ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 30.06.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUN-2015
DURATA: 3 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă ţinuturile vrâncene

Pe urmele primului război mondial. Mausolee şi monumente; acei eroi nu vor muri niciodată.

TIPĂREȘTE URM de aici

Miniexcursia noastră în ţinutul Vrancei a avut la bază dorinţa mea de a revedea mausoleele de la Mărăşeşti, Mărăşti şi Soveja pe care le vizitasem înainte de 1970 şi care, cu excepţia primului, erau atunci într-o stare avansată de degradare. Campasem cu cortul în Soveja, o staţiune înfloritoare dar nu am mers spre Ardeal din cauză că ni s-a spus că nu se poate trece cu Dacia 1100, ci numai cu GAZ rusesc. Revenirea noastră pe aceste meleaguri este o completare şi un arc peste timp şi are legătură cu o poveste de viaţă de care sunt foarte mândră şi pe care am să v-o spun ceva mai jos.

-Primul război mondial (1914-1919)

S-a declanşat având ca şi cauză aparentă asasinarea la Sarajevo a prinţului moştenitor al imperiului austro-ungar Franz Ferdinand. În război au participat aproape toate ţările din Europa constituite în două blocuri: Puterile Centrale în care au intrat imperiul austro-ungar, Germania, imperiul otoman, Bulgaria şi Antanta formată din Serbia, Rusia, Franţa, Italia, Marea Britanie extinzându-se la nivel mondial cu SUA şi Japonia. România a păstrat doi ani de neutralitate intrând în război alături de Antanta în 1916. Tratatul politic stipula angajamentul Antantei de a acorda României Transilvania, Banatul şi Bucovina deţinute de austro ungari. Ca şi consecinţă a câştigării războiului, la 1 decembrie 1918 a avut loc unirea provinciilor în România Mare.

-Frontul din iulie-august 1917

La data intrării sale în război România a mobilizat 15% din populaţia ţării respectiv 834000 trupă şi 18000 ofiţeri în 23 divizii de artilerie şi două de cavalerie. După ruşinoasa înfrângere de la Turtucaia din 1916 în care am fost bătuţi de bulgari şi germani şi am pierdut 34000 de militari, trupelor le-a scăzut moralul şi austro ungarii şi germanii au luat avânt, au invadat Muntenia au cucerit Bucureştiul şi s-au îndreptat spre Moldova. Bătălia de la Mărăşti a a reprezentat un punct de cotitură fiind prima mare victorie împotriva Puterilor Centrale. S-a desfăşurat între 22 iulie şi 1 august 1917. Românii au pierdut 1460 militari, austro ungarii şi germanii 2200 morţi, 2700 ostaşi au fost luaţi prizonieri şi s-au capturat 70 de tunuri. S-a luptat la baionetă corp la corp, s-a spart linia frontului pe o distanţă de 30 km şi s-a înaintat în adâncime 20 km. Localnicii au avut un rol important de sprijin şi călăuze prin munţi. Numele fetiţei de 12 ani Măriuca Zaharia îl ştim din cărţile de istorie. La Varniţa- Muncelu a căzut şi prima femeie ofiţer Ecaterina Teodoroiu. Moralul trupelor fusese restabilit şi pregătit pentru marea încleştare de la Mărăseşti. Bătălia de la Mărăşeşti a fost cea mai strălucită faptă de arme din istoria noastră. Desfăşurată sub legendara expresie ˝ Pe aici nu se trece˝, românii au făcut faţă unei armate condusă de gen. Von Mackensen care pusese în luptă 285000 oameni în 174 batalioane.

Pentru prima oară nemţii au atacat cu gaze toxice de luptă. Bătălia a fost câştigată exclusiv de români din cauză că diviziile ruseşti care operau alături de noi se dezorganizaseră şi soldaţii dezertau ca urmare a revoluţiei bolşevice. Bătălia s-a desfăşurat în trei etape pe o lungime a frontului de35 km, etapa a doua marcând victoria decisivă a românilor. Comandantul armatei a fost gen. Eeremia Grigorescu. Românii au avut 27000 pierderi iar germanii şi austro-ungarii 47000. Din bilanţul pierderilor suferite de armata română la sfârşitul războiului, Buletinul de Informaţii al Secţiei a II-a a Marelui Cartier General al armatei române din 30 iunie 1919 preciza că din rândul militarilor armatei române au căzut în lupte sau seceraţi de boli circa 330.000 de militari, dintre care 85.000 de militari (ofiţeri şi soldaţi), căzuţi pe câmpul de luptă, la care se adăugau circa 155.000 (de ofiţeri şi trupă), morţi dintre răniţii şi bolnavii din spitale, 60.000 ofiţeri şi trupă morţi din rândul prizonierilor şi 20.000 de militari mari mutilaţi de război. La aceştia se adaugă 450000 civili, adică au murit un total de 1 mil. de oameni din 7 mil. câţi locuitori avea România. Astea au fost sacrificiile făcute pentru înfăptuirea României Mari.

-Poveste de viaţă

Aşa cum v-am scris în episodul anterior, tatăl meu era fiul unui învăţător cu cinci copii pe care i-a trimis la şcoli înalte. Pe tata l-a înscris la medicina militară unde avea cazare, popotă, uniformă gratuită şi leafă de sublocotenent. În 1917, student fiind în anul doi sau trei (n. 1897) tata a fost trimis ca infirmier pe front. Cum doctori erau puţini şi lucrau în spitalele din spatele frontului, în linia întâi erau trimişi studenţii- infirmieri. Ce să facă şi ei? Curăţau rănile, pansau şi pe cei cu şanse îi trimiteau în spitalele militare. Într-o seară a auzit în cort vocea unui bărbat care-l ruga˝ doctoraşule, nu mă lăsa să mor că am nevastă însărcinată˝. Tânărul nu mai avea nicio şansă pentru că la piciorul sfârtecat începuse cangrena. I-a făcut o injecţie cu morfină, i-a pus un căluş în gură să nu-şi muşte limba, i-a pus pe faţă o cârpă cu cloroform şi i-a tăiat piciorul cu un instrument flambat prin flacără care semăna a topor. Mai departe, Dumnezeu cu mila!

La revenirea la facultate, el şi ceilalţi colegi au fost decoraţi personal de regele Ferdinand cu Meritul sanitar cu panglică. După ani buni, tata fiind medic ofiţer la garnizoana din Bacău, s-a trezit în cabinet cu un bărbat voinic cu picior de lemn. ˝ Dom´le doctor, am venit să vă mulţumesc că mi-aţi dat viaţă. Am trei copii, statul mi-a dat pământ, sânt în rândul oamenilor˝. Îi adusese tatii o roată de caşcaval afumat mocănesc şi o damigeană de vin de Jariştea. Îl găsise pe tata după multe scrisori făcute la minister, la Crucea Roşie şi unde a mai trebuit. Am auzit povestea asta de mai multe ori de la tata, care ca toţi bătrânii se repeta. Nu este exclus să v-o mai spun şi eu. Despre Cotul Donului şi Krasnodar din URSS şi Banska Bystriţa din Cehoslovacia, cu altă ocazie.

-Mausoleul de la Soveja

˝Ostaşi ce-aţi căzut pentru ţară/ viteji ai credinţei, soldaţi/ Oriunde-n morminte voi staţi/ să vă fie ţărâna uşoară/Cei ce căzut-au pentru ţară/ pe lanul câmpului bogat/ Jertfind o întragă primăvară/ ei nu au murit ci au înviat˝ inscripţie de pe mausoleul Soveja. Am ajuns destul de devreme la mausoleu pe care l-am găsit închis. Am străbătut un parc îngrijit la capătul căruia pe o colină se afla mausoleul. Este situat în satul Dragosloveni comuna Soveja la intersecţia cu şoseaua de peste Coaşa spre Lepşa. Mausoleul seamănă cu o cetate de piatră şi este pus în valoare de cota promotoriului pe care se află şi de fundalul pădurii de brazi. Este în formă de cruce cu abside rotunjite şi accesul se face pe o scară lată străjuită de două tunuri din război. Pe uşa de intrare erau două numere de telefon şi după ce le-am apelat, în zece minute a sosit cu un autoturism ghida mausoleului. Înainte de toate a rostit o rugăciune şi a aprins o lumânare la osuar. M-a impresionat pentru că era o femeie tânără şi mi-am dat seama că zilnic păstra un moment de reculegere în amintirea eroilor care s-au jertfit în luptă.

Mausoleul a fost construit între 1923-1928 în acelaş timp cu cel de la Mărăşeşti după planurile unui arhitect italian puse în operă de arhitectul român George Cristinel. Fondurile necesare construcţiei au fost adunate din donaţii prin Comitetul Femeilor Române şi cu ajutorul localnicilor care, în fiecare familie aveau cel puţin un erou. Au fost aduse osemintele eroilor căzuţi în marile bătălii de la Zboina, Răchitaş, Coaşa, Cocoşila, înmormântaţi în morminte provizorii sau răzleţe. Este singura necropolă cu un osuar la vedere cu 2000 de eroi neidentificaţi aparţinând tuturor armelor beligerante. În firide mai sunt 8000 de ostaşi cu nume cunoscut aşezaţi în cripte cu plăci de marmoră albă pe care sunt înscripţionate numele acestora. Pe doi pereţi militarii din partea adversă germani, austrieci şi unguri, ajung la la un număr de 270. Reproduc cu aproximaţie un epitaf:˝ În viaţă duşmani de moarte/ În moarte camarazi˝.

-Cimitirul german din Soveja

În România sunt îngropaţi 40000 de militari germani răpuşi în primul război mondial în 280 de cimitire. Încă din perioada interbelică în acestea s-au oficiat slujbe de pomenire ca semn al respectului poporului român pentru cei căzuţi la datorie. Cimitirul din Soveja a fost construit în 1928 pe o suprafaţă de 900 mp, împrejmuită cu gard de piatră. Aici odihnesc 530 ostaşi germani din care 200 sunt înmormântaţi individual, restul fiind neidentificaţi. Cimitirul este foarte bine întreţinut. În 2011,12 rezervişti germani au venit la Soveja, au rescris plăcile funerare, au amenajat aleile şi au reparat gardul.

- Cenotaful din Răcoasa

În satul Varniţa, comuna Răcoasa în apropierea mausoleului de la Mărăşti este monumentul frăţiei de arme româno- franceze. Sunt două socluri inscripţionate. Cel din dreapta a fost ridicat în amintirea unui locotenent din Misiunea franceză răpus în acel loc. Pe el scrie că a murit pentru România Mare. Cel din stânga este dedicat unui subofiţer român.

-Monumentul Ecaterinei Teodoroiu

A fost ridicat pe dealul Secului în locul unde a căzut eroina sublocotenent care a fost răpusă pe când ieşea din tranşee îmbărbătându-şi soldaţii. ˝ Înainte băieţi, nu vă lăsaţi, sunteţi cu mine. Răzbunaţi-mă˝ au fost ultimele ei cuvinte. Aceasta se întâmpla pe 22 august 1922 la 500m de satul Muncelu aparţinând de comuna Străoane. Monumentul a fost realizat de sculptorul D. Iliescu în 1972. Este un soclu pe faţa căruia se află un basorelief cu chipul eroinei şi o inscripţie.

-Mausoleul de la Mărăşti

La intrarea în satul Mărăşti din comuna Răcoasa pe un portal care seamănă cu un arc de triumf scrie ˝ Câmpul istoric de la Mărăşti˝. Dealungul şoselei până la mausoleu pe câteva pancarte puse în faţa unor case scrie că au fost făcute de stat pentru familiile care au avut eroi în luptele de la Mărăşti. Mausoleul a fost ridicat pe locul unde între 9-17 iulie 1917 au avut loc lupte şi s-a obţinut victoria armatei române asupra germanilor. A fost construit din iniţiativa societăţii Mărăşti iar piatra fundamentală a fost pusă în 1928 de regina Maria. A fost finalizat şi inaugurat abia în 1938 din cauza unor dificultăţi financiare. Sculptura a fost realizată de Aurel Bordenache. Mausoleul este înconjurat de un gard semicircular care închide parcul de acces.

În parc este statuia mareşalului Averescu şi un grup statuar celebru, un ostaş pe moarte în braţele unui camarad. Pe faţada mausoleului deasemeni semicircular sunt 15 plăci de marmură albă pe care sunt inscripţionate numele eroilor identificaţi şi a unităţilor din care au făcut parte, inclusiv ostaşii germani. O serie de basoreliefuri de bronz evocă figuri şi scene eroice din timpul luptelor. Nu am putut vizita subsolul întrucât cele două clădiri cu scări de acces aveau lacăte şi nu exista niciun număr de telefon la care să putem apela. Am citit că subsolul cuprinde două nivele la primul fiind un muzeu iar în al doilea criptele în care sunt depuse oasemintele a 5350 eroi români, ruşi, germani, unguri, austrieci din care numai 250 au fost identificaţi. Tot acolo sunt sarcofagele mareşalului Al. Averescu şi ale altor generali.

-Mausoleul de la Mărăşeşti

Înainte de a vă scrie câteva cuvinte despre mausoloeu, să ştiţi că în parcare e o familie de ţigani care în lipsa voastră cât sunteţi în mausoleu, vă spală barbrizul şi ceva tăblărie. La întoarcere fac pressing să le dai 20 lei că n-au ce mânca, etc. Când au spus˝ doar nu v-am dat în cap şi nu v-am spart maşina˝, evaluând că suntem singuri în parcare plus vârsta, le-am dat 10 lei şi am plecat în trombă. Parcaţi la 100m de mausoleu prin faţa caselor locuite. Este imposibil ca poliţia locală să nu ştie pentru că incidentul a mai fost semnalat chiar într-un review pe AFA..

Mausoleul a fost ridicat ca semn de recunoştinţă pentru soldaţii şi ofiţerii care în vara anului 1917 au luptat în acele locuri aducând cea mai mare victorie din istoria României. Iniţiativa construcţiei acestui mare mausoleu a aparţinut Comitetului Femeilor Ortodoxe Române iar terenul a fost donat din moşia Negropontes. Mausoleul de la Mărăşeşti este unul din cele mai mari memoriale din Europa şi a fost proiectat de doi români G. Cristinel (acelaş care a proiectat Soveja) şi C. Pomponiu în 1923. Piatra de temelie a fost pusă de regina Maria în 1924 dar din lipsă de fonduri, lucrările au fost reluate în 1936 până în 1938 când a fost inaugurat în prezenţa regelui Carol al II-lea. Complexul memorial este format din mausoleu, muzeul luptelor şi o curte pietruită care are două alei pe care sunt câte cinci statui de generali şi ofiţeri care au luptat la Mărăseşti.

În faţa mausoleului este o cruce care marchează Mormântul Eroului Necunoscut. La capătul aleilor după ce urci o scară triumfală cu platforme şi terase, te afli în faţa mausoleului care-ţi impune prin masivitate şi monumentalitate. Mausoleul este unicat ca valoare arhitecturală şi ca proporţii. Este construit din beton armat placat cu blocuri de andezit iar cupola numită ˝cupola gloriei˝ este flancată de patru vulturi de granit. La decorarea artistică a mausoleului au contribuit sculptorii Ion Jalea, Corneliu Medrea iar în interior pictura a fost realizată de Eduard Săulescu. În perioada construcţiei au fost aduse osemintele eroilor răspândiţi prin cimitire civile şi rămăşiţele generalului Eremia Grigorescu, comandantul armatelor române. În mausoleu odihnesc 5100 soldaţi şi ofiţeri în 154 cripte individuale şi 9 comune ordonate pe 18 culoare. Sarcofagul central al mausoleului este al generalului Eremia Grigorescu depus într-un altar din care pornesc mai multe culoare ca nişte raze. Sub sarcofagul lui este un osuar cu 600 militari neidentificaţi. Alte sarcofage aparţin generalului Cihoski, gen. rus FeodorAlexandrovici Coloacev şi alţii. În culuarul cavalerilor este o firidă în care au fost depuse rămăşiţele fetiţei Măriuca Zaharia care la 12 ani, ascunsă într-un nuc transmitea mişcările trupelor germane până ce a fost răpusă de un lunetist. În acelaş culoar este cripta maiorului Grigore Ignat şi a doi preoţi.

Înafară de ostaşii înscripţionaţi dealungul pereţilor pe plăci de marmoră albă, sunt sarcofage comune în care au fost adunate oseminte neidentificate a câte 300 de militari culeşi de pe câmpurile de luptă Răzoare, Doaga, Străoane, Sascut, Tecuci. Pe o scară strâmtă în spirală se urcă în cupola mausoleului. La fel ca şi la Domul Invalizilor şi aici eşti obligat să te uiţi în jos cu respect către sarcofagul gen. Eremia Grigorescu. Pe pereţii cupolei sunt pictate numele bătăliilor şi regimentele care au participat, Reg. 3 Vanători Buzău condus de bunicul soţului meu fiind la loc de cinste. Când am vizitat prima dată mausoleul, înainte de 1970, în cupolă erau câteva steaguri zdrenţuite, aşa cum au ieşit din lupte. Nu le-am mai găsit nici aici, nici în muzeu, ori anii le-au distrus (le-am văzut acum aproape 50 de ani), ori sunt la Muzeul Militar.

- Muzeul Luptelor de la Mărăşeşti

Pe vremuri, câteva exponate din 1917, erau înghesuite într-o clădire vagon sărăcăcioasă. Astăzi muzeul este amplasat într-o construcţie nouă, sobră, semicirculară, de mari dimensiuni, placată cu marmoră de culoare închisă. În spaţiul deschis care face o curte interioară este amplasată o copie a coloanei infinitului de Brâncuşi. În interior muzeul are o singură sală enormă cu un perete curbat pe care se succed tablouri cu scene istorice şi de luptă pictate pe un fond albastru închis iar dealungul celuilalt perete sunt exponatele. Vizionarea începe cu Ordinul de mobilizare dat de regele Ferdinand, portretele regelui şi al reginei Maria, ale marilor comandanţi de oşti, ziarele vremii, aprecieri ale presei străine care au considerat că ˝Mărăşeşti este Verdunul României ˝ (Figaro), îmbrăcămintea purtată de Ecaterina Teodoroiu când a fost ucisă, planurile diverselor etape ale bătăliei, ordinul şi medalia Crucea de Război franceză conferită oraşului Mărăseşti de mareşalul Joffre în numele preşedintelui Franţei, fotografia reginei Maria în tranşee, actul Unirii Bsarabiei cu România în martie 1918 şi proclamaţia Unirii de la Alba Iulia din 1 decembrie 1918, înscrisuri ale generalului Berhelot, tablouri care ilustrează luptele de la Mărăşeşti, fotografii de epocă cu posturi de transmisiune, tranşee, echipamente şi truse sanitare, uniforme, arme, tunuri, obuze, … istoria celui mai important şi glorios moment al României moderne, condensată în câteva sute de metri pătraţi.

-Monumentul ¨Pe aici nu se trece¨

La intersecţia de la Tişiţa pe E20 în apropiere de Mărăseşti se găseşte un monument ridicat în 1934 de sculptorul Oscar Han. Este statuia Victoriei reprezentând-o pe Ecaterina Teodoroiu cu sabia ridicată deasupra capului. Pe monument scrie ˝. Pe aici nu se trece˝. Monumentul de bronz este ridicat pe o platformă cu vizibilitate de la distanţă şi are o înălţime de 2.50m. Oscar Han care a donat statuia a fost făcut cetăţean de onoare al oraşului Mărăseşti. La inaugurare au participat regele Carol al II- lea şi Marele Voevod Mihai. Prin emoţia şi respectul pe care ţi-l sugerează, pentru mine, monunentul poate sta alături de Victoria de la Samotrace din Luvru.

- Cimitirul german de lângă Panciu

Este amplasat în comuna Ţifeşti în apropierea oraşului Panciu, la 4 km de E85. A fost construit de Societatea Cultul Eroilor în 1929 şi refăcut după 1990. Aici odihnesc aproape 3000 militari germani, câteva sute identificaţi şi înmormântaţi cu cruce în morminte individuale, restul într-un mare osuar la intrarea în cimitir. Pe fiecare cruce scrie numele, data în care au căzut şi unitatea militară. M-a impresionat că pe acest osuar fusese depusă cu două luni în urmă o coroană de flori artificiale pe care a cărei panglică era scris omagiul unui nepot pentru unchiul său căzut in decembrie 1917.

-Biserica din Doaga

Soţul meu a dorit să ajungem în satul Doaga şi să găsim biserica ridicată la iniţiativa bunicului său care în primul război mondial era locotnent- colonel în Reg. 3 Vânători din Buzău. El a luptat pe malul Siretului pentru apărarea podului de la Cosmeşti. Luptele au fost crunte şi cu multe pierderi. Soldaţii germani conduşi de gen. Morgen au cucerit poziţia, silind pe români să se retragă şi să dinamiteze podul. Trupele româno-ruse au abandonat satul Doaga dar ulterior după lupta de la Răzoare cota 100, în cadrul victoriei de la Mărăşeşti, zona a fost eliberată. Biserica a fost construită în 1931 pe locul celei distruse de tunurile germane şi se află la marginea comunei. A fost ridicată prin efortul ofiţerilor şi soldaţilor rămaşi în viaţă, a locuitorilor din Doaga şi a fost inaugurată în prezenţa regelui Carol al II-lea. Pe faţada ei este o inscripţie care evocă ctitorii bisericii şi luptele din Doaga în care este pomenit reg. 3 Vânători din Buzău. După război, bunicul soţului meu a fost înaintat în grad de general şi s-a ocupat intens de organizarea cimitirelor memoriale. Principala sa realizare a fost cimitirul de la Siriu despre care am scris, aici. În faţa bisericii sunt două monumente, unul dedicat soldaţilor români, altul celor germani unde am găsit o coroană cu flori.

Am avut mare noroc că mausoleele şi celelalte monumente au fost restaurate cu doi ani în urmă, suma cheltuită fiind de 7 mil. eu. Dacă aşi fi venit acum cinci ani, aşi fi plecat cu amărăciunea că nu ne cinstim eroii. Prin sacrificiul lor suprem a devenit posibilă România Mare. Frângerea brutală a evoluţiei normale a acestei ţări este doar un accident istoric. Genele românilor se trag de la eroii de la Mărăşeşti şi este imposibil ca România să nu ocupe la un moment dat locul pe care-l merită.

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de Michi in 30.06.15 16:44:23
Validat / Publicat: 30.06.15 20:50:18
VIZUALIZĂRI: 3126INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în #CĂLĂTORII prin MOLDOVA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 38450 PMA (din 41 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

elviramvio [01.07.15 14:54:41] »

Stimata Doamna, daca am fi putut sa ne teleportam in timp, in trecut, cred ca meritati sa primiti Steaua Romaniei / in fide salus pt ca sper ca pasii pe care i-ati parcurs de curand si atat de frumos i-ati impartit cu noi, sa calauzeasca tinerii, sa aminteasca dascalilor si parintilor de menirea lor, sa ne dea de gandit tuturor celor ce uitam destul de des ca si iarba noastra a primit hrana sangelui si a lacrimii, ca multe din satele noastre ne cheama la ceas de taina sa onoram trecutul.

Doamna Michi, onoare si recunostinta!

Michi [01.07.15 16:53:05] »

@elviramvio - Mulţumesc. Am considerat o datorie de onoare să mai revăd odată locurile şi şansa mea a fost că am găsit totul restaurat cu grijă, curat şi perfect întreţinut, aşa cum merită eroii noştri.

mprofeanu [01.07.15 20:32:42] »

@Michi - Cat de frumos ati scris! Este scris din inima pentru inimi, de un roman pentru romani!

Nu sunt cuvinte care sa descrie ce am simtit citind aceste impresii.

Povestea tatalui dumneavoastra m-a impresionat profund, la fel si a tanarului ostas salvat. Este povestea a doi adevarati romani, au mai fost multi ca ei si speram sa mai fie multi si de aici inainte.

Am trecut acest review la favorite iar pozele le-am votat aproape pe toate.

Multumesc pentru aceasta lectie de viata si de istorie!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
elviramvio, Michi, mprofeanu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.114999055862 sec
ecranul dvs: 1 x 1