Delta Dunării - Da sau NU?!

TIPĂREȘTE

Bun găsit tuturor!

Ieri (duminică 2 august) împreună cu cîțiva prieteni, am făcut o călătorie” fulger” prin Delta Dunării.

Am plecat în jurul orei 8.20 din Tulcea am coborît pe brațul Tulcea pînă la” Canalul 36” unde am și intrat, apoi la o” intersecție” am virat la dreapta pe canalul Șontea spre lacul Fortuna.

Apoi, am ajuns la” Mila 23” - locul de naștere al lui Ivan Patzaichin un sat turistic foarte frumos care la malul Dunării are numai pensiuni, una mai frumoasă decît cealaltă. Din păcate, nu cunosc detalii legate de prețul cazării sau al meselor, dar zona este foarte frumoasă.

Localitatea se află situată pe brațul Sulina - pe Dunărea Veche - pe” marele M” (această denumire fiind dată de modul în care Dunărea a săpat traseul sub forma literei m. Astăzi” marele M” nu mai este navigat decît de ambarcațiuni în scop turistic, navele de dimensiuni mari, cursele regulate de pasageri, sau navele comerciale navigînd numai pe canalul Sulina care este drept, oferă siguranță, are adîncimea necesară pentru nave cu pescaj mare.

După ce am făcut o mică pauză la Mila 23 unde am admirat cu plăcere frumoasele pensiuni (una chiar avea gardul cu stîlpi placați cu piatră, iar zona dintre stîlpi era din fier masiv, tăiat sub forma unor „tablouri cu motive deltaice” ), ne-am încărcat bateriile cu o înghețată și am mers mai departe.

Pînă la Mila 23 am făcut aproximativ 2 ore și 20 de minute, timp în care ambarcațiunea (o șalupă de 7.3 m lungime, 150 C. P. și o capacitate maximă de cca. 17 persoane și care consuma” doar” 40 - 50 l/ ora de marș), a mers și cu aproximativ 15-20 km/h, dar și cu 60 -65 km/h, în funcție de ce aveam de privit, sau de regulile de navigație.

Canalele sînt înguste, și colac peste pupăză, nici nu sînt curățate, avînd ba adîncimi mici - iarba împiedicînd elicea să funcționeze normal -, ba fiind copaci căzuți pe canale, ceea ce face navigația aproape imposibilă, sau chiar existînd riscul de accidente datorate trunchiurilor de copaci, aflați în semi-imersie. Totuși, cu ajutorul conducătorului nostru de ambarcațiune care avea doar 30 de ani, însă o experiență vastă (fiind fiu al zonei), am reușit să ajungem la destinație fără probleme.

În fine, după ce am părăsit Mila 23, ne-am îndreptat către schitul „Sf, cuvios Atanasie” , aflat pe grindul Scipoc, locație care se găsește undeva către brațul Chilia, dar în același timp, în apropierea pădurii Letea. Întrucît am multe poze, prefer să mă opresc aici cu” monologul” meu, urmînd ca ulterior să pun partea a doua cu Pădurea Letea, Sulina, plaja Sulina și farul.

Vă mulțumesc și vă invit în mirifica Deltă!

Nu cred că aș putea face altă descriere decît cea a deltei, altceva neexistînd în zonă!

---

VIZUALIZĂRI: 1053 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI