Taormina este superbă!

TIPĂREȘTE

De ce Taormina ca destinaţie de concediu? Nu numai pentru că este una dintre cele mai renumite destinaţie de vacanţă din lume, dar şi pentru că soţia mea a devenit expertă în rezervarea celor mai avantajoase bilete de avion şi camere de hotel. Iar când compania Blue Air are zboruri regulate spre Catania din Bacău, aflat la doar 60 km de oraşul nostru, de ce să nu profiţi, a spus ea, mai ales că preţul vacanţei urma să fie cu puţin mai mare decât un sejur pe litoralul românesc?

Am fost de acord şi nu am avut motive de regret, urmând ca dorinţa mea de a petrece din nou, după ceva ani, câteva zile pe litoralul românesc, să fie satisfăcută cu altă ocazie.

Îmbarcarea pentru Catania s-a făcut cu o întârziere de aproape 2 ore, fără o explicaţie plauzibilă, cu un avion împrumutat cu tot cu personal de la o companie bulgărească, mai puţin piloţii, care erau români dar care păreau că abia au început să silabisească în limba engleză. Întârzierea ne-a cam dat programul zilei peste cap, mai ales că am ajuns în staţia de autobuz cu 10 minute după plecarea cursei spre Taormina iar următoarea era programată după o oră. Sau cel puţin asta am crezut pe moment, pentru că imediat ne-am dat seama că şi în Sicilia timpul este relativ iar localnicii adoră să îşi facă treaba pe îndelete, fără să se sinchisească de termene. În consecinţă, cursa cu pricina a venit şi ea cu vreun sfert de oră întârziere iar noi am putut călători lejer spre Taormina, până la Terminal Bus. Cum făcusem rezervarea la Hotel Baia delle Sirene, aflat pe plajă, iar oraşul e situat la o altitudine de 204 m, a trebuit să luăm un taxi – 15 euro, fără chitanţă – pentru a parcurge cei câţiva km de şosea sinuoasă, cu nesfârşite viraje în ac de păr.

Hotelul Baia delle Sirene s-a dovedit a fi, pentru noi, cea mai bună alegere, deşi am optat pentru el destul de târziu pentru că oferta era mare iar noi ne doream ceva aproape şi de oraş, şi de plajă. Ni s-a oferit camera nr. 37, care are un aspect tipic mediteranean: fără ferestre, ieşirea în balcon făcându-se printr-o uşă dublă cu obloane la geamuri, care atunci când erau închise în cameră se făcea un întuneric deplin. În faţa balconului era o magnolie care înfloreşte toată vara iar la nici 40 m era plaja privată a hotelului, la care se ajunge printr-un pasaj pe sub calea ferată. Observaţiile din unele rewiuri cu privire la zgomotul iscat de trecerea trenurilor şi de instalaţiile sanitare ale hotelului sunt pertinente, dar nouă nu ni s-au părut atât de deranjante. Personalul a fost foarte amabil şi profesionist iar micul dejun, în stil bufet suedez, a fost mai mult decât îndestulător. Doar plaja privată nu a fost chiar la înălţime – şezlongurile şi umbrelele erau amplasate pe un postament din profile metalice pardosit cu plăci mari de placaj, acoperite cu mochetă verde, în care se transmiteau vibraţiile de fiecare dată când trecea cineva. Oricum, nu am stat prea mult la plajă din două motive: contrar aşteptărilor, apa mării era foarte rece iar din cauza soarelui foarte puternic ne-am ales cu arsuri încă din prima zi.

Trebuie ştiut însă că un sejur în Taormina înseamnă abia în al doilea rând plajă la Marea Ionică şi că trebuie să vă aşteptaţi la mai puţin nisip, la mai multe pietre (motiv pentru care aveţi nevoie de papuci de plajă), precum şi de apă rece şi adâncă la nici 10 metri de mal. Vă veţi bucura în schimb de soarele şi de cerul mediteranean de un albastru inconfundabil şi mereu senin, ca şi de apa incredibil de limpede şi de sărată.

Taormina ne-a vrăjit însă prin farmecul său inegalabil, de burg medieval încremenit în timp, cu străzi înguste flancate de clădiri cu unul sau cel mult două etaje. Strada principală – Umberto I – porneşte de la Poarta Messina, se sfârşeşte la Poarta Catania şi este mereu străbătută de turişti pentru că oră de oră peisajul pare diferit, dar la fel de fascinant.

Ca să ajungem de la hotel în oraş aveam două posibilităţi: cu telecabina (denumită Funivia, tarif 3 euro/călătorie) sau pe scări. Le-am folosit pe amândouă, dar în special pe ultima. Scările încep din dreptul trecerii de pietoni din preajma restaurantului La Baia, situat pe partea opusă, de unde începe şi coborârea spre Isola Bella. Începutul scărilor (pe care vi-l arată soţia mea în fotografia alăturată) poate trece uşor neobservat pentru că de la stradă sunt vizibile doar 9 trepte, după care scara face o întoarcere de 90 grade. Deşi până la Belvedere sunt 597 de trepte, urcatul şi coborâtul lor nu presupun cine ştie ce condiţie fizică din moment ce noi am făcut-o aproape zilnic, deşi suntem trecuţi de 50 de ani. Practic, scările au două tronsoane aproximativ egale, multe trepte sunt destul de lungi şi se pot face popasuri pentru odihnă din când în când. Dacă doriţi să coborâţi din oraş pe scări spre Isola Bella trebuie să ajungeţi mai întâi la Belvedere – după ce treceţi în prealabil de criptele din perioada bizantină, situate chiar pe marginea străzii – şi să începeţi coborârea treptelor urmând indicatorul spre Residence Terra Rosa.

Puteţi ajunge astfel la Isola Bella, continuând de la şosea coborârea pe alte scări. De pe mal pe insulă se poate trece cu piciorul pentru că apa nu depăşeşte 25 cm. Pe insulă se poate face plajă pe cearşaful propriu, cei rezistenţi pot face baie în apa rece şi, de asemenea, se poate vizita insula – 4 euro biletul. Considerată a fi o minirezervaţie naturală, vizitând insula veţi putea vedea de fapt alte privelişti încântătoare, însă, cum unele trasee erau închise – inclusiv cel ce ducea la clădirea de pe platoul superior – am conchis că nu prea a meritat. Dar asta şi pentru că nu am vizitat ulterior şi muzeul arheologic din Giardini Naxox, unde biletul pentru Isola Bella este valabil.

Taormina este însă plină de locuri cu privelişti superbe spre Isola Bella, Capul Sant Andeea sau Capul Taormina, preferatele noastre fiind chiar Belvederea şi Piaţa 9 Aprilie din oraş, la care s-ar putea adăuga şi cea de la Teatrul Grec, ce trebuie vizitat negreşit. Practic, Taormina a fost întemeiată în anul 396 î. e. n. de refugiaţii greci din localitatea învecinată Naxox, cea mai veche colonie greacă din Sicilia. Astăzi la Giardini Naxox există o plajă mai bună decât cea din Taormina, amenajată cu nisip şi mult mai largă, există şi numeroase posibilităţi de cazare, însă, dacă vă cazaţi aici, pentru a vă deplasa în Taormina veţi depinde de transportul local cu societatea Interbus Etna, biletul costând în jur de 2 euro iar cursele nu sunt chiar atât de dese.

Trebuie să mai ştiţi şi că Taormina este o staţiune scumpă şi că o masă pentru două persoane la un restaurant costă destul de mult, însă dacă nu beneficiaţi de pensiune completă la hotel puteţi încropi ceva cu ceea ce găsiţi la singurul supermarket din oraş cu preţuri mai decente, pe care îl găsiţi imediat ce ieşiţi pe Poarta Catania, iar de la intersecţie o luaţi la stânga în sus, vreo 150 m.

Pentru excursia la Siracusa și Catania citiți Excursie Siracusa și Taormina.

---

VIZUALIZĂRI: 8001 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI