei, aici curtea era plină de tarabe cu suveniruri diverse. La intrarea în curtea Domului un cerșetor român, asta ca să nu ne dezmințim.

    Din orice loc al orașului circuli drept, nu prea urci și cobori ca în celelalte localități de pe coastă pentru că Salerno este așezat la poalele munților. În vârful unui deal se vede Castelul di Arechi, despre care citisem și la care speram să ajungem. Din păcate ne-am interesat și trebuia să luăm un autobuz și apoi un funicular până acolo. Cu părere de rău a trebuit să renunțăm. Ne-am continuat plimbarea pe faleză unde am întâlnit lume multă și spectacole pentru că erau zilele orașului.

    După ce am dat roată portului turistic mult mai mare decât orice văzusem până atunci prin localitățile de pe coastă, am făcut stânga și am ajuns la Gara Centrală de unde trebuia să luăm mașina înapoi către Amalfi. Aveam noroc că era capătul și speram să stăm jos pentru că ne cam ajunsese oboseala. Dar pentru că ne făcusem socoteala să prindem ultima mașină spre casă din Amalfi mai aveam un pic de timp, astfel încât am văzut și Biserica Sacro Cuore du Gesu’, foarte frumoasă și ne-am plimbat puțin pe strada pietonală, Via Corso, Calea Victoriei a lor, paralelă cu faleza plină cu magazine de firmă și terase.

    Cum spuneam Salerno este un oraș mare, comercial, mai murdar, nu prea înat, aici nu urci și nu cobori, în general. Aici se află prima universitate de medicină din lume care are un muzeu ce nu trebuie ratat din câte citisem, dar pe care noi din păcate nu l-am văzut.

    Am plecat din Salerno ca să prindem ultimul autobuz din Amalfi, adică cel de ora 20. A cam fost un tur de forță ziua asta, am mers foarte mult pe jos, cred că am făcut 20 de km, dar a meritat.

    După această zi cand am avut o imagine asupra întregii coaste vă pot spune că toată este frumoasă și te lasă fără cuvinte, dar cel mai spectaculos este între Positano și Vietri.

    Ziua 4 - Positano - Sorrento - Pompei

    Pentru această zi ne făcusem rezervare în port încă din ziua precedentă pentru Insula Capri. Dar ne-am uitat pe vreme și nu ne-a plăcut. Vremea urma să se schimbe, iar noi nu eram amatori să mergem cu vapoarele acelea mici. Ne spusese prietenul nostru, consilier în ale turismului, că pot fi valuri foarte mari în strâmtoarea dinspre insulă și chiar ei fuseseră blocați în timpul unei furtuni, când nici măcar feribotul n-a plecat de acolo. Așa că nu ne-am încumetat. Că a fost o alarmă falsă și vremea n-a fost deloc rea, este altceva.

    Ziua aceea fiind compromisă, singura soluție ca să mai ajungem pe Capri de pe coastă și nu de la Napoli, era să ne ducem a doua zi, adică ultima din cele de pe coastă, din Sorrento. Noi nu am luat în calcul această variantă pentru că nu ni se părea fezabilă, dar acum ni s-a aprins un beculeț. A doua zi ar fi urmat să ne transferăm la Napoli. Urma o jumătate de zi pierdută pe drum, poate mai mult. Până ne urneam din căsuța noastră de la Positano, autobuz până la Sorrento, tren până la Napoli, transfer de la gară pe Via Toledo în centrul istoric unde stăteam... pierdeam ceva timp. Dar ce-ar fi dacă ne-am scula noi de dimineață, am merge la Sorrento, am găsi să lăsăm bagajele pe undeva prin gară, ne-am petrece ziua la Capri și seara ne-am fi dus cu trenul la Napoli?

    Cum în partea cealaltă de coastă tot fusesem și nici nu prea mai puteam face decât plimbări pur și simplu prin frumoasele sătuțe, am hotărât să mergem la Sorrento. Să luăm relații despre cum putem ajunge la Capri, dacă există cameră de bagaje în gară, cum ajungem de la gară la port repede și ce posibilități avem pentru Capri.

