ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 26.06.2015
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
JUN-2015
DURATA: 3 zile
cuplu fara copii

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă ţinuturile vrâncene

Prin ţinutul Vrancei (I)

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE

Încă de anul trecut, după ce am citit superbele reviewuri ale lui Căpcă1 povestindu-ne despre drumeţii, chei, stâne, schituri, traversări în ţinutul Vrancei dar şi ale celorlalţi useri printre care Crazy Mouse, ne-am hotărât să mergem şi noi. Îmi doream foarte mult pentru că ţinutul este legat de vacanţele pe care le făceam în copilărie la mătuşa mea din Odobeşti.

Am fost realişti şi nu ne-am propus să mergem pe munte cum a făcut Căpcă1 (şi dacă ne-am fi propus nu se putea) dar, aşezat, ca la vârsta noastră, am dorit să vedem ce se putea din maşină, pe asfalt sau pe hârtoape. Asta nu înseamnă că nu am coborât la cascada Putnei peste o sută de trepte sau n-am urcat în vârful mausoleului de la Mărăşeşti 50 trepte în spirală strâmtă sau că nu am trecut cu maşina peste podeţe de lemn care abia se mai ţineau.

Ne-am întors de două zile, îndrăgostită de acest ţinut sălbatic dar în acelaş timp liniştitor, cu munţi înalţi în zare dar şi coame domoale. În 90% din drum, ochii ne-au fost răsfăţaţi numai de două culori: albastrul cerului senin şi verdele proaspăt de iunie care îmbrăţişau totul de jur împrejur. Dar să nu vă pierd timpul preţios pe care-l aveţi la dispoziţie şi să vă povestesc ce şi cum, în speranţa că după ce veţi citi cele câteva impresii veţi drumeţi prin Vrancea. Am încercat în fotografii să vă arăt starea drumurilor pe diverse tronsoane ale excursiei.

Am plecat din Bucureşti pe o vreme splendidă, nici prea cald, nici răcoare, tot sejurul au fost spre prânz 25 grade şi am luat-o spre Braşov - Târgu Secuiesc. Am mâncat la Domeniul Dâmbu Morii în apropiere de Braşov, restaurant pe care vi-l recomand. De la Târgu Secuiesc am luat-o la dreapta pe DN 2D spre Lepşa, 47 km. Întregul drum de la Târgu Secuiesc la Focşani are 118 km şi a costat 240 mil eu. Trece peste 31 poduri şi 245 podeţe şi a fost necesară o lăţire a vechiului drum de la 6 la 9m. Dealungul drumului sunt parapete solide de beton pe partea muntelui şi simple de fier spre vale, şanţuri şi tuburi de scurgere, mă rog, tot ce trebuie unei şosele moderne de munte.

Drumul este foarte bun, european, cu excepţia a 6-7 km la ieşire din Ojdula, unde se lucrează. Porţiunea la care se lucrează şi se lucrează, pentru că am întâlnit 7-8 puncte de lucru este nivelată, cu pietriş înainte de a turna covorul asfaltic. Nu puteai merge prea repede ca să nu se rătăcească vreo piatră în parbrizul tău, nu mai spun de norul de praf stârnit de trecerea unei maşini din sens opus. Serpentine, vederi frumoase printre copacii de pe margine, era clar că intram în altă lume deşi încă nu la mare altitudine, la Greşu fiind sub 700m.

Începând cu această localitate şi până în Lepşa aflată la o distanţă de 6-7 km, pe ambele părţi ale şoselei se înşiruiesc vile, vilişoare şi case mai arătoase. În ultimii ani, zona a devenit un boom imobiliar şi turistic, moldovenii şi nu numai, găsind aici linişte, peisaje frumoase şi un aer care le detoxifică plămânii.

Ne-am cazat la pensiunea Grande pe baza unui review scris în februarie 2015 de Catalaina (vezi impresii) deşi userul Ostap Bender a fost nemulţumit (vezi impresii). Am să scriu despre această pensiune ca să mă justific de ce v-o recomand. A doua zi am vizitat ce se putea prin împrejurimi.

-Schitul şi mănăstirea Lepşa.

Din centrul localităţii se ajunge la mănăstire după 2 km de drum prost. Acesta face parte din drumul Lepşa - Soveja de numai 15 km, stricat de ani buni dar în special după ploile din primăvara asta. Prima biserică de lemn din curtea mănăstirii a fost construită în 1780 cu hramul Adormirea Maicii Domnului, ca loc de nevoit pentru călugări. În cei 150 de ani de existenţă schitul a devenit cunoscut în toată Moldova şi îmbogăţit în urma daniilor primite. În 1929 biserica şi construcţiile alăturate au fost mistuite de flăcări. Toate icoanele cu excepţia celei a Sfântului Nicolae, făcătoare de minuni, s-au făcut scrum. O nouă biserică tot de lemn a fost ridicată în 1936 pe o temelie de piatră de râu. Cu această ocazie, regele Carol al II- lea i-a dăruit un policandru iar de la Ierusalim i-a fost donată o icoană din 1584 pe care sunt zugrăvite chipurile Fecioarei Maria şi Pruncul.

Biserica este în întregime din lemn, pereţii sunt acoperiţi cu scânduri de brad şi acoperişul de şindrilă. În interior biserica este împodobită cu icoane pictate pe lemn în culori tradiţionale făcute din plante. Biserica este înconjurată de chiliile măicuţelor, are o trapeză şi paraclis. În curte este o frumoasă troiţă sculptată. Din 1952, Lepşa a devenit mănăstire de maici care au fost însă alungate în 1960. Comuniştii au transformat mănăstirea în depozit forestier şi apoi tabără de elevi. A fost reînfiinţată ca mănăstire de călugăriţe în 1990, astăzi vieţuind 30 de măicuţe dintre care una, ne-a fost ghid. În 2008 s-a pus piatra de temelie unei noi biserici de zid care a fost sfinţită în 2012 cu hramul Izvorului Tămăduirii şi a Sfinţilor Arhangheli. Biserica nouă este împodobită cu pictură în frescă.

- Cheile Tişiţei

Fac parte din rezervaţia naturală cu acelaş nume situată la o altitudine de 850 m. Cheile cu o lungime de 4.5 km săpate de pârâul Tişiţa între Tisaru Mare şi măgura Râpa Caprei sunt sălbatice şi populate cu diverse specii de animale: urşi, lupi, pisici sălbatece sau vulpi dar şi cu capre negre. Nu le-am văzut şi la cât am mers noi prin chei, nici nu e de mirare. Poarta de intrare în rezervaţie era vraişte aşa că nu am avut cui plăti taxa de 3 lei. Tot la intrare o serie de panouri îţi arătau harta cheilor dar şi atenţionări privind sălbăticiunile. O casetă de lemn prezenta un craniu de urs.

Am păşit voiniceşte pe cărare, am mers ce-am mers, nu prea mult până ce am întâlnit o porţiune a potecii pe care fusese o alunecare de teren cu pietriş instabil şi bolovani prăvăliţi pe cărare. Nu erau mai mult de 6-7 m dar când am pus adidasul pe prima piatră am văzut că se clatină aşa că stânga împrejur! Nu de alta dar am trecut cu genunchii prin două operaţii grele, nu-mi mai trebuiau altele nici ca suferinţă, nici ca cheltuială. Cred că bolovanii nu s-au prăvălit de ieri, de azi aşa că e pur şi simplu neglijenţă a celor care administrează rezervaţia. E adevărat că voi cei tineri puteaţi trece fără probleme dar noi ăştilalţi ce să facem, să stăm acasă? Am rămas cu câteva poze ca să-mi arăt că amfostacolo.

-Cascada Putnei.

După ce Tişiţa se varsă în râul Putna, aceasta cu un debit sporit se strecoară printr-o vale îngustă şi adâncă săpată în roci bazaltice. Cascada, declarată monument al naturii în 1973, are o înălţime de 10 m şi o lungime de 80m. Nici aici nu ne-am uşurat de taxa de vizitare de 2 lei pentru că n-am avut cui s-o dăm.

Am coborât vreo sută, o sută şi ceva de trepte de piatră de înălţime moderată cu câte una mai lată pentru odihnă, balustrada era solidă aşa că am trecut cu brio examenul scării. Pe măsură ce ne apropiam de cascadă zgomotul apei devenea din ce în în ce mai asurzitor aşa că în apropierea ei, nu se mai auzea om cu oamă. Din păcate, ca impresie vizuală înafară de peretele de rocă, fiind secetă, învolburarea cascadei se întindea numai pe câţiva metri lăţime. Dacă veneam cu două-trei zile mai târziu ar fi început ploile dar ce m-aşi fi făcut cu restul obiectivelor de văzut?

Ideal este s-o vizitezi în prima zi însorită după o perioadă ploioasă, atunci când cascada îşi desfăşoară pletele înspumate pe câţiva zeci de metri lăţime. Nu e voie de coborât până jos la cascada care se termină cu un lac verzui din cauza accidentelor produse dar locul amenajat pentru belvedere este foarte bine ales.

În zona Lepşa, Alecu Ruso, exilat la Soveja a cules în 1847 capodopera populară Mioriţa, considerată cea mai frumoasă epopee pastorală din lume. Primele două versuri definesc frumuseţea acestor locuri binecuvântate:

Pe-un picior de plai, Pe-o gură de rai, Iată vin în cale, Se cobor la vale, Trei turme de miei, Cu trei ciobănei. ….

WEB, dacă se poate Mioriţa interpretată de Tudor Gheorghe. https://www.youtube.com/watch?v=HICicvNUbUo

-va continua-

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de Michi in 26.06.15 10:49:20
Validat / Publicat: 26.06.15 13:44:50
VIZUALIZĂRI: 1776INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în ROMÂNIA.
7 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29900 PMA (din 33 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

webmasterX [26.06.15 13:45:21] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

gettyy [26.06.15 14:44:15] »

Cât de frumos... !!!

Şi mie îmi aminteşte de copilărie review-ul dvs.

webmaster [27.06.15 15:00:22] »

Împreună cu continuarea sa / continuările sale, Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

webmaster33 [27.06.15 16:30:14] »

Mutat, la reorganizare, în rubrica "Descoperă ţinuturile vrâncene" (deja existentă pe sait)

doina-goga [29.06.15 00:42:16] »

@Michi: Frumoasa expunere, cu toate ingredientele necesare-felicitari!

In ce priveste zona -am citit, am studiat-mi-ar fi placut sa o cercetez mai indeaaproape, aveam si traseul facut... doar ca o intamplare nefasta a picat ca traznetul... am ramas cu visul...

Succes pe mai departe!

Yersinia pestis [14.08.15 12:10:46] »

Nu sunt cârcotaș, forma baladei "Mioriița" culeasă în zona Vrancei, cea îndeobște cunoscută în toată Românica, s-a realizat la mănăstirea Soveja, acolo unde Al. Russo era găzduit, cu drept de libertate redusă.

Altcumva, însă, mă bucur mult că ți-a plăcut vizita-n Vrancea!

Când o să mai veniți, îți recomand zona Nistorești, până sus la Izvoarele Nărujei și, mai sus, la Lacul Negru. Este drum forestier, vara este ușor practicabil. Garantez peisaje superbe!

Sau, dacă vii din stațiunea Covasna, un drum la Comandău și, apoi, spre Lăcăuț. Se merge tot auto, un 4x4 ar fi ideal.

Sunt iremediabil îndrăgostit de județul unde locuiesc și de aceea am citit, pe-ndelete, cum l-ai perceput. Faptul că m-ai amintit ca fiind cel care a zădărât în voi intenția de a-l vizita mă bucură, mai ales că, anticipând un pic, ți-a și plăcut, deci, nu m-am făcut de râs, lăudând natura din Vrancea!

Și, o nedumerire, exprimată admin :

Multe din reviewurile mele, despre Vrancea, nu au fost cotata ca MG. Reviewurile altora, care spun clar că au mers pe unde am recomandat eu, primesc aceasta forma de recunoastete, daca vreti, a competentei reviewului?!

Fac această observație fără patimă, dar, cu mirare?!

Altcumva, numai de bine, sper ca o să mai aveți experiențe turistice plăcute atunci când veți trece prin plaiurile Vrancei!

Iar ptr admin, te-aștept la Focșani sau Mărășești la o cană de vin. Dacă Vrancea e frumoasă tot anul, toamna este deosebită! Culorile sunt unice deși, de prin octombrie, ele mai sunt date și de tăria vinului.

Reiterez invitația, nu e politețe formală!

Yersinia pestis [14.08.15 12:12:54] »

@căpcă1: scuze pentru unele cuvinte tastate greșit, dactilografiez de pe tf și, știți și voi: tasta mică, deș'tu lat!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
3 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doina-goga, gettyy, Yersinia pestis
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.498773097992 sec
ecranul dvs: 1 x 1