O pensiune ok pt vizitarea zonei

TIPĂREȘTE

Pensiunea Daniela este o pensiune clasica as putea spune, nu iese cu nimic in evidentza fata de altele…Este curata, cu camere ok, mobilate simplu. Baia nu este prea mare dar ai loc sa te invarti pe acolo…apa calda-rece nici o problema…Apa in schimb are o problema ca te speli si sapunul nu face clabuc, iar cand vrei sa te clatesti ai senzatia ca nu s-a luat sapunul de pe tine... : D. Cred ca este prea mineralizata sau ceva de genu... :) pereti in schimb sunt f subtiri, daca ai un vecin care sforaie, s-a terminat cu distractia…In schimb zona in care este pensiunea este f linistita. Curtea are in fatza o zona betonata unde se pot parca cam 4-6 masini, dar in rand de 2, asa ca daca sunt mai mult de 2 masini risti sa fii blocat …dar nu este problema pt ca dai trezirea persoanei care are ghinionul sa parcheze in spatele tau. In spatele cladirii exista o zona verde ca o mini-livada cu loc pentru gratar…De asemenea pensiunea are si o bucatarie pe care insa nu am folosit-o.

Ca sa ajungi aici intri in Horezu, mergi pana vezi pe stanga (cum vii dinspre Valcea) o locatie mai rustica care nu mai tin minte cum se numeste Hanul Hurezu parca (in fata hanului este o parcare destul de mare) si aici in curba faci la dreapta de pe drumul principal si mergi inainte pe un drum destul de ingust cu multe curbe si declivitati mari, vreo 2-3 km si pe partea dreapta este pensiunea. De altfel daca sunati la pensiune va explica dansi sau chiar vin sa va ia de la soseaua principala. Masa am luat-o de obicei la un restaurant (Casa Marcea) care era la drumul principal imediat pe dreapta dupa ce treceai de drumul secundar care te duce la pensiune. Restaurantul era ok, cu preturi si mancare care pe noi ne-a multumit. Imi placea sa mananc la subsol, un fel de crama unde era f placut, mai ales ca mie imi place la racoare…dar numai cat sa mananc ceva si sa beau o bere... : D

Cel mai mult mi-a placut la aceasta pensiune linistea care te inconjura, bineinteles daca nu aveai noroc de vecini zgomotosi, dupa cum spuneam…

De aici am vizitat in prima zi Manastirea Bistrita, care este frumushika, cu o biserica impunatoare…insa cersetorii de acolo sunt f galagiosi si insistenti si daca ai facut imprudentza sa ii dai lu unu ceva, s-a terminat…vin toti peste tine…Mi-a fost si frica ca imi lasasem masina afara si ma gandeam ca or sa se razbune pe masina ca nu le-am dat la toti cate ceva…. Insa aici am avut norocul ca sa vizitam Pestera Liliecilor, pestera care nu se viziteaza decat daca vine o calugaritza, pt ca este inchisa intrarea. Drumul pana la pestera nu este lung, dar este pitoresc, pe unele zone chiar spectaculos. Intrarea se face printr-un tunel ingust in care se merge in “mersul piticului” iar apoi intri in pestera propriu-zisa. Aici am gasit o bisericuta, inchisa pt vizitatori…. Calugaritza ne-a condus la o capela in interiorul pesterii. Ce sa zic, senzatia nu era f placuta mai ales ca se auzeau si chitaitul soarecilor zburatori care locuiau pe acolo…Insa una peste alta a fost o experientza inedita si m-a ajutat sa-mi dau seama ca speologia nu este de mine…: D

Apoi am fost la Manastirea Arnota. Pana aici drumul este mai dificil, este un drum de cariera pe care circula si rabe, care te umplu de praf. Mai exista riscul sa iti iei si vreo piatra in geam, dar asta este, peisajul de sus merita. Am stat pe bancuta din fata manastirii cred ca vreo ora si as mai fi stat…dar asta este, nu mergi singur in vacantza trebuie sa tii cont si de ceilalti care sunt cu tine... :). Este pacat totusi ca lucrarile la cariera din apropiere stirbeste din perfectiunea peisajului….

Apoi am mers pe Cheile Bistritei, unde nu departe de intrarea pe cheile propriu-zise este un panou cam “obosit” care te anunta ca acolo este pestera ursilor. Ca sa ajungi aici trebuie sa urci un pic, un urcus alunecos unde se mai cunosc inca unele lucrari care s-au facut pt a usura accesul…Am intrat in imensa grota, dar atata cat vedeam lumina de afara…ne-am invartit pe acolo si gata cu explorarea... :)

A doua zi am vizitat Manastirea dintr-un lemn, care este o manastire de campie ca sa zic asa, dar frumoasa si linistita…Este un obiectiv care nu trebuie ratat daca mergeti in zona.

Chiar langa Horezu este Manastirea Hurezu care este cam aglomerata dar interesanta si este pacat sa nu fie vizitata.

In a treia zi am fost la Manastirea Polovraci si pestera cu acelasi nume. Cheile Oltetului sunt impresionate si pline de vredeatza, de-a dreptul salbatice. Mi-ar fi placut la nebunie sa am bicicleta cu mine... cel putin cand mergeam la vale…: D. Mi-a placut zona f mult mai ales cheile dar si pestera. Manastirea este ok, mi-a placut aleea de la intrare, lunga si cu brazi umbrosi.

Pot spune ca nu sunt un fan al manastirilor, dar imi plac locatiile, linistea intalnita aici si istoria acestor asezari.

Apoi am fost si la Pestera Muierilor si pot spune ca este una dintre cele mai frumoase pesteri vizitate de mine. In zona pesterii atmosfera era f animata, oameni cu corturi, la gratare mi-a placut senzatia de veselie si voie buna 

In cea de-a patra zi am fost la Targu Jiu, am fost in parc unde am vazut sculpturile lui Brancusi, ne-am plimbat pe aleiile umbroase…a fost placut. Am vizitata de asemenea si manastirea Tismana…Foarte frumoasa zona si linistita, cel putin cand am fost eu…

A cincea zi am placat spe bucuresti si am hotarat sa trec si pe la Cozia, care numai manastire nu poate fi numita…. Ca locatie este ok, dar f aglomerata, de altfel asa se intampla cand un obiectiv turistic este chiar la sosea. Am fost si la manastirea Turnu, care este in apropiere si care mi s-a parut ceva mai boema si mai aproape de termenul de manastire….

Insa o super manastire, mai ales ca locatie, este Manastirea Stanisoara. Ca sa ajungi aici, iesi de pe DN7 pe partea dreapta cum vii dinspre Valcea, in statiunea Calimanesti si apoi mergi pana in localitatea Pausa si de acolo dupa indicatoare, pe un drum forestier destul de greu pana la Manastirea Stanisoara. Drumul este greu, insa daca mergi pe jos esti mult mai castigat si te poti bucura de natura. Daca alegi sa mergi cu masina risti sa te enervezi din cauza drumului si daca mai dai si o “burta” de drum te isterizezi dea dreptu…asa ca mersul pe jos este de preferat, parerea mea. Sunt vreo 5-6 km insa mergand linistit si facand opriri dese pt sesiuni foto, cred ca ajungi relaxat in 2 ore 2. 30 daca mergi f linistit. La intoarcere faci mult mai putin pt ca vii la vale si ai alt spor: D

Una peste alta o saptamana ai ce face si nu te plictisesti deloc daca ai cazare in Horezu. Asta ca sa nu mai vorbesc de treseele montane pe care poti sa le faci daca esti un impatimit al muntelui.

Revenind la Pensiunea Daniela vreau sa subliniez faptul ca daca nu ai masina, nu cred ca este de recomandat, mai ales ca fiind la 2 -3 km de drumul principal iti trebuie neaparat un mijloc de transport. Insa daca ai masina este un punct de plecare ok spre obiectivele turistice din zona. Pretul a fost imbatabil pt ca au o oferta “platesti 2 nopti si stai 3”

Si pentru un week-end prelungit eu zic ca este f bine. O sa mai vin in zona, insa data viitoare o sa imi iau si bicicletele cu mine ca este pacat de cheile astea sa nu fie explorate cum trebuie

---

VIZUALIZĂRI: 1836 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI