Biserica 'Sfinţii Trei Ierarhi' - Iaşi, giuvaer pe harta lumii ortodoxe

TIPĂREȘTE

Remarc faptul că despre Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași, această minunăție arhitectonică a capitalei Moldovei, nu s-a scris pe AFA decât un articol și acela în urmă cu mult timp, exprimând dezamăgirea autorului pentru că nu a putut vizita interiorul și pentru că lăcașul se afla în renovare, sufocat de schele, de o foarte lungă perioadă de timp.

Acum, la început de an 2023, am avut ocazia de a revedea frumoasa ctitorie a voievodului moldovean Vasile Lupu. Nu mai existau schele, iar zidurile etalau minunata dantelărie de piatră care le decorează de secole. Nu am fost la Iași special pentru a vizita Biserica "Sfinții Trei Ierarhi", dar, pentru că era în drumul nostru, pentru că ziua era luminoasă, iar în incintă era o liniște adâncă, numai bună pentru reculegere și pentru a admira detaliile decorative, am pășit cu încredere dincolo de poartă. Sfântul lăcaș din fosta Ulița Mare, astăzi Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 28, se înfățișează vizitatorului în toată splendoarea lui, învăluit de cele 30 de registre cu motive ornamentale, dăltuite în piatră. Iau de bun ceea ce spun înaintașii mei vizitatori, eu fiind preocupată nu de numărarea lor, ci de studierea fiecărui motiv în parte, în benzi care nu se repetă, de la temelie și până în vârful turlelor.

Este cunoscută în istorie rivalitatea dintre domnitorul moldovean Vasile Lupu și voievodul Ţării Româneşti, Matei Basarab. În acest context se vorbește și despre o perioadă de reconciliere, perioadă în care - pentru a-și consfinți împăcarea - Vasile Lupu, domnul Moldovei, a înălțat o biserică în Țara Românească (biserica Mănăstirii Stelea din Târgoviște), iar Matei Basarab, domnul Țării Românești, a înălțat o biserică în Moldova (biserica Mănăstirii Soveja din Vrancea).

Poate că tot în contextul acestei rivalități, Vasile Lupu a dorit să înalțe la Iași, după mai bine de 100 de ani de la construirea celei mai frumoase ctitorii muntenești - biserica de la Curtea de Argeș - o și mai frumoasă biserică în capitala moldavă.

Domnitorul moldovean nu a precupețit nici un efort și nici o cheltuială. A adus cei mai buni meșteri ai vremii și - în decurs de numai doi ani (1637-1639) - combinând elemente de arhitectură occidentală (gotică şi renascentistă) cu elemente orientale, de inspiraţie armeană, georgiană, persană, apelând la talentul celor mai cunoscuţi pictori de biserici ai vremii (Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov și moldovenii Nicolae Zugravul cel Bătrân şi Ştefan), Vasile Lupu a construit o necropolă domnească fastuoasă, nemaivăzută până atunci.

Pe latura sudică a bisericii, deasupra ușii de la intrare, gravată în piatră, se află pisania. Deslușită de specialiști, aceasta ne spune: "Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi închinător al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, şi cu Doamna noastră Tudosca şi cu dăruiţii de Dumnezeu copiii Ioan Voievod şi Maria şi Rucsandra, am zidit această sfântă rugă în numele Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Şi s-a sfinţit cu mâna Mitropolitului Varlaam la 7147 (1639), mai 6. "

Paul de Alep, arhidiacon al Antiohiei, cel care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie în călătoria sa prin țările române în sec. XVI, şi-a exprimat admirația pentru acest lăcaș în însemnările sale de călătorie (scrise în limba arabă, publicate și la București, în 1900, traduse în românește).

Sunt multe momente importante în istoricul Bisericii "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași. Nu vreau să intru în detalii pe care oricine le poate găsi în internet sau în diverse publicații.

Voi menționa doar că biserica a adăpostit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (prăznuită la 14 octombrie) dăruite de Patriarhia Ecumenică din Constantinopol în 1641 și aduse la Iași cu mare fast. Sfintele moaşte au fost aşezate în partea sudică a naosului, într-o nişă sculptată şi împodobită cu mozaicuri aurite. În 1889, la restaurarea bisericii, racla cu moaștele Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană și acolo se află și în vremurile noastre.

În cei 384 de ani de existență, Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" a suferit stricăciuni cauzate de invaziile cotropitorilor, de cutremure, precum și de trecerea implacabilă a timpului. S-au făcut mai multe reparații și renovări, dar privitor la acestea nu voi menționa decât că actuala înfăţişare a bisericii este rezultatul lucrărilor de restaurare care au avut loc în perioada 1882-1904, lucrări conduse de arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Aspectul exterior - unic în arhitectura bisericească românească - a fost păstrat. Mai multe modificări au fost aduse interiorului, pictura și decorațiunile interioare datând din perioada acestei restaurări. Piesele de mobilier proiectate de arhitectul francez, au fost excutate la Viena pe cheltuiala regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, noii ctitori.

O legendă spune că în vremurile de început, ctitoria lui Vasile Lupu era acoperită cu aur şi că la năvălirea otomană, turcii au dat foc bisericii pentru a aduna metalul topit de pe pereţi. În legătură cu această legendă, panoul informativ amplasat în incinta sfântului lăcaș spune: "Contrar legendei, mult răspândită până în zilele noastre, zidurile bisericii nu au fost niciodată aurite și niciodată nu a încercat cineva să topească sau să răzuiască pereții pentru a-și însuși acel aur. Bazându-se doar pe legenda auririi bisericii, fără nici un argument documentar și împotriva protestelor specialiștilor contemporani lui, după restaurarea executată acum un secol, Lecomte du Noüy și-a asumat riscul de a polei anumite părți ale basoreliefurilor cu aur și cu vopsea albastru cobalt, porțiuni care au dat impresia mai târziu, celor mai puțin informați, că ar fi provenit de pe vremea lui Vasile Lupu. Astăzi ornamentele aurite de Lecomte du Noüy nu se mai văd, singurele mărturii păstrându-se ascunse în unele incizii mai profunde sau în colțurile mai puțin accesibile privirii și intemperiilor. "

După ce am admirat magnifica broderie de piatră care acoperă zidurile exterioare, prin ușa dinspre sud, am pătruns în interior. Construită în stilul bisericilor moldovenești din sec. XVII, Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași este împărțită în pridvor, pronaos, naos şi altar și are două turle poligonale, plasate pe naos şi pe pronaos.

Pridvorul are două intrări (una spre nord, cealaltă spre sud), iar trecerea în pronaos se face printr-un portal cu ușă pe care sunt reprezentaţi în basorelief cei doisprezece apostoli. Deasupra uşii se află icoana de hram, Sfinţii Trei Ierarhi, lucrată în mozaic aurit.

În pereţii laterali ai pronaosului, în nișe boltite, se află patru morminte. Pe partea nordică se află mormintele ctitorului și familiei sale (Tudosca, prima soţie şi fiul lor, Ştefan). Pe partea sudică au fost depuse osemintele cărturarului voievod Dimitrie Cantemir (aduse de la Moscova) și ale domnitorului Principatelor Române Unite - Alexandru Ioan Cuza (mort în exil și înmormântat inițial la Ruginoasa).

Iconostasul din marmură, împodobit cu mozaic și email, nu este cel original. Acesta, deteriorat, a fost înlocuit la restaurarea din sec. XIX. Candelele, sfeşnicele şi întregul mobilier datează tot de atunci.

În incintă, dând ocol bisericii și admirându-i din nou decorațiunile exterioare, remarcăm la umbra unui arbore acum desfrunzit, un mare bust al poetului nostru național Mihai Eminescu. Lucrarea a fost amplasată aici în 1997, în amintirea faptului că la sfârşitul sec. XIX, mai exact în 1874, când în chiliile mănăstirești încă mai funcţiona Colegiul vasilian - Şcoala Normală "Vasile Lupu" - din comisia de examinare a şcolii a făcut parte şi Mihai Eminescu. O vreme, acesta a și fost găzduit în chiliile mănăstirești.

Vis-à-vis de intrarea în biserică remarcăm o clădire frumoasă, muzeul mănăstirii. Nu am vizitat muzeul, acesta fiind închis la ora trecerii noastre pe acolo. Convinsă fiind că acolo s-ar afla valoroase obiecte care spun câte ceva despre Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" și despre perioada de domnie a ctitorului ei, Vasile Lupu, am încercat să mă documentez. Așa am aflat că în clădirea acum renovată, clădirea cu Sala Gotică (numită astfel datorită aspectului său interior) gândită inițial pentru a fi trapeză a Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi", în sec. XIX a fost amenajat un paraclis.

Tot aici a fost instalată prima tipografie din Moldova (adusă de la Kiev prin mijlocirea mitropolitului Petru Movilă). Aici a fost tipărită prima lucrare (în limba greacă) din Moldova și, curând după aceea, Cazania românească a Mitropolitului Varlaam și alte tipărituri de factură religioasă, precum și Pravila lui Vasile Lupu, prima antologie de legi a Moldovei.

În aceiaşi perioadă, Vasile Lupu a pus bazele primei școli românești din Moldova, Colegiului de la Trei Ierarhi, temelia viitoarei Academii domneşti care va funcționa până în sec. XIX. Cât timp s-a aflat sub administrarea călugărilor greci, aici au predat renumiţi profesori veniţi de la Constantinopol sau din Grecia.

În 1821, din curtea Bisericii "Sfinții Trei Ierarhi" s-a dat semnalul luptei de eliberare a Greciei prin Proclamaţia citită de Alexandru Ipsilanti (28 februarie 1821) în care se afirmă obiectivele Eteriei în lupta de eliberare a popoarelor din Balcani.

Mai trebuie spus că - din iulie 1994 - ctitoria voievodală a lui Vasile Lupu a redevenit mănăstire, Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" - construită de Ștefan cel Mare în 1491-1492, refăcută ulterior de același André Lecomte du Noüy - paraclis mitropolitan, fiind sub administrarea Mănăstirii "Sfinții Trei Ierarhi".

Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași este unul dintre cele mai renumite complexe de artă feudală din țara noastră. Cred că nu mai este nevoie să îndemn pe cineva să viziteze Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" cu biserica ei - o uimitoare capodoperă arhitecturală. Știu că o va face atunci când se va afla la Iași.

---

VIZUALIZĂRI: 630 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI