GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
File de istorie reflectate în excursii — 3.1. Cetăţi grecesti şi romane în Dobrogea
În expoziţia ˝Dacia, ultima frontieră a romanităţii˝ — vezi impresii şi vezi impresii — s-a prezentat evoluţia populaţiei de pe teritoriul României şi Republicii Moldova pe o perioadă de 1400 de ani, din epoca fierului până în Evul Mediu Timpuriu. Geto-dacii, romanii şi popoarele migratoare au făcut un amalgam din care a rezultat poporul roman.
Studiile recente ale ADN au arătat că noi românii avem un genom format din 30% influenţe paleolitice (oase în Peştera Muierii şi Cioclovina cu 50000 ani în urmă, ), 20% neolitice (culturile Cucuteni, Hamangia), 20% indo-europeni veniţi din stepele din nordul Mării Negre (acum 5000 ani), 20% daci şi romani apropiaţi între ei genetic (cu origini neolitice şi indo-europene) iar 10% alte popoare (cumani, huni, avari, maghiari, bulgari şi alte populaţii războinice venite din Asia dar fiind în număr mic în câteva secole au fost contopite cu populaţia autohtonă). Citez sursa: prof. univ. dr. Mihai Netea din Olanda, membru al Academiei Regale Neerlandeze din 2015, al Acdemia Europaae din 2016, laurat al premiului Spinoza. La editura Humanitas a publicat în 2020 Istoria genetică (incompletă) a poporului român. Rezultatele genetice prin ADN se fac de 20 ani şi nu există îndoieli asupra veridicităţii lor.
În expoziţie Dacia, ultima frontieră a umanităţii, au fost prezentate cca 1000 exponate dar din siturile cetăţilor din Do brogea, s-au prezentat doar câteva de la Tomis, Callatis Agigea şi Murighiol.
În context
Cu jde ani în urmă, vara când mergeam cu copiii la mare, la întoarcere făceam un detur prin Dobrogea continentală în care deobşte vedeam ruinele Cetăţii Istria, monumentul de la Adam Clissi pe atunci nerestaurat şi poate că ne-am oprit şi la vreun sit arheologic puţin decopertat. Abia în 2016 am făcut cu soţul o excursie de 5 zile în Dobrogea continentală unde am vizitat tot ce ne-a ieşit în cale dar acum am constatat că încă aş mai fi avut multe de văzut. Cele pe care le voi relata au la bază acest articol şi următoarele cinci. Menţionez că informaţiile din acest review nu au fost relatate în articolele publicate pe AFA în 2016. Atunci excursia a vizat trasee, oraşe, biserici, mănăstiri, muzee, cetăţi, situri arheologice, restaurante şi am scris un fel de jurnal pe zile cu toate obiectivele vizitate, fără a insista asupra istoriei şi descrierii cetăţilor pe care le-am vizitat. Îmi dau seama că pot desprinde din ce am văzut atunci şi ce m-am documentat acum, două linii principale:cetăţile din Dobrogea şi dovezi ale creştinării poporului roman.
Traseul
Noi am intrat în Dobrogea venind din Bacău şi traversând Dunărea cu bacul pe la Galaţi (acum se poate trece şi pe podul nou de la Brăila) şi am văzut Dinogetia, cetatea Arrubium, cetatea Noviodunum, cetateaHalmyris, cetatea Enisala sau Heracleea, cetatea Histria, Monumentul Tropaeum Traiani. Nu am văzut şi regret :cetatile Troemsis din Turcoaia, Capidava din satul cu acelaş nume, Argamum din Jurilovca, ca să nu mai vorbesc de Tomis şi Callatis unde am manifestat numai interesul de face plajă şi a intra în mare.
Ca distanţe de la Galaţi la Gărvan-satul Jijila unde este cetatea Dinogetia sunt 18 km, apoi până la Măcin la cetatea Arrubium 12 km, de aici la Isaccea unde am văzut vestigiile cetăţii Novodinum 39 km. Am înnoptat la Tulcea la City Hotel, încă 37 km de la Novodinum. Ne-am oprit să dormin acolo pentru că dimineaţa plecasem din Bacău, de unde până la Galaţi sunt 180 km şi apoi în acea zi prin Dobrogea am mers cca 100 km. Următoarele cetăţi şi distanţele dintre ele au fost: Tulcea- Murighiol pentru a vedea cetatea Halmyris 39 km, apoi de la Murighiol la comuna Sarichioi pentru cetatea Enisala 38 km, Sarichioi la Histria 30 km, Histria la Adamclisi 109 km, total. cca 220 km
-Dacă vreti să reveniţi în Buc pe A2 prin Cernavodă mai aveţi de mers 214 km.
-Dacă vreţi să traversaţi Dunărea la Călăraşi ca să vedeţi mănăstirea Dervent (apostolul Andrei) aveţi de parcurs de la Adamclisi la Ostrov 63 km şi până la Buc. încă 135 km.
-Din Constanţa la Adamclisi sunt 63 km după care puteţi vedea cetăţile în sens invers.
Cetăţile sunt la 2-3 km de localităţile indicate. Cum toţi aveţi GPS nu am considerat necesar să enumăr drumurile judeţene şi comunale. Precizez că aţi putea cu un traseu dinainte stabilit, după terminarea concediului de la mare sau direct din ţară, în două zile cu o noapte cazare de ex. la Tulcea să străbateţi tot ţinutul. Recomand City Hotel, str. Babadag nr. 127 (N45.17132, E 28.79820) vezi impresii.
Prezenţa grecilor şi romanilor în Dobrogea
Grecii au colonizat Dobrogea de timpuriu înfiinţând pe ţărmul Pontus Euxinus aşezări- cetate în care locuitorii au avut preponderant activitate comercială. În unele cazuri aceste cetăţi greceşti si apoi romane au fost construite peste sau pe rămăşiţele unor fortificaţii geto-dacice. Primele cetăţi înfiinţate au fost Istria (sec. VII î. HR.), Tomis şi Callatis (sec. V î. HR.) unde se făceau schimburi de mărfuri cu triburile daco-getice de la nordul lor, cu care uneori se ajungea şi la conflict. Inca din antichitate, cetatile pontice, ca porturi active si prospere, au fost populate de etnii ale intregului bazin mediteranean, insa grecii si getii erau cei mai numerosi. Poetul Ovidiu este cel dintâi care aminteste de cele doua neamuri in poemele sale: "Vrei tu sa afli, poate, si cine-s tomitanii/ si ce fel de naravuri se vad in jurul meu/Cu getii in amestec sunt grecii de pe aice, /Dar getii cei salbatici ii coplesesc pe greci. "
După cucerirea Daciei, coloniile greceşti au decăzut luându-li-se privilegiile comerciale de către Imperiul Roman. În Evul Mediu, Imperiul Bizantin le-a dat o nouă vigoare până la dispariţia sa ca stat (1453)
Cetatea Dinogetia (N45.38406, E28.14005) , comuna Gărvan, satul Jijila
Iniţial a fost o aşezare din cultura Gumelniţa (mil. V î. Hr) apoi geto- dacică devenind, după scrierile lui Ptolemeu o fortăreaţă romană în timpul împăratului Diocleţian (sec. III). A fost decopertată în întregime în anii 1940-1950. Se păstrează zidurile cetăţii groase de 3m, turnuri de apărare şi în incintă basilica paleo creştină, de unde vine numele dat de localnici ˝la bisericuţă˝ S-au descoperit, terme, un dom (casa unui aristrocrat), numeroase fragmente ceramice și monede, un cuptor, cărămizi cu inscripţiile Legiunii V-a Macedonica. În sec. IV a fost construită o bazilică paleo creştină. Au fost găsite obiecte de origină vizigotă, slavă, varegă, semn al trecerii pe acolo a popoarelor migratoare. Cetatea a fost distrusă în anul 559 de migratori slavi. Exterior zidului de incintă s-a găsit un cimitir cu sute de vase în care erau puse căpăţâni de oameni. A fost refăcută parţial sub autoritatea bizantină în sec. X ca punct strategic şi comercial important. A fost transformată de un cneaz al Kievului într-o aşezare feudală care a dăinuit până în sec XII.
Este asezată în vârful uni popine (movile) pe o insulă înconjurată de bălţi făcute de Dunăre la vărsarea Siretului. Accesul în timpul polios e greu şi e necesară o maşină de teren pentru a străbate cei 50-60m de apă care o înconjoară. Nu i s-au mai alocat fonduri din 2008 şi cetatea e năpădită de buruieni.,
Cetatea Arrubium (N45.23889, E28.12750), Măcin
A fost un castru roman din care astăzi cu greu mai distingi ruinele în spatele unui stâlp indicator. Este situată la marginea oraşului Măcin pe un promotoriu într-un cartier de rromi. Denumirea dar şi săpăturile denotă că a fost construită peste o aşezare celtică. Primele atestări sunt cuprinse în patru documente din sec II-III din timpul împăratilor Vespasian până la Caracalla. Se scrie despre existenţa unor unităţi militare şi a unui drum care o lega de alte cetăţi. Cetatea cu rol de apărare şi-a încetat existenţa în sec. VII. În sec. X – XI pe promontoriu s-a constituit o aşezare medievală timpurie.
Din păcate nu a fost suficient cercetată deşi face parte din Programul National Limes (Înregistrarea vestigiilor graniței romane situate pe teritoriul României) Nu i s-au alocat fonduri măcar pentru protecţia a ceeace a mai rămas din ea, singura însemnare fiind indicatorul de la baza promotoriului de unde din cauza pantei, a lipsei unei cărări dar şi de frica şerpilor nu am mai avut curaj să urcăm.
Cetatea Noviodunum. (N45.269503, E28.4919921), Isaccea
Ca şi în cazul cetăţii Arrubium, numele acestei cetăţi este de origine celtică. Aceştia au migrat mai departe spre Europa de Vest acum 2300-2500 de ani. Noviodonum a fost un castru roman important construit peste o fortificaţie getică. Ptolemeu şi alţii au scris că la 514 î. Hr. Darius a făcut pod de vase în acest loc pentru a trece în Scyţia Minor. Cetatea a fost construită în sec. I d. Hr. ca bază militară în Dunărea de Jos fiind şimunicipiu şi centru comercial. A fost distrusă în sec III dar refăcută de împăratul Aurelian. A fost abandonată în sec. VII, din nou refăcută după câteva secole pentru a fi atacată de invazii ale pecenegilor, cumanilor şi tătarilor. Dacă înainte de năvălirea tătarilor (1241) Noviodunum devenise un adevărat oraș bizantin, începând cu a doua jumătate a sec. al XIII-lea, aria locuită se retrage tot mai aproape de cetate, unde o întâlnim până la cucerirea otomană (1420) când a dispărut. Săpăturile arheologice au scos la iveală din timpul ocupaţiei romane şi bizantine. o serie de edificii importante: terme, o bazilică, locuinţe, fragmente din zidul de incintă, poarta de acces spre port, trei turnuri şi movile-necropole funerare. Arheologic, studierea cetăţii a început în anii ´50 şi continuă şi în present. Au fost cercetate peste 30 movile funerare mai mult de jumătate din cele existente.
Cetatea Halmyris (N45.02464, E29.19768), Murighiol
Cercetările arheologice au început în 1981 şi continuă. În apropierea unei necropole getice datând din sec. V-VI î. Hr., în sec. II Î. Hr. a fost ridicată o cetate cu rol defensiv pe malul actualului lac Razelm în apropiere de braţul Sf. Ggeorghe. Cetatea era construită după canoanele civilizaţiei romane cu apeducte, canalizare, drumuri pavate. Populaţia civilă formată în special din negustori nu locuia în cetate, aceasta având doar rol de pază şi apărare. Alături de cetate era un sat al foştilor marinari numit vicus classicorum, din flota romană moesică, Classis Flavia Moesica, după cum rezultă dintr-o inscripţie unicat. Cetatea se numea Salmorus (apă sărată), ulterior Halmyris. Avea o suprafaţă de cca 3 ha. Avea patru intrări, câte una pe fiecare latură, cea principal servea de capcană pentru duşmani. Are o formă trapezoidală cu latura mică spre nord. În sistemul defensiv este cuprins un zid fortificat, 15 turnuri și trei valuri de apărare. În anul 2001 a fost descoperită o bazilică paleocrestină construită în timpul împăratului bizantin Constantin. Sub altarul ei s-au găsit rămăşite umane cu urme de violenţă care conform unei inscripţii au apartinut primilor mucenici creştini din Dobrogea, Epictet şi Astion. Ei au fost torturaţi şi decapitaţi de guvernatorul cetăţii în timpul lui Diocleţian (sec III) Numiţi ˝martiri ai Halmarysului din Scythia˝ moaştele lor au fost îngropate în bazilică. La vest de basilica erau Termele romane cu bazine pentru apa calda şi rece. A fost identificată Camera Comandantului înconjurată de alte câteva ale unor căpetenii militare. În aceste camere au fost descoperite vase de ceramică, de sticlă, arme, săgeţi şi ghiulele. În nordul cetăţii o cameră servea drept vamă pentru corăbierii care voiau să-şi descarce mărfurile în cetate. Acolo au fost găsite amfore pline cu monede romane Cetatea a continuat sa funcționeze până la începutul secolului al VII-lea d. Hr.
 
WEB dacă se poate: youtube
-Citește și continuarea-
.
LOCAȚIE și ÎMPREJURIMI
Dobrogea continentală este împânzită de ruine ale unor cetăţi romane, construite peste unele greceşti care la rândul lor au fost ridicate pe ruine geto-dacice. Multitudinea lor se explică prin comerţul cu populaţiile din nord dar şi ca rol defensiv de apărare a imperiului roman
despre DISTRACȚIE & RELAXARE
Din păcate, din lisa finanţării şi a interesului de a ne valorifica rădăcinile nu s-au alocat suficiente fonduri pentru cercetarea arheologică cu excepţia cetăţii Istria şi Adam Clissi la care s-au deschis şi nişte muzee
Trimis de Michi in 14.07.23 18:44:00
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în PRIN şi PENTRU ROMÂNIA.
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).
@Michi: Excelent documentat ȘI acest review dintr-o serie pentru care am numai vorbe de laudă!
@Carmen Ion: Multumesc Carmen. Nu e bine sa traiesti din amintiri dar in cazul asta, da.
@Michi: Stăm foarte prost la capitolul valorificare istorică și turistică a patrimoniului antic și medieval din Dobrogea. Singurele cetăți care se pot vizita (parțial) în condiții cât de cât rezonabile sunt Enisala, Histria și Adamclisi (cetatea și monumentul Tropaeum Traiani). La Histria există și un muzeu atașat sitului arheologic, iar la Adamclisi un alt muzeu dedicat monumentului triumfal.
Aaaa... da, a mai apărut în ultimii ani și Capidava pe listă însă restaurarea cetății de pe malul Dunării a fost criticată intens.
Șantierele arheologice din această zonă abia dacă se urnesc, finanțările vin greu, oameni interesați din ce în ce mai puțini, deși rezultatele ar putea fi surprinzătoare.
Eu aștept amenajarea și deschiderea ansamblului rupestru de la Murfatlar, un proiect spectaculos fiind anunțat la sfârșitul anului 2022 (adevarul.ro/stiri-locale/ ... un-2223834.html).
De-a lungul timpului am mai căutat și eu diverse vestigii antice dobrogene (cetatea Carsium, Hârșova - vezi impresii) sau Ulmetum - vezi impresii), dar nu prea ai ce să vezi pe acolo.
Păcat de acest patrimoniu istoric!
P. S. În zona Ostrov - Ion Corvin vorbim de două mănăstiri distincte: Dervent (cu o arhitectură deosebită, loc unde crucile „cresc” din pământ) și Peștera Sf. Apostol Andrei (unde se află peștera Apostolului).
@tata123 ????: Ca totdeauna mulţumesc pentru completările pertinente. Am avut şansa să văd Enisala şi să vizitez şi muzeele de la Histria şi Adamclisi despre care am să scriu câteva impresii în episodul următor. Ansamblul rupestru de la Murfatlar l-am văzut doar pe afară dar am compensat cu basilica paleocreştină de la Niculiţel iar mănăstirea Dervent am vizitat-o pe îndelete. Îmi place foarte mult să mă documentez şi să desprind câte un subiect ca idee centrală din ce am vizitat, chiar la distanţă în timp.Fac asta în primul rând pentru mine şi dacă se găseşte cineva să fie interesat, cu atât mai bine.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.3b Alte mănăstiri din Vâlcea — scris în 22.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.3a Mănăstiri din Vâlcea — scris în 08.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Aug.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.2 Mănăstiri din judeţul Neamţ — scris în 05.08.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii: 5.1 Mănăstiri din Bucovina — scris în 31.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii: 4.2 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu — scris în 25.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2023 File de istorie reflectate în excursii — 4.1 Creştinarea populaţiei din acest teritoriu — scris în 23.07.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jun.2023 File din istoria României oglindite în excursii: 2. Începuturile — scris în 26.06.23 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