    Zis și făcut. Am luat autobuzul până la Sorrento, o oră și ne-am bucurat iar de o călătorie excursie. Mașinile SITA te lasă în centru, foarte aproape de port și la gară. Ne-am dus până la capăt la gară ca să ne lămurim mai întâi cu camera de bagaje. Dacă o să aveți nevoie, există cameră pentru bagaje chiar în cadrul punctului info din gară contra sumei de 4 EUR/bagaj/zi și le țin până la ora 19. Vis-a-vis de gară este o parcare subterană și au și acolo cameră de bagaje dar pentru 5 EUR/bagaj. Ne-am luat hărți și am pornit spre port ca să vedem ce posibilități aveam pentru Capri. Din gară ajungi în aproximativ 10 minute în port, coborând niște scări (destule) până jos, sau folosind liftul din Piața San Francesco, după Conservatorul din Salerno, pentru 1 EUR. Am mers și noi cu liftul ăsta de vreo 2 ori.

    Ne-am lămurit cu Capri și pentru că era prea devreme și am considerat că este prea mult să stăm chiar o zi întreagă în Sorrento, am hotărât tam-nisam, să mergem de aici la Pompei care era pe listă, dar de la Napoli. Pompei se află pe la jumătatea distanței dintre Napoli și Sorrento și cred că cel mai bine ajungi fiind cazat la Napoli, asta dacă nu cumva cineva alege Sorrento ca punct de vizitare pentru Coasta Amalfi, ceea ce eu nu recomand din motivele expuse.

    Astea fiind spuse ne-am întors la gară și am luat primul tren spre Napoli (v-am spus că trenurile sunt dese, la fiecare 20 de minute). Era duminică, prima din lună, când în Italia, sau cel puțin în Campania este intrare liberă la toate obiectivele, așa că s-a nimerit cum nu se putea mai bine pentru că intrarea la Pompei era 11 EUR/persoană, deci am economisit 22 de EUR. Despre Pompei poate reușesc să scriu separat pentru că nu vreau să-l amestec aici.

    După câteva ore petrecute la Pompei ne-am întors cu trenul la Sorrento, un oraș destul de mare, dar, care, ca și celelalte localități de pe coastă are doar câteva obiective, totul concentrându-se în centrul orașului, Piața Tasso și Corso Italia, cea mai importantă arteră care străbate orașul și port. De la gară spre port ne-am oprit pe o străduță și am mâncat minuturi, imediat am ajuns în centru, în Piața Tasso unde se află statuia Sfântului Antonio, protectorul orașului și de acolo, la Domul din Sorrento, foarte, foarte frumos, unde nu ni s-a permis să facem poze. Ca și biserici pe coastă, cel mai mult mi-a plăcut Domul din Amalfi urmat de cel din Sorrento.

    Sorrento are 2 porturi, cel turistic, Marina Piccola și cel pescăresc, Marina Grande, renumit pentru mâncarea pescărească și cu toate că de la punctul info ni s-a spus să mergem neapărat să mâncăm acolo, la oricare terasă, nu am ajuns. Pentru că am mâncat pe străduța de lângă gară, apoi am mâncat și nelipsita înghețată și nu mai simțeam nevoia. A rămas un regret.

    Spre Piața San Francesco de unde se ia liftul pentru a coborâ în port este Biserica San Francesco, foarte frumoasă și ea iar în fața ei Statuia lui Assisi, protectorul animalelor.

    Sorrento, ca și Salerno este un oraș mai întins pe orizontală și la fel de comercial. Ne-am întors spre casă cu ultima mașină, destul de obosiți, după încă o zi plină.

    Ziua 5 - Positano - Sorrento - Insula Capri - Napoli

    Până la urmă am decis să mergem la Capri de la Sorrento, era cea mai bună variantă. Ne-am sculat cu noaptea în cap, am luat mașina de 7 dimineața, peste o oră eram la punctul info din gara Sorrento unde am lăsat bagajele pentru 4 EUR/bagaj/zi și în alte câteva minute am fost în portul Marina Piccola de unde am luat o cursă rapidă spre Capri. Am petrecut o zi întreagă pe Insula Capri și sper să ajung să scriu separat despre asta. Ne-am întors cu penultima cursă din Capri pentru că mai aveam și un tren de luat până la Napoli și o cazare de descoperit noaptea.

    Cu toate că puteam să plecăm cu un tren mai devreme nu ne-am îndurat să părăsim zona, așa că ne-am sucit și am mai rămas în Sorrento până la trenul de 20,30. Am descoperit un magazin de tablouri cu intarsii pe lângă care tot trecusem, dar de data asta am și intrat. Toate piesele din magazinul ăla ne-au plăcut, erau unicate pentru că erau făcute manual și tehnica era una recunoscută internațional, ni s-a spus, și chiar dacă am zis că nu cumpărăm nimic, am ieșit din magazin cu 4 tablouri (3 de dimensiuni mai măricele și unul micuț, oval) care ne-au costat160 de EUR și stau foarte bine pe pereții noștri.

    Asta a fost aventura pe Coasta Amalfitană. Din cauză că ne-a plăcut atât de mult, toate celelalte au pălit puțin. Poate că percepeam altfel Pompei-ul dacă nu apucam să văd Coasta, sau Capri, sau Napoli...

    Știu că m-am lungit și știu că foarte puțini citesc cu atenție sau în întregime articole despre destinații care nu sunt pe lista de interes. Dar vă rog să mă credeți că aș fi dat mult să găsesc asemenea informații în articolele despre Coasta Amalfi, pe care le-am citit la rândul meu. Așa că zic să rămână scrise și poate vor folosi cuiva la un moment dat.

    Citește și CONTINUAREA aici

    ---
    Trimis de Aurici in 08.05.17 20:54:12
    Validat / Publicat: 09.05.17 00:16:25
    VIZUALIZĂRI: 9302INFO ADIȚIONALE
    • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ITALIA.
    SESIZEAZĂ
    greșeală / conținut, limbaj
    Adn. FAVORIT
    27 ecouri scrise, până acum, la acest articol

    NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Aurici); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
    Poze atașate (se deschid în pg nouă)
    P12 Amalfi, cu Domul Sfantul Andrei in fata, cea mai frumoasa biserica pe care am vazut-o pe coasta.
    EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
    Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

    Puteți VOTA acest articol:

    PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 55100 PMA (din 60 voturi)
    NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.
    INFO: membrii AmFostAcolo beneficiază - in cadrul sistemului de Privilegii - de preţuri particulare pentru vacanţa în această destinaţie - negociate direct cu tour-operatorii sau cu proprietarii.
  • Verifică: solicită o ofertă personalizată

  • ECOURI la acest articol

    27 ecouri scrise, până acum

    krisstinna [09.05.17 05:00:19] »

    @Aurici: Urci, cobori, urci, cobori, autobuze, trenuri, gări, vaporașe, e clar că nu voi ajunge niciodată pe această coastă, poate într-o altă viață.

    Foarte util va fi articolul tău pentru cei care vor dori o vacanță acolo.

    Am văzut geaca rosie la domnul tău, era tare "încărcat" în timp ce studia hărțile. Bravo lui, bravo vouă! Eu mi-am carat mereu lucrurile, nu am "pățit" ca tine, car și în plus dacă trebuie, numai plimbări să fie

    Ce codițe haioase aveai

    Frumoase și pozele, felicitări!

    crismis [09.05.17 07:19:26] »

    @Aurici: Su-perb! Excelent pontul cu cararea ce coboara din Ravelo in Amalfi!

    Yolanda [09.05.17 07:39:49] »

    Interesant acest articol, l -am votat cu placere. L-am savurat alaturi de cafeaua de dimineata!

    Astept cu nerabdare review-ul despre Pompei, sa îl vad si din alta perspectiva (am vizitat Pompeiul în 2014 cuplat cu Vezuviul).

    Calatorii multe si interesante în viitor!

    Dan&Ema [09.05.17 07:41:15] »

    @Aurici:

    Excelent! Ce locuri superbe! Te invidiez pentru aceasta excursie! Foarte, foarte

    Aurici [09.05.17 08:30:59] »

    @krisstinna: Te pup și eu!

    Lumea din jur îmi spune că sufăr de vreo boală de nu am stare să stau locului. În excursiile cu gașca, dacă ei prelungesc pauzele mai mult decât am eu nevoie, îi las acolo și mă învârt singură în jurul locului. Sunt hiperactivă și în viața de zi cu zi, nu numai în excursii... Ni se spune poneiașii în gașcă. M-oi liniști la bătrânețe. Până atunci descopăr cât de mult pot din lumea asta.

    Sunt liberă de sarcini în excursii, da. N-am telefon, n-am geantă, n-am lucruri, ... absolut nimic... doar un aparat foto. Nici el nu cară pietre de moară dar este drăguț și mă scapă de orice, chiar îi face plăcere. Compensez acest serviciu să știi.

    Da, mă port ca o școlăriță în vacanțe. Cu codițe, cu fundițe... Așa mă și simt...

    Mulțumesc că ai trecut pe aici, te pup, călătorii frumoase și ție, acolo unde îți place. În Cipru, dacă se poate.

    @crismis: Sărna că citești, mă bucur că ți-a plăcut și îți doresc să mergi pe urmele Istețicăi. Poteca aia mi-a mers la suflet pentru că asta caut în vacanțe mai mult. Când nu m-or mai ține picioarele mă retrag pe la muzee. Momentan, ele cam lipsesc de pe lista mea. Am un mare top al muzeelor din lumea asta pe care vreau să le văd, dar ele pot să mai aștepte.

    @Yolanda: O să mă duc să citesc articolul tău despre Pompei, nu mai fac acum deosebirea ce/unde am citit. Pot să-ți spun doar că am avut un pic alte așteptări.

    @Dan&Ema: Lasă că și eu invidiez o grămadă de plimbăreți de pe aici. Inclusiv pe tine.

    Zi frumoasă tuturor!

    crismis [09.05.17 08:38:44] »

    @Aurici: He, he, sa stii ca-ti trebe picioare si pentru muzee!

    giuliani [09.05.17 08:58:28] »

    @Aurici: Recunosc ca n-am avut timp de citit tot din motive ce tin de munca insa am citit partea cu Ravello ce ma interesa in mod deosebit.

    Cararea aia spre Amalfi am pus-o in plan alaturi de Sentiero Degli Dei care este putin mai lunga. Pe cel de-al doilea drum ati ajuns?

    Cum spuneati si dvs, eu citest de vreo 2 luni bloguri si forumuri pentru a putea sa imi fac o parere cat de cat clara despre ce e de facut acolo. Informatiile se gasesc, insa e nevoie de o documentare serioasa pentru a putea pleca pregatit pe coasta Amalfi.

    Incep sa cred ca zona e prea mare (desi pe harta nu pare) pentru a putea acoperi absolut tot intr-o saptamana, mereu ai impresia ca ti-ai facut planul cand mai dai de ceva nou de facut si care suna super interesant.

    Yolanda [09.05.17 11:08:38] »

    @Aurici: Regret, dar nu am tratat separat aceasta excursie. Pompei si Vezuviu le-am vizitat ca excursie optionala fiind in croaziera "Brizele Mediteranei" cu vasul Sovereign/Pullmantur. Am facut extrem de multe fotografii dar pe AFA nu am pus decât una! Am facut un review pe repede înainte datorita unor probleme personale (care s-au terminat în martie 2017!!)... asta -i viata, dura!

    Aurici [09.05.17 11:09:56] »

    @crismis: Eiii, păi cum să nu știu asta! Am și eu în palmares destule muzee. Mă refeream la faptul că ele sunt mai concentrate în marile orașe ale lumii și mi-o fi mai ușor mai târziu. Că nu mai bănănăi eu pe vreo coastă la bătrânețe.

    @giuliani: Sunt mult mai multe poteci, nu doar cele 2. Noi am facut-o doar pe cea din Ravelo la Amalfi pentru că am considerat că avem variațiuni pe aceeași temă și voiam să apucăm să trecem pe la obiective diferite. Timpul nostru a fost mult mai scurt decât voiam. Sunt vreo 3 poteci și în Positano, acolo mai speram să ajungem pe una dar n-a fost timp. Cum am spus am avut un mare regret că am împărțit vacanța asta și cu Napoli.

    Nu este mică deloc zona. Și eu am zis că 65 de km îi fac și pe jos, având în vedere media mea zilnică, dar nu este chiar așa.

    Oricum ai destule zile pe acolo... vacanță frumoasă încă o data.

    Corina70 [09.05.17 11:18:33] »

    @Aurici: Superb!!!

    Curiozitatea nu-mi da pace: rogu-te, in P40, vad eu bine un scufundator in fantana sau nu?!? Ce facea acolo, repara ceva?

    marius gaudi [09.05.17 11:42:59] »

    Deci aceasta era misterioasa coasta pentru care ne-ai fentat la intalnirea anuala...

    Si ce coasta... peisaje ireale, orasele agatate parca pe munte...

    Si ce articole... perfecte pentru cineva care vrea sa descopere si el aceste locuri superbe.

    Ma surprinde si costul excursiei, destul de mic. Ai vazut locuri incredibile cu bani putini. Felicitari!

    Dana2008 [09.05.17 11:53:47] »

    Foarte frumos articoul și fotografiile sunt superbe!

    Felicitări!

    Călătorii plăcute!

    Rodel [09.05.17 12:14:52] »

    Coasta Amalfitană este pe lista mea de interes, și chiar dacă nu ar fi, tot ți-am citit review-ul cu atenție, iar la poze m-am lăsat purtată de val și m-am văzut deja acolo. Că va fi anul acesta sau altul, nu se știe, dar informațiile tale sunt foarte utile.

    mireille [09.05.17 12:19:34] »

    @Aurici: felicitari pentru doua articole de exceptie, care mi-au oferit un tablou complet, plin de informatii exacte cu coasta inabordabila pentru handicapul meu mental... urcat, coborat, peisaje ametitoare, serpentine... nu merci, nu e de mine... am apucat in viata sa vad Capri pentru o zi, la varste mai tinerele... mi-a ajuns.

    Te-am insotit cu mare interes de-a lungul articolelor cu parfum italian, ma bucur pentru experienta ta turistica deosebita... mi-ar fi placut sa fiu acolo cu tine, fii sigura... bravissimo.

    Aurici [09.05.17 12:35:26] »

    @Corina70: Este un mulaj foarte bine realizat. Și pe noi ne-a păcălit până am ajuns jos.

    @marius gaudi: Peisaje ireale, bine zici! Iar costul ăla a fost, fără shopping însă. Niciodată nu le amestec. Cu shopping-ul s-au mai dus vreo 300 de EUR pentru că am luat niște tablouri și un peisaj cu Positano din ceramica lor, pentru o măsuță de grădină. Dar astea nu se pun la costurile unei excursii. Că de-acasă am plecat cu gândul că de data asta, chiar nu cumpăr nimic.

    Mi-a plăcut mult excursia din Țările Nordice cu o agenție, dar și eu mă organizez bine de obicei, și ieșim destul de ieftin .

    @Dana2008: Mulțumesc, Dana, mă bucur că ți-a plăcut, călătorii multe și frumoase și ție.

    @Rodel: Mulțumesc pentru că ai citit cu atenție. Să nu crezi că am vrut să strecor vreo răutate. Pur și simplu realizez că nu este simplu ca oamenii să citească articole așa lungi, mai ales dacă destinația nu este pe lista de interes.

    Îți doresc să ajungi, vei fi copleșită și fericirea va avea un nume.

    @Yolanda: Cele rele să se spele, cele bune să se-adune! Bine că s-au terminat problemele. Viața este dură dar și frumoasă. Să fim optimiști și să ne bucurăm de ea.

    Îți doresc călătorii frumoase și numai bine.

    Aurici [10.05.17 08:30:23] »

    @mireille: Draga mea, draga, scuza-ma pentru intarziere.

    Eu sunt partea practica a echipei noastre. Sunt organizata, logica, calculata... Sotul nu prea se implica in organizare, nici macar in alegerea destinatiei, dar cand ajungem unde o fi, este foarte atent la detalii. Citeste cate ceva pe marginea hartilor sau pliantelor, sau o legenda si pornind de la ele ne schimbam planurile, imi arata tot felul de detalii pe cladiri pe care eu nu le vad, cunoaste flora/fauna si imi spune despre plante, pasarele, care ne apar in cale, stie lucruri si imi face conexiuni cu locurile pe unde ajungem si mare parte din excursiile noastre, organizate minutios de mine, se schimba la fata locului datorita lui.

    Am batut campii putin doar pentru ca voiam sa-ti spun ca la fel te percep si pe tine. De aceea mi-ar placea si mie sa fiu in locuri cu tine.

    Esti draguta, multumesc pentru comentariu. Ti-ar fi placut localitatile de pe coasta. Cum sa facem cu raul de masina?

    mireille [10.05.17 08:43:43] »

    @Aurici: e la doar la serpentine.

    ANILU [10.05.17 10:13:37] »

    @Aurici: Spectaculos, nu mai ştiu ce epitet să găsesc pentru plimbarea voastră.

    Un ghid foarte bun pentru cei ce vor să ajungă prin aceste locuri. Mi-au plăcut şi pozele, superbe, le-ai ataşat în ordine cronologică, practic am văzut în poze ceea ce ne-ai scris pe unde v-aţi plimbat.

    Prieteni de-ai noştri au făcut această excursie acum 2 ani, (la care tot insist să scrie şi ei aici pe AFA, pentru că sunt foarte plimbăcioşi) şi din tot ce ne povesteau că au văzut ajungeau la aceea potecă pe coastă, pe care şi tu ne-ai descris-o foarte bine.

    Felicitări pentru tot, plimbare, articol, poze.

    Aştept şi articolul despre cazarea cu terasa spre mare.

    Toate cele bune.

    Aurici [10.05.17 16:45:39] »

    @ANILU: Mă strădui, în general, ca pozele să fie în tandem cu ce scriu, astfel încât cine citește să poată să-și facă o idee cât mai corectă despre ce zic.

    Draga mea, spune-le prietenilor să scrie că suntem și noi curioși. Eu citesc cu mare plăcere articole din aceeași destinație în care am fost și eu. Și mor de curiozitate. Să văd cum a perceput altcineva locul ăla, ce-am văzut și eu, ce am ratat... Poate ei au descoperit și altceva pe acolo, zi-le să ne spună și nouă...

    Cazarea aia de la Positano mă face sa vorbesc singură si acum. Sunt curioasă cum o să vă placă și vouă. Sau oi fi avut eu un click într-un moment de euforie că mie cam așa mi se întâmplă. Când plec de acasă toate sunt la superlativ.

    Mulțumesc pentru că ai citit si pentru că mi-ai scris, te pup.

    Carmen1234 [12.05.17 11:52:14] »

    Este cea mai completa si bine scrisa descriere pe care am citit-o pana acum. Mie imi este de foarte mare folos pentru ca plec peste 2 saptamani. Am luat o casa in Praiano pentru 3 familii. Sper sa fie o alegere buna. Ma interesa insa, acea minunata cazare pe care ati avut-o cat a costat?

    Ma ajuta foarte mult povestea minunata pe care ati desfasurat-o pe cele 2 volume, am savurat si salvat fiecare descriere si loc pe care sa nu-l ratez. Spre deosebire de dv noi mergem la Roma si de acolo avem o masina inchiriata. Vrem sa parcugem si coasta vestica in calatoria noastra. Va multumim mult pentru.

    Aurici [13.05.17 14:58:50] »

    @Carmen1234: Scuza-ma pentru intarziere si multumesc mult pentru apreciere. Ma bucur daca ti-am fost de folos si astept sa ne spui si experienta ta cand o sa va intoarceti.

    Praiano este un loc excelent, este localitatea vecina cu Positano si la fiordul Furore si Grota de Smarald cred ca puteti sa ajungeti pe jos daca sunteti amatori de miscare. Cat a costat casa ca sunt curioasa?

    Casa in care am stat noi la Positano si in care am avut un apartament de 140 de mp a costat 580 EUR, iar noi am dat 290 de EUR, pentru ca am impartit-o cu prietenii cu care am fost. Locuri sunt pentru 8 persoane, noi am fost 4. Am un week-end mai lejer decat altele, poate apuc sa scriu despre cazarea la Positano.

    Cat priveste masina, eu te sfatuiesc s-o parcati la Praiano, daca veti avea pe unde si sa circulati cu autobuzele. Cat stati pe coasta Amalfi?

    Carmen1234 [13.05.17 17:40:26] »

    @Aurici: Vom sta 7 nopti. Am luat o casuta cu 3 camere si leaving, am dat 1500 euro pe toata ptr toata perioada. Avem curte si un maslin la umbra caruia sa ne odihnim. Vom vedea; povestim dupa ce ne intoarcem. Multumim pentru sfaturi.

    Aurici [13.05.17 23:32:13] »

    @Carmen1234: Vacanta placuta! Va invidiez pentru cele 7 zile... Asteptam sa ne povestesti la intoarcere.

    Dana.S [16.05.17 02:29:31] »

    Constat, pentru a nu stiu cata oara, ca suntem foarte compatibile in ceea ce priveste preferintele/ alegerile pentru vacanta. Cu o singura exceptie: Limoncello. ))

    Daca tot ti-a placut atat de mult, poate ma scapi de sticla pe care mi-am adus-o de acolo si pe care acum nu fac decat sa o tot mut de colo colo si sa o sterg de praf, ca de placut nu-mi place neam. ))

    Aurici [16.05.17 12:25:12] »

    @Dana. S: Păi s-o terminăm pe a noastră și după aia trecem și la a ta.

    Acuma să nu crezi că eu sunt așa o consumatoare, doar ne place să facem experimente și ne aducem de peste tot de mâncat sau de băut. Limoncello l-am descoperit în Corfu prima dată și cred că am băut din sticla aia vreo 2 ani. Mai mult ne dăm mari când avem musafiri cu chestiile astea aduse de prin vacanțe Iar cu sticla de la Ravello nu ne-am îndurat să n-o luăm pentru că citisem că acolo eram la mama lui. Și după ce am intrat într-un magazin și am degustat până m-a luat amețeala, mi-a fost jenă să ies fără să cumpăr ceva. Este o cremă de fapt, cu aroma de fistic. Mi-a zis că se folosește mai mult cu înghețată, sau se stropesc prăjiturile cu el, dar încă n-am încercat, aștept musafirii, ca să ne dăm mari, cum ziceam.

    Da' tu de unde ai luat limoncello? Ne-ai spus despre asta? Că eu sunt în vârstă și mă mai lasă memoria!

    Dana.S [16.05.17 15:09:23] »

    Tot de pe coasta Amalfi, dar nu mai stiu exact de unde ca de vreo doi ani ma tot impiedic de ea prin casa. Si eu am problema asta cu "experimentatul", cum intru intr-un magazin si vad ceva specific locului, cum ma reped sa cumpar. Si uite asa ma trezesc acasa cu o groaza de tampenii Ti-am mai povestit parca cum am luat din Elvetia o sacosa de branzeturi care, vara fiind, s-au imputit pana acasa de nu mai puteam sa stam in masina

    Si tot nu ma invat minte. Ultimul pocinog l-am facut anul asta in Olanda. Am cumparat o groaza de chestii din Piata de Flori din Amsterdam, de la bulbi de nufar si pana la capsuni de tot soiul. O gramada de bani am lasat acolo si , ca de obicei, am luat teapa, nu m-am ales cu mai nimic. Doar cu vreo 3 bulbi de Amarilis care au inflorit dar nici pomeneala sa fie violet asa cum scria pe eticheta, ci albi. Cred ca am eu mana proasta

    mishu [19.05.17 20:19:51] »

    @Aurici: SUPERB👍, felicitari, votat cu mare drag, atat merge spus doar prin comparatie cu ceea ce ai pus tu aici.

    Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

    ROG REȚINEȚI:
    • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
    • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
    • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
      (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
    SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
    NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
    EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
    Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

    NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
    Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
    VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
    12 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
    ANILU, Aurici, Carmen1234, Corina70, crismis, Dan&Ema, Dana.S, giuliani, marius gaudi, mishu, Rodel, Yolanda
    Alte impresii din această RUBRICĂ:


      SOCIALs
    Alătură-te comunității noastre

    AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
    SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

    [C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
    AmFostAcolo® este marcă înregistrată
    AmFostAcolo recomandă găzduirea la ROHOST.COM
    pagină generată în 0.14026594162 sec
    ecranul dvs: 1 x 1