Remember Grecia

TIPĂREȘTE

Scriam, nu demult, despre faptul că anul acesta nu am fost extrem de mulțumit de vacanța mea petrecută pe litoralul nostru, la Mamaia.

Poate că sunt subiectiv dar, după ce am fost prin alte părți, mi-am dat seama că natura a fost extrem de darnică cu noi, cu țara asta. Faptul că nu știm să aducem turismul acolo unde îi este locul este vina celor care se ocupă de așa ceva. Mă rog, site-ul ăsta nu e pentru politică ci doar pentru politica turismului de bun simț, care să îți ofere calitatea serviciilor pentru care plătești și nu doar pentru bunăstarea ăluia de are un hotel sau o bucată de plajă, ori o dugheană, numită pompos, ”restaurant”, unde singurul lucru la cote înalte este doar prețul.

Am fost în Grecia la insistențele unor prieteni, nu eram foarte încântat, inițial, pentru că în Grecia, atunci când am fost eu, era plină criză economică. Mă gândeam că nu dau atâția bani doar ca să mă duc să rabd prin acea țară, chiar dacă a lui Homer.

Am plecat, firesc, prin Bulgaria, pe la Ruse și apoi, mai departe, Sofia-Blagoevgrad, am trecut în Grecia pe la Promachonas - Kavala și, în final, am ajuns în Thassos, în Skala Potamias, unde aveam cazarea. Acum am înțeles că e mai scurt drumul, nu mai trebuie să mergi prin Sofia. Așa să faceți!

Am mers cu mașinile personale, până la urmă din plăcerea de a șofa, de a te putea opri acolo unde vezi ceva ce-ți place. Ce pot să spun despre drum este că, mare parte este foarte frumos, dar trebuie să fii atent la polițiștii bulgari, ăia de la rutieră, care te ard, mai ceva ca la celebra ”Tișița” din România, de lângă orașul unde trăiesc eu. Șoselele sunt îngrijite, o să vedeți și în poze.

Sofia, ca și capitală, mi-a creat impresia unui oraș, hai să fiu politicos și să spun ”dezordonat”, nu vreau să stârnesc cine știe ce certuri, mai ales că am stat doar vreo două ore și, evident, nu prea ai ce să vezi în acest timp: mașina unui prieten se stricase și am căutat un Service auto.

Am trecut granița pe la Promachonas și apoi, mai departe, Serres - Drama și Kavala.

De aici am trecut cu ferry-boatul în Thassos : o oră și douăj' de minute de emoții pentru mine, care nu mă simt în largul meu pe vapor.

Insula Thassos este recunoscută, scrie și pe Wikipedia, pentru marmura albă și măslinele care cresc aici. Într-adevăr, vezi multe cariere de exploatare a marmurei iar livezile de măslini sunt peste tot. Am înțeles că se culeg prin decembrie dar, nu se mănâncă precum prunele, trebuie să stea la murat.

Ne-am cazat la o pensiune din Skala Potamia, ”Eric Apartments”, unde patronul este cel care este sosia oficială, la nivel mondial, al lui Eric Cantona, iar soția este o...româncă. Au pagină pe net, accesați-o dacă vreți!

Ce m-a impresionat în acel loc este faptul că se practică un altfel de turism, cel de pe urma căruia vii client și pleci prieten. Bine, am stat, repet, la o pensiune și nu la vreun hotel unde relaționarea este diferită.

Gazdele ne-au explicat ce este de văzut pe insulă, ne-au ajutat să ne facem programul astfel încât, în cele 6 zile în care urma să stăm, să vedem tot ceea ce este mai reprezentativ.

De exemplu, la sfatul lor, o zi am petrecut-o pe un vaporaș care ne-a plimbat în jurul insulei, pentru diferite activități: pescuit, plonjat de pe puntea vaporașului în Mareea Egee, acces la diferite plaje de pe locuri ascunse ale insulei. Pe vaporaș aveai inclus în prețul biletului, 30 de euro de persoană, masa de prânz și, la alegere, apă, vin sau bere, în cantități ce țin de ospitalitate, nu de făcut chef.

Plajă făceam, datorită căldurii, până pe la ora 10 și după-amiaza, după ora 17. Nisipul era fără cusur, apa era incredibil de limpede. Plajele sunt însă mici, ca și dimensiuni. Mă refer la cele cu nisip, cele mai multe sunt cu un pietriș destul de ascuțit, motiv pentru care nu prea te poți întinde pe cearșaf, Deși, cine e fachir, poate!

Clar, este un altfel de turism decât cel pe care-l practicăm noi. Cei de la pensiunea unde eram cazați avea contacte în alte localități, la terase sau restaurante, ne recomandau ca, atunci când ajungem acolo, să le spunem că suntem cazați la ei. În acest fel am obținut mici discounturi care mai mult te măgulesc decât să-ți asigure vreun venit important, dar, așa cum am mai spus, te simțeai băgat în seamă.

Relaționezi relativ ușor cu grecii, mulți vorbesc engleza la un nivel la care te poți descurca. Noi am găsit și câțiva români: șefa pensiunii, după cum v-am spus, cel care avea afacerea cu vaporașul ne-a spus că a lucrat ani buni în România, pilot de vas la Brăila, vreo doi-trei ospătari și am văzut că le făcea plăcere să mai vorbească în românește.

Seara terasele se umplu instantaneu: poate că din cauza căldurii nu se bea foarte mult alcool. Mie-mi place ”uzo-ul” și berea ”Amstel” mai ales că prețurile erau omenești, dar, dacă voiai băuturi din import, prețurile săreau binișor. Beți ”Uzo” și nu ”Stalinskaya” și veți avea note de plată ceva mai mici! :)

Se mănâncă bine la mai toate terasele: meniuri tipic grecești cu friptură de capră, kokorezi (un fel de drob făcut cu multe măruntaie și mațe de capră), paste, legume, fructe de mare, mă rog, orice! Până și porumb pe grătar!

Magazinele și felul de a face comerț sunt balcanice, cu gălăgie, cu arome de tot felul. În Limenaria am fost la mai multe magazine, de pielărie, de parfumuri, bijuterii, care erau afaceri de familie. Aici poți negocia prețul dar nu chiar ca la Istanbul, reducerile sunt mult mai mici. Dacă nu cumperi, nu e nici o supărare, chiar dacă ai negociat câteva zeci de minute!

Ce nu mi-a plăcut în Thassos este căldura. În jurul prânzului erau și 45 de grade, de nici să respiri nu mai poți. Dealtfel, între orele 12 și 15 nu vezi țipenie de om pe stradă și mare parte a magazinelor sunt închise, cu excepția marketurilor. Poți închiria autoturisme, prețul era cuprins între 40-50 de euro pe zi. Pe noi nu ne-a interesat, eram cu troacele noastre, dar erau destui tineri care închiriau mașini decapotabile sau, mai des, scutere.

După lăsarea întrunericului terasele sunt pline. Grecii sunt petrecăreți iar turiștii care vin acolo vin tot pentru distracție așa că nu văd ce ar putea strica atmosfera. Poți face ce vrei: plimbări pe plajă, stai la masă, mergi prin bazar, jocuri mecanice, repet, ce vrei!

Acuma vreau să mă fac bine înțeles, nu am fost la vreun hotel de fițe ci la pensiune, pe care o apreciez, după standardele noastre la vreo 5 margarete. Micul dejun inclus în preț, pentru 60 de euro camera pe zi, adică exact cât e la Gura Portiței, unde, de banii ăștia nu primești decât niște șerpișori în cameră. :) Pensiunea avea piscine, la care aveai acces oricând și oricât, fără nici un ban. Mai mult, noaptea, patronii se retrăgeau și lăsau barul deschis, pentru ca fiecare să se poată servi cu ce mai dorea. A doua zi veneai la bar și-ți achitai eventuala consumație. Eram intrigați de situația asta dar patronul ne-a spus că niciodată, nimeni din cei care au fost cazați acolo, nu a băut fără să plătească!!!

Am plecat din Thassos, tot cu ferry-boatul, evident, de această dată spre Keramoti și, de aici, spre Alexandroupoli, pe urmă spre Bulgaria.

Cu ce amintiri am rămas? Păi, cu amintirea unor peisaje superbe, de pe mare spre țărm, de pe insulă, cu ospitalitatea gazdelor, cu faptul că, la un preț decent, chiar ne-am simțit bine!

---

VIZUALIZĂRI: 1494 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI