ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 17.07.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: 50-60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 10.07.09
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
MAY-2016
DURATA: 1 zile
familie cu copii
PREȚ --- ?
FĂRĂ transport
"ECHIPA" A INCLUS:
4 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat
DISTRACŢ. / RELAXARE:
95.00%
Mulțumit, aproape încântat

NOTA MEDIE REZULTATĂ
95.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

O zi în Focșani şi împrejurimi

Orasul Unirii si unirea orasului - Focsani (I)

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Am sa rog webmasterul sa includa ca si cover acest filmulet scurt dar pe care insa pe voi cititorilor va rog sa-l vedeti la final, si nu spun asta ca sa va fac sa cititi articolul, dar la final vor fi cateva explicatii.(youtube)

Am inceput sa scriu acest articol ca raspuns la o provocare si nu este despre orasul meu natal (nici pe acesta nu-l cunosc bine) este despre orasul sotului meu, un oras pe care am inceput sa-l cunosc de prin 1977 cand s-a mutat aici sora mamei. Nu era vacanta in care eu sa nu vin aici asta chiar si cand eram la facultate, terminam examenele si ma urcam in primul tren si veneam aici unde ma simteam bine (chiar daca stateau la bloc). Aici am invatat sa apreciez un vin bun si sa fac glume pe seama moldovenilor (vezi “Actorul si salbaticii” dialogul dintre Toma Caragiu si Marin Moraru (youtube) asa ca matusa mea imi intorcea gluma spunandu-mi “Vedea-te-as maritata cu un moldovean” si uite ca asa s-a intamplat. Numai ca focsanenii nu prea se considera moldoveni avand in vedere ca aici a fost de fapt granita iar raul Milcov trecea prin mijloul orasului astfel daca in Bucuresti avem strazi care sunt situate in doua sectoare aici avem un oras care este in doua provincii.

Am stat sa ma gandesc cam cum ar trebui sa scriu despre orasul Focsani si ca sa incep de undeva ar trebui sa incep cu originea numelui orasului despre care am aflat ca ar fi mai multe variante:

-de la cuvintele foc si ani avand in vedere ca acest oras vechi (exista documente arheologice din 1574 (desi o sa vedeti printre pozele atasate o poza care mentioneaza anu 1572) care indica prezenta unei asezari mici pe malurile Milcovului) a fost mistuit de flacari de mai multe ori

-altii spun ca ar proveni de la numele familiei Focsa “moldoveni buni si drepti din vremea lui Stefan cel Mare”

Dar pe langa toate aceste istorii dovada unei asezari in aceste locuri este atestata din neolitic. S-a mai descoperit un tezaur dacic secolul III-II i. Hr., un tezaur de monede imperiale romane si multe alte descoperiri care sa dovedeasca existenta acestei asezari.

Despre evolutia lui de la sat la targ ca mai apoi sa vorbim despre orasul Focsani putem spune ca este capitala judetului Vrancea care inainte se numea judetul Putna.

Insa cel mai important moment din istoria acestui oras il reprezinta Unirea de la 1859. Astfel daca Sinaia se lauda cu 2 Gari Regale aici avem o alta situatie la dublu si care a functionat 3 ani, asa incat la Focsani a functionat intre anii 1859 si 1862 Comisia Centrala insarcinata cu elaborarea legilor comune celor 2 principate, Curtea de Casatie pentru doua prefecturi (Putna si Ramnicul Sarat), doua tribunale, doua politii, doua sectii ale municipalitatii, 2 biserici domnesti, doua piete (Piata Munteni si Piata Moldovei)

O sa mai zabovim putin (sau oleaca ca sa pastram zona) asupra celor spuse mai sus, si am sa va explic de ce. Am mers pe strada care se numeste Comisia Centrala, deoarece stiam ca acolo ar trebui sa se gaseasca indicii ale institutiei cu acelasi nume. Si am gasit in final o placuta de marmura pe care destul de greu mai puteai citi ce scrie “1858-Tipografia Comisiei Centrale de unificare a Tarilor Romane”. Mandri nevoie mare ca am gasit urme ale istoriei am facut cateva poze. Am vrut ca mai gasim ceva pe acea strada si am avut inspiratia (ceea ce s-a dovedit si un noroc) sa intrebam un localnic ceva mai in varsta care ne-a rasturnat bucuria de a fi facut acele poze spunand ca am pozat casa gresita. Cum? am intrebat noi ca doar acolo era o placuta. Da, ni s-a raspuns, dar placuta a fost mutata in urma cu cativa ani de pe casa originala care a fost apoi lasata sa se degradeze iremediabil ca acum sa vedeti ca pe acel loc (la 2-3 numere distanta) se inalta acel bloc.

Va place nu-i asa? astfel incat am fotografiat si blocul, istoria este la baza existentei lui.

Tot de la acel localnic am aflat si despre cele 2 biserici domnesti (povesti confirmate si de soacra mea), una care era in Moldova (aproximativ zona Pietei Milcov) si cea din Tara Romaneasca (cea care este in Piata Unirii in spatele Monumentului Unirii).

Biserica Domneasca din zona pietei a fost demolata in urma cu multi ani si de asemenea si acolo se inalta un bloc (nu e la fel de semet pentru ca este mai vechi).

Soacra mea mi-a mai dat o carticica ce a apartinut unui membru al familiei (cartea este marcata de cel caruia i-a apartinut I 1933) si am pus la fotografii si cateva poze reprezentative din acea carticica.

Revenind la cele 2 parti ale orasului (numite Focsanii Moldoveni si Focsanii Munteni) acestea au fost unite in 6 iulie 1862 printr-un decret de unificare semnat de Alexandru Ioan Cuza, orasul Focsani devenind astfel resedinta judetului Putna.

Orasul va cunoaste o perioada de inflorire in care vor aparea mai multe institutii si am sa pomenesc doar cateva care mai exista si astazi:

-in 1866 se construieste Gimnaziul pe care astazi il stim drept Colegiul National Unirea

-1867 Spitalul judetean si comunal

-1873 Gradina Publica

-1912 Biblioteca Publica

-1913 Teatrul “Maior Gheorghe Pastia”

Nu pot sa nu detaliez putin viata Colegiului National Unirea (spre norocul meu este si liceul urmat de sotul meu in urma cu 40 de ani), numit pe scurt Colegiul Unirea. A fost prima unitate de invatamant secundar din zona si printre primele din Romania. Desi functiona din 1866 si-a primit numele acesta in 1880. Se transforma in liceu apoi iar in 1900 se muta in cladirea in care se gaseste si astazi.

Fiind o cladire impozanta, in timpul ocupatiei germane (1917-1918) isi inchide activitatea de scoala fiind transformata in spital.

Al doilea Razboi Mondial precum si cutremurul din 1940 afecteaza cladirea si continutul acesteia. Urmeaza insa o alta perioada de decadere (in perioada comunista) cand liceul este transformat din liceu teoretic in liceu industrial auto.

Dintre personalitatile care au invatat sau au predat aici se numara: C. G. Giurascu, Ovid Densusianu, Simion Mehedinti, Duiliu Zamfirescu, Ioan Mincu (dar si fratele lui, Stefan Mincu), Anghel Saligny.

Cu ocazia aniversarii celor 40 de ani scursi de la finalizarea liceului sotul meu a facut acolo ceva poze pe care le voi atasa cu comentariile de rigoare.

Cladirea liceului este inclusa in categoria monumentelor arhitectonice nationale, si este o cladire pe care nu ai cum sa nu o remarci (am trecut deseori pe langa ea si parca te trage de ochi sa o privesti).

Teatrul “Maior Gheorghe Pastia” este numit asa dupa cel care a donat suma necesara pentru a fi construit acest teatru si de asemenea Pastia a donat si banii necesari construirii Ateneului popular. Se pare ca suma donata ar fi fost de 570000 lei (intreaga lui avere). Construirea teatrului a durat cinci ani pe baza unui proiect ales de o comisie din care faceau parte Constantin Nottara si arhitectul Ioan Mincu (alt focsanean). Elementele acestui teatru sunt o imbinare a stilului baroc cu cel renascentist, teatrul fiind copia unui teatru din Viena. Din pacate ca urmare a cutremurului din 1986 teatrul a fost inchis vreme de 18 ani, si redeschis pentru public in 2004. Din pacate nu l-am vizitat si am sa o fac deoarece am vazut niste poze si arata frumos in interior. Exteriorul este foarte frumos, iar asezarea lui este una care sa-l puna in vedere.

Alaturi de acest teatru se afla o cladire si aceasta impozanta, cu un acoperis care iese in evidenta foarte clar si unde inainte isi desfasura activitatea Primaria. Dar si aceasta cladire a avut de suferit in urma cutremurelor astfel incat dupa cutremuriul din 1986 s-a inchis pentru reconsolidare, si din pacate este inchisa si in prezent.

O alta cladire care este in regim de reconsolidare este fostul sediu al Bancii Nationale si care am inteles ca acum este sediu ANAF.

Am lasat de o parte o cladire care se pare insa ca este cea mai veche cladire din oras (se pare ca undeva pe la 1800) si anume cladirea in care acum se afla Muzeul Unirii (inainte se numea Vama Veche), fost si hotelul Cimbru si care a gazduit membrii Comisiei Centrale din 1859 pana in februarie 1862. Istoria acestei case a fost una vitregita ca orice lucru de care atunci cand nu mai avem nevoie ne dispersam. Dupa 1912 a fost cumparat de Posta Romana si abandonat la inceputul anilor 60 cand a fost data in functiune cladirea cu etaj aflata in fata Prefecturii vechi Putna.

Cladirea infloreste din nou cand la sfarsit de ianuarie 2007 este data in administrare Muzeului Vrancei pentru a fi infiintat Muzeul Unirii. Cum insa la ora la care am facut pozele muzeul era inchis, am doar poze din exterior.

Intre cele 2 razboaie mondiale s-au construit alte cladiri emblematice pentru oras printre care Ateneul Popular si cladirea Bancii Nationale.

Orasul a devenit municipiu in 1968 (odata cu noua impartire administrativ-teritoriala a Romaniei)

Insa orasul nu se lauda doar cu cladiri care au facut istorie, ci si cu oameni care au facut si au intrat in istorie:

-Gheorghe Tattarescu, (19 octombrie 1820 - 24 octombrie 1894), pictor român, un pionier al neoclasicismului în pictura românească.

-Constantin Giurescu (1901-1977) - academician, istoric, memorialist, om politic

-Ion Mincu (20 decembrie 1852 - 6 decembrie 1912) arhitect, inginer, profesor și deputat.

-Gheorghe Longinescu (1869-1939), chimist

-Stefan Longinescu (1865-1931), specialist in drept roman

-Anghel Saligny (1854-1925) –inginer constructor, cunoscut mai ales pentru podul de la Cernavoda – lui Saligny

Dar locuitorii orasului sunt oameni glumeti si au glumele lor (pe care numai ei le inteleg) referitoare la apartenenta de oras, astfel ei spun ca esti din Focsani daca:

-iti dai intalnire la Ceasul Rau, dar n-ai habar ce a facut bietul ceas de zice lumea ca-i rau (probabil ca nu functiona corect?)

-poti renunta la orice urma de accent, dar niciodata la “oleaca” (asa este baietii mei si-au intrebat bunica de ce zice “oleaca”)

-n-ai cum sa iesi din casa si sa nu te intalnesti cu vreun cunoscut (asa este, de cate ori ne plimbam prin oras pentru o jumatate de ora, aceasta jumatate se trasforma in 2 ore pentru ca ne intalneam cu diverse cunostinte)

-ai fost macar o data in viata la cules/legat vie (adevarat, cu asta incepea sotul meu anul scolar)

-nu-ti mai amintesti cand a inceput constructia Catedralei din centru (adevarat, se pare ca primii bani ar fi fost dati de Becali, dupa care daca n-a mai dat lucurile au ramas asa, o catedrala in care daca nu ma investi nimeni, nu va apuca sa traiasca, ci va fi sortita pieirii)

-ai cel putin un lucru din casa cumparat din Hala sau de la Onasis (asa este)

Orasul nu este unul mare, astfel incat cel putin pentru mine a-l strabate de la un capat la celalalt pe jos nu este o distanta greu de parcurs. Recunosc ca pana de curand nu m-au interesat la fel de mult cladirile pe langa care trecusem de atatea ori, pe multe dintre ele lasate acum in paragina asa le-am tratat si eu. Incercam sa vedem doar ce este frumos in jurul nostru iar ceea ce este urat ignoram si asta fara sa ne dam seama ca tocmai ignoranta noastra a transformat frumosul in urat.

Ma plimbam cu sotul si copiii prin oras si parca acum vedeam anumite lucruri pentru prima data si tinand cont si de ce spun unii dintre colegii AFA, ca sa vezi un oras trebuie sa-l strabati cu piciorul, sa te bucuri de ceea ce vezi si sa studiezi totul in jurul tau. Am fost in zona teatrului, este o zona pe care o strabateam frecvent cand ieseam cu copiii la cofetaria teatrului, am admirat multa vreme cladirea si mai ales  cat de mult a durat sa o refaca (asta nu am admirat).

De fapt intre strada pe care sta soacra mea si teatrul Pastia este un mic parculet unde ieseam cu copiii sa se joace cand erau mai mici.

In fata teatrului se gaseste bustul maiorului Pastia si tot in parculetul din fata teatrului, langa un tei semet se afla bustul lui Eminescu.

Pe o laterala a teatrului se afla bustul din bronz (realizat de sculptorul Ion Mateescu si inaugurat in 1913) al unui alt focsanean Petre Liciu.

Petre Liciu a fost o persoana marcanta a scenei romanesti ca si actor, regizor, profesor dar cu o viata scurta (1871-1912) incheiata in urma unei operatii la rinichi.

Zona de centru, unde este si piata Milcov, acolo a fost primul mare Mall din Focsani, un magazin chiar dragut si care reprezenta pentru multa lume un loc de iesire in oras.

Despre magazinul Milcov am o amintire amuzanta. Eram in tren (in urma multi ani) si unul dintre calatori spunea ca vrea sa cumpere ceva, nu mai tin minte ce si nu are nici importanta si toti i-au recomandat sa mearga la Milcov iar el a intrebat cat de departe e de Focsani si ce poate lua pana acolo .

Inainte de acest Mall in Focsani functiona un alt magazin dragut (Putna) in prezent in aceasta cladire se gaseste Palatul de justitie (Tribunalul Vrancea, Judecatoria Focsani) fiind astfel parasita vechea cladire care declarata Monument istoric (o sa vedeti in poze ambele cladiri)

Si daca tot incercam sa fim in pas cu noul nu pot sa nu mentionez noua cladire a Parchetului de pe langa Judecatoria Focsani, o cladire situata in strada Cuza Voda nr 43, si despre care se spune ca este a doua din tara ca si dotari.

Ajungem insa si in Piata Unirii, aici am atasat un link si daca il veti accesa veti vedea live viata acestui loc: http://jurnalul.ro/webcam/focsani-piata-unirii-331. htm

Acum pot chiar sa detaliez atfel lucrurile. In stanga se vede Biserica Domneasca cunoscuta si ca Biserica “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul”, depinde pe cine intrebi (tanar sau in varsta), care a facut parte dintr-o manastire sfiintita cu hramul “Nasterea Sfantului Ioan Botezatorul” ctitorita de Grigore Ghica Domnitorul Tarii Romanesti, in anul 1661 (dovada a faptului ca nu apartinea de Moldova).

Aici dintr-un turn Alexandru Ioan Cuza a declarat Unirea.

In ultimii ani cu ocazia amenajarilor/ sapaturilor din Piata Unirii au fost descoperite urme vechi de civilizatie astfel incat in partea stanga (in lateral fata de biserica) este amenajat un muzeu (sub nivelul solului ca sa spun asa). Putin mai in spate se vede o alta cladire impresionanata, celalalt copil de suflet creat de Pastia, Ateneul Popular. Mai in spate este o cladire inalta, acela este Hotelul Unirea.

Daca aveam noroc si camera era indreptata putin mai jos, am fi putut vedea scris pe jos pornind de pe cealalta parte a strazii si pana mai in stanga, primele versuri din Hora Unirii.

Si daca tot suntem in Piata Unirii remarcam aproape in mijlocul imaginii Monumentul Unirii sau Obeliscul Unirii cum se mai numeste, opera a unui colectiv condus de sculptorul Ion Jalea. Pentru ca daca ar fi sa descriu eu cum este acest monument nu m-as pricepe am sa citez din carti:

Baza octogonala a acestuia este inalta de 1,4m, in trei trepte placate cu granit rosu, peste care se ridica un tor de bronz inalt de 2,24m. Pe tor se desfasoara un basorelief infatisand in prim plan, spre sud pe Al. I. Cuza inconjurat de M. Kogalniceanu, C. Negri, V. Boerescu, V. Alecsandri si alti fruntasi unionisti de la 1859, iar spre nord un muntean si un moldovean strangandu-si mainile in fata bornei de hotar.

Prim planul se desfasoara pe toata suprafata torului, infatisand diferite categorii de sustinatori ai Unirii, dintre care se remarca deputatul razes Mos Ion Roata.

Planul al doilea reprezinta Hora Unirii, iar ultimul, estompat scene istorice. Pe tor se ridica un obelisc sub forma unui trunchi de piramida in sectiune patrata, inalt de 16m, placat cu acelasi granit rosu. Pe fata nordica este prins intre frunze de stejar, un scut de bronz cu inscriptia „Unirea Principatelor Romane 1859”.

Piata care inconjoara obeliscul este situata pe vechiul hotar dintre Tara Romaneasca si Moldova. Aici în fiecare an, la 24 ianuarie este omagiat marele act al Unirii.

Si daca tot am pomenit de hotar, tot aici, ceva mai in dreapta se afla un monument simbolic care aminteste de granita ce despartea Focsanii Munteniei de Focsanii Moldovei. Si tot in aceasta zona odata cu unirea celor doua targuri in 1862 dar mai ales dupa 1863 cand prin Legea secularizarii averilor manastiresti este desfiintata manastirea, se amenajeaza actuala Gradina Publica din Focsani.

Borna de hotar a fost inaugurata in 1931 (la initiativa unor ligi culturale si studentesti) in prezenta lui Nicolae Iorga. Este opera tot a lui Ion Jalea si este un monument realizat din piatra, ornamentat pe cele 4 laturi cu placi de bronz care infatiseaza stemele celor doua Principate Romane precum si placi metalice gravate. Nu am sa redau textele placilor, am sa postez doar pozele.

Borna de hotar a fost insa un monument in “miscare” deoarece amplasamentul ei a fost mutat ba in fata actualului Muzeu al Unirii, ba in spatele cinematografului Balada, apoi din nou in fata Muzeului Unirii si in final readusa (speram definitive) la data de 26 septembrie 2011 in Piata Unirii.

Borna reprezinta simbolul unirii si la 24 ianuarie cand au loc festivitati dedicate Unirii aici se depun coroane de flori.

Pentru ca vad ca deja randurile asternute sunt multe si @zoazore ma va certa iar am sa mai spun doar ca pozele vor mai prezenta edificii pe care nu le-am prezentat: Casa de cultura, Tribunalul, Casa Armatei, Spitatul Militar, etc.

Scuze Zoa, dar eu nu ma pot abtine, Am multe amintiri legate si de Spitalul Militar. Primul pe care l-am cunoscut era o cladire veche si care nu mai facea fata cerintelor. In orasul Focsani precum si imprejurimi erau multe unitati militare astfel incat a aparut necesitatea unui nou spital militar. Inaugurarea acestui nou spital care trebuia facuta cu mare fast a fost insa amanata cu o zi, amanare benefica deoarece in ziua programata initial a fost o ploaie puternica care a produs inundatie in oras si binenteles in noul spital. Pana a doua zi insa lucrurile au fost puse la punct si inaugurarea a decurs asa cum trebuie (stiu asta pentru ca eram in Focsani iar rudele mele direct implicate in aceasta inaugurare).

Ce mai inseamna orasul Focsani in afara de istorie, inseamna un oras care incet, incet incearca sa tina pasul cu noul, sa fie placut locuitorilor sai dar si turistilor.

Asa cum v-am spus, am rugat webmasterul sa ataseze un film, unde veti vedea simboluri ale orasului Focsani despre care v-am povestit in acest articol, ele sunt cele de mai jos cu mentionarea momentului in care le veti vedea (pe multe dintre ele le veti vedea si in pozele atasate)

Gara noua precum si gara veche – minutul 0:50

Monumentul Unirii (si in spatele lui Hotelul Unirea) – minutul 1:05-precum si cladiri administrative

Piata Unirii in care se gaseste muzeul cu descoperirile arheorlogice (trepte de istorie) precum si in secvente scurte biserica – minutul 1:20

Borna de hotar – minutul 2:12

Casa de Cultura a Sindicatelor – minutul 2:20

Ansamblul folcloric Tara Vrancei (fostl cinematograf Balada) – minutul 2:39

Ceasu’ Rau (si in spatele lui Catedrala neterminata) – minutul 2:40

Biserica Romano-catolica – minutul 2:46

Bustul lui Eminescu din Piata Teatrului (si un tei imens langa acesta) – minutul 2:56

Teatrul Gh Pastia – minutul 3:05

Monumentul Independentei – minutul 3:11

Dar istoria orasului s-a facut si in case mai mult sau mai putin bagate astazi in seama, dar pe urma carora am incercat sa merg putin, dar despre asta in episodul urmator.

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de mishu in 17.07.16 00:09:57
Validat / Publicat: 17.07.16 09:44:42
VIZUALIZĂRI: 3923INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în FOCȘANI.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (mishu); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 40250 PMA (din 44 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

Michi [17.07.16 09:57:06] »

Foarte documentat si ca totdeauna usor de citit.

webmaster [17.07.16 10:18:33] »

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

mishu [17.07.16 11:21:00] »

@webmaster: Multumesc foarte frumos.

iulianic CONS. ONORIFIC AFA / ROMÂNIA [17.07.16 11:27:34] »

@mishu - Având ca ghid Călăuza orașului Focșani - cărțulia care se afla în posesia lui Costel încă din anul 1933, deci ar putea fi chiar mai veche de 83 de ani, nu este de mirare că a apărut un asemenea articol. Documentat, bine structurat, interesant.

În urmă cu câțiva ani am petrecut un weekend la Focșani, dar i-am alocat timp doar pentru o plimbare prin centru. În principal voiam să vizităm mausoleele din împrejurimi. Nu cunoșteam despre oraș prea multe (în afară de Unire), cât despre clădirile istorice... Iată la ce este bună o documentare anterioară. Felicitări!

mishu [17.07.16 11:33:46] »

@Michi: Multumesc frumos pentru aprecieri.

mishu [17.07.16 11:37:08] »

@iulianic: Multumesc frumos pentru vizita si vot. Zona de centru unde este Monumentul Unirii este si principala zona in care focsanenii ies la plimbare, dar o alta zona importanta a orasului este zona Garii, acolo existand multe case vechi care au contribuit la istoria orasului.

Voi reveni in cateva zile si cu un astfel de articol.

doina_c24 [17.07.16 22:49:31] »

@mishu - Mi-a plăcut foarte mult cum ai țesut articolul despre Focșani, o combinație de istorie, documente dar și de amintiri plăcute legate de familie. Dacă nu aș fi citit articolul tău, poate nu mi-ar fi atras atenția un reportaj la radio, tocmai despre Focșani și borna de hotar de care ai amintit.

Felicitări!

mishu [17.07.16 23:04:31] »

@doina_c24: Multumesc frumos pentru aprecieri, a fost un articol pe care l-am scris cu mare drag, descoperind pe masura ce ma documentam o multime de lucruri interesante si mai aflam cate ceva si parca voiam sa stiu si mai mult, asa ca din acest motiv a iesit si atat de lung. O seara frumoasa.

diana2015 [17.07.16 23:24:30] »

@mishu - Frumos articolul

Gabi este din Focsani si il cunoaste ca-n palma cu toate ca a plecat de mult timp din acest frumos oras si cu ajutorul lui am reusit sa-l cunosc si eu. Recunosc ca nu m-am gandit sa scriu despre el

Frumos, mi-a placut descrierea in detaliu felicitari pentru revieu

mishu [17.07.16 23:34:48] »

@diana2015: Multumesc frumos pentru vizita si vot, orasul e micut daca e sa facem comparatie, dar e placut, astfel incat era pacat sa nu spun cate ceva despre el.

liviu49 [18.07.16 20:57:43] »

@mishu - Se pare ca paranormalul lui @butterfly inca face victime. Ieri, la pranz, inainte de a pleca la o aniversare, am scris un ecou la acest articol, pe care astazi nu il mai gasesc pe nicaieri. Nu am idee ce s-a intamplat, ori paranormalul l-a furat, ori eu nu am reusit sa-l transmit. Acum nu pot sa reprosez neuronului meu ca nu si-a facut datoria si ii era gandul la petrecere. Asa ca dau vina pe calculator, pentru ca am mai patit rusinea asta. Acum sper sa imi aduc aminte cam ce am scris ieri.

Nu este cazul sa nu va anunt ca la priceperea mea de a citi pe calculator, am tiparit articolul si, dupa ce il citesc nu cred ca nu pot gasi un pretext sa nu scriu un ecou la articol.

Am vazut, cu bucurie, pozele si mi-au revenit in minte amintiri din Focsani, care sunt legate mai mult de oameni, decat de locuri. Imi aduc aminte ca, in toamna lui 1976, intorcandu-ne spre casa de la manastirile din Bucovina si din zona Neamtului, am oprit la Focsani pentru a manca la Hotelul Unirea. Dupa masa, ne-a plimbat cam doua ore, pe jos, prin centru si ne-a vorbit despre cladirile pe care le-am revazut in pozele dvs. Ne-a umplut capul cu tot felul de amanunte despre istorie, religie, arta, sport despre Focsani. Pe vremea aceea blocurile de langa Centru Civic nu existau si erau, ca si in Giurgiul meu, multe cladiri vechi de zeci de ani si pline de istorie. Imi aduc aminte de borna de hotar, de o placa montata pe o cladire veche in care functionase Comisia Centrala de Unire. Mai tin minte ca am vizitat o pivnita despre care ne-a spus ca fusese odata pivnita lui Petru Rares. La Bucuresti, la coborarea din microbuz ne-a povestit ca era nascut si crescut in Focsani si facuse Facultatea de Istorie la Iasi, iar proiectul sau de diploma a fost Focsani-orasul Unirii.

Si tot in Focsani am avut fosti colegi de STACO, originari din Vrancea, care lucrau la Institutul de Proiectari al Judetului, sau la IJCM Vrancea. Tot aici, la ILF, am reintalnit dupa 20 de ani (am scris cu cifre pentru a nu se confund cu romanul lui Al. Dumas) un om care mi-a ramas prieten din 1967 si pe care incerc sa-l vizitez in fiecare an. Tot aici in Focsani doi prieteni, cel de care v-am povestit si un sef de santier de la Cooperativa Constructorul, ne-au aranjat doua concedii la Soveja si ma aprovizionau cu mancare si bautura de cate ori treceam, in delegatie prin Focsani.

Dar ajunge cu amintirile!

Numai bine si calatorii placute!

PS. Ca sa fiu sigur ca nu mai gresesc ca ieri, am salvat ecoul in calculator si daca e nevoie, pac la Razboiu’!

mishu [18.07.16 21:18:03] »

@liviu49: Ei cata bataie de joc la inima am avut pana sa citesc acest ecou. Ma miram vazand votul dar nu gaseam ecoul. Eram invidioasa pe toti ceilalti carora le-ai scris ecouri insa ma gandeam ca la mine trebuie sa apara ceva mai consistent. Incerc sa finalizez si partea a doua a acestui miniserial si descopar noi si noi amanunte si observ ca tot mai am lipsuri. Maine se intoarce sotul meu la Bucuresti si imi vine sa ii spun sa se mai opreasca in cateva locuri sa faca poze, mai am timp sa ma mai gandesc putin.

Multumesc frumos pentru aprecieri si mai mult multumesc frumos pentru impresiile impartasite, au valoarea amintirilor peste care se asterne parfumul tineretii.

liviu49 [19.07.16 17:07:22] »

@mishu - De mai bine de o ora, citesc si rascitesc articolul, zgarm in memoria mea, apelez la neuron sa contribuie si el cu ceva, dar nu reusesc sa gasesc acul in carul cu fan. Adica ceva ce stiu eu, ar putea interesa si pe altii si nu este mentionat in articol. Si tot cautand ma agat ca inecatul de pai si incerc sa adaug, daca se mai poate, si eu ceva. Si pentru ca eu sunt specialist in vechituri, am vazut ca nu prea ati scris despre ce a fost odata industria in Focsani si unle imprejurimi.

Deci sa sapam! In partea de sud a orasului la ramificatia cu soseaua de centura erau Intreprinderea Metalurgica (un mini laminor de profile mijlocii si speciale) apoi Intreprinderea de Scule si Echipamente Hidraulice. Sunt doua intreprinderi de la care am cumparat materiale si mai ales matrite pentru foarfeca combinata FP 14, produsa la Intreprinderea Mecanica Botosani. In drumurile mele spre Tifesti am trecut pe langa ele, dar nu am observat sa fie vre-o activitate industriala pe acolo. Mergand spre centru, la stanga era un drum care mergea spre Valcele, se traversa calea ferata si, in spatele garii era Vin-Exportul. Tin minte ca intr-un an prietenul meu de la Cooperativa Constructorul, aflase (pe surse, cum se spune acum) ca se destupase o damigeana cu Galbena de Odobesti, in etate de 30 de ani si care urma sa fie imbuteliata pentru export. Cum aveam obligatia, cand treceam spre Moldova, sa am in masina mereu ambalaje pentru vin, a trebuit, ca impreuna cu soferul, sa punem mana de la mana si sa strangem spre disperarea prietenului meu numai 60 de litri capacitate de transport. Ca orice prieten adevarat, completeaza pana la minimul admisibil (100 litri) lasam ambalajele la el cu obligatia ca pana seara sa ne intoarcem de la Roman de unde trebuia sa luam niste teava. Ne-am intors seara, pe la ora opt, sa ne luam ambalajele umplute corespunzator. De plecat a trebuit sa plecam a doua zi, pentru ca era asteptati cu gratar si degresant pentru beregata. Puteam sa opunem rezistenta? Evident ca nu.

Si pentru ca am adus vorba de prietenul meu, va aduc aminte ca pe soseaua de centura, unde era sediul cooperativei si al atelierului sau, pe partea stanga, spre Adjud, era ILF-ul, cu fabrica lui de conserve, unde sef cu investitiile era prietenul meu de la Tifesti, iar gard in gard cu ILF era cooperativa. Pe partea dreapta, peste drum, era Abatorul de pasari si langa el, pana in intersectie era Intreprinderea de Industrializare a Laptelui. Dupa intersectie, pe soseaua care mergea la, pe partea stanga era Intrepriderea de Industrializare a Carnii. Deci conditii perfecte pentru a rezolva favorabil problema mancarii.

Sa lasam mancarea la o parte si sa intram in oras si pe o strada al carei nume imi scapa, spre iesirea spre Adjud era Fabrica de Confectii, una de recunoastere internationala.

O alta intreprindere in curte careia am fost in interes de serviciu de multe ori se afla in spatele garii, dar intran din giratoriul de peste calea ferata, unde sunt drumurile spre Campineanca, Odobesti si Bolotesti, apoi spre Lepsa, cum il stie mai bine lumea. Acolo o luam pe primul drum la stanga care mergea in curte la Complexul de Seminte de Legume si Material Saditor, unde se gasea mereu ceapa, usturoi si mai ales fasole. Deci puteti concluziona, ca pe vremea aceea, pana in 1990, ma intorceam de la Focsani si eu si soferul cu care mergeam, incarcati ca vaporul. Singurul nostru posibil ajutor consta in benzina, zahar si ulei.

E posibil sa mai fi uitat vre-o intreprindere si imi cer scuze daca s-a intamplat asa ceva.

Dar nu vreau sa va plictisesc cu amintirile mele de acum treizeci de ani si va doresc numai bine si calatorii placute!

mishu [19.07.16 17:27:28] »

@liviu49 - Multumesc frumos pentru aceste completari care incet incet parca creaza un contur si mai definit al orasului. Asa este, despre industrie nu am pomenit asta mai ales pentru ca industria in zona a cam fost decimata.

In rest orasul incearca sa supravietuiasa in fel si chip, mai sontac sau mai strecurandu-se smechereste printre hatisurile legii.

O zi frumoasa in continuare.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Lale [14.12.17 22:54:29] »

Bună,

Frumos scris, felicitări!!

Am iarăși ceva de adăugat dacă nu te superi.

Ceasul rău are numele așa pt că atunci când eram copil, prin anii '80-' 90 acel ceas era în permanență stricat, deci rău 😅😅😅.

Monumentul din Piața Unirii în afară de Obelisc mai are denumirea și de Morcov. Adolescenții își dădeau, poate încă o fac, întâlnire la Morcov 😃😃😃.

De cuvântul "oleacă" se poate scăpa, crede-mă pe cuvânt, eu am renunțat la el de mult 😁.

mishu [14.12.17 23:45:41] »

@Lale: Buna! Întotdeauna completările sunt bine venite și au farmecul lor. Ca sa scapi de oleacă se poate, sunt convinsă, dar la 92 de ani ai soacrei mele, trăiți aproape toti (mai puțin facultatea și vreo 2 ani după) numai in Focsani cred ca este greu. Mulțumesc de lectura și aprecieri, o seara frumoasa.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
diana2015, doina_c24, iulianic, Lale, liviu49, Michi, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.134696960449 sec
ecranul dvs: 1 x 1