Paris ziua 3 - Notre Dame, Luvru, Domul Invalizilor, Panteon

TIPĂREȘTE

Ultima zi a vacanței noastre la Paris am dedicat-o Muzeului Luvru și Domul Invalizilor. Ulterior a fost adăugat pe listă și Panteonul (în prima zi am ajuns mult prea devreme și l-am găsit închis).

Până să ajungem la Luvru, am trecut pe lângă Catedrala Notre-Dame din Paris, considerată un simbol al arhitecturii gotice franceze. Am găsit-o înconjurată de un gard de protecție, cu schelele ridicate și cu echipele de muncitori în jurul ei. După incediul din aprilie 2019, flăcările au înghițit partea superioară a catedralei, inclusiv vârful, care s-a prăbușit. Chiar dacă este în renovare, grupurile de turiști nu contenesc să o viziteze, să facă fotografii cu ceea ce a mai rămas în urma incendiului. La exterior încă mai poate fi admirată fațada dantelată. După ce am surprins în fotografii câteva imagini cu catedrala, ne-am continuat drumul spre Muzeul Luvru.

Ajunși în fața muzeului, am făcut mai întâi câteva fotografii cu piramidele de la intrare, apoi ne-am așezat la rând pentru accesul în muzeu. Nu era foarte aglomerat, chiar eram bucuroși că nu trebuie să stăm foarte mult la coadă. Însă am avut parte și aici de o supriză. De data aceasta ne uitam la turiști cum sunt întorși de la punctul de control și nu înțelegeam de ce. M-am apropiat de agentul de la punctul de control și am aflat că s-au schimbat regulile de acces în muzeu. Nu am găsit nimic în acest sens pe internet, se pare ca regulile erau recente. Fiind un număr foarte mare de turiști, accesul este limitat și nu se mai vând bilete la casele de bilete de la intrarea în museu. Acestea se pot rezerva online, doar cu o zi înainte sau se intră pe bază de tichet museum pass. Dezamăgirea a fost maximă. Trebuia să facem rost de tichete museum pass. Din ceea ce citisem noi pe internet înainte de a ajunge în Paris, tichetele museum pass puteau fi găsite la oricare punct de informare turistică sau la casele de bilete a obiectivelor turistice. Am pornit în căutarea unui punct de informare turistică.

Am traversat Gradinile Tuileries care se găsesc în apropierea Palatului Luvru. Aici a fost cândva construit Palatul Tuileries, cu o gradină foarte mare in stil Italian, din dorința Caterinei de Medici, pentru a-i aminti acesteia de Toscana natală. Palatul Tuileries a ars și nu a mai fost reconstruit, însă gradinile sale au fost reamenajate. La începutul anilor 1660 grădina a fost refacută în stil frantuzesc de catre celebrul gradinar al Regelui Soare. Gradinile Tuileries au fost unul dintre primele parcuri deschise publicului și au devenit locul preferat de promenada pentru parizieni. O pasarelă peste Sena, numită Passerelle de Solferino, face legatura dintre Tuileries și Musée d’Orsay.

Când vremea este frumoasă sunt cu adevarat spectaculoase și merită vizitate. O fântână arteziană și numeroase statui din marmură completează frumusețea acestor grădini. Intrarea principală este străjuită de două statui de Antoine Coysevox, reprezentându-i pe zeul Mercur și Faima călărind un cal înaripat. La intrarea în grădină, în dreapta, este amplasată o plăcuță pe care scrie că în anul 1783, pentru prima oară un om a zburat cu un balon cu gaz.

Singura parte rămasă întreagă din fostul Palat Tuileries găzduiește astăzi Muzeul de artă modernă, Musée de l'Orangerie. Nu ne-am propus de acasă sa-l vizităm, însă era șansa noastră de a găsi tichete museum pass. Am intrat, cei mai mulți turiști erau copii. Am întrebat la casa de bilete și spre norocul nostru am găsit tichete Paris museum pass, doar pentru 4 zile, 62 euro/tichet. Era ultima noastră zi în Paris și nu mai aveam timp să vizităm foarte multe obiective. Dar oricum nu mai conta, important era să vizităm Luvrul. Fără să stăm prea mult pe gânduri am achiziționat 2 tichete.

Tichetul museum pass iti ofera acces gratuit la peste 50 de muzee din Paris și din împrejurimi. Se vinde în trei variante, pentru două zile la prețul de 48 euro, patru zile la prețul de 62 euro și șase zile la pretul de 74 euro. Un alt avantaj, deloc de neglijat, este faptul că nu mai trebuie să stai la coadă la intrarea în muzee, cei cu museum pass având prioritate la intrare.

Primul obiectiv turistic unde am folosit tichetul museum pass a fost Muzeul Orangeriei. Muzeul este cunoscut datorită colectiei “Les Nympheas” ce aparține pictorului impresionist Monet, însa pot fi admirate mai multe opere de artă ale artiștilor Cezanne, Matisse, Modigliani, Picasso, Renoir și Rousseau. Aici am văzut un grup de copii așezați pe jos în fața operelor de artă îndrumați de către un profesor să reproducă celebrele picturi.

Clădirea Muzeului Orangerie a fost construită initial pentru găzduirea portocalilor pe timpul iernii. Ulterior a devenit un depozit, apoi au locuit soldații mobilizati în Paris, a fost un loc de desfășurare a unor competiții sportive, evenimente muzicale și a găzduit numeroase expoziții de artă.

Muzeul Orangerie este deschis în fiecare zi de la ora 9:00 la ora 18:00, mai putin marțea. Prețul unui bilet este de 9 euro, iar ghidurile audio sunt contra cost și sunt disponibile în mai multe limbi de circulație internațională։ franceză, engleză, germană, spaniolă, italiană, japoneză și chineză.

De aici vizita noastră a continuat către Muzeul Luvru. Când am ajuns nu mai era coadă. Am prezentat tichetele și am intrat traversând Piramida de Sticlă a lui Pei. De la Piramidă se ajunge la cele trei aripi principale în care este divizat muzeul: Richelieu, Sully, Denon, fiecare având patru etaje, 2 etaje subterane si 2 etaje supraterane.

Muzeul Luvru este cel mai mare muzeu de istorie și artă din Franța și unul dintre cele mai importante muzee din lume. Este situat în centrul capitalei franceze, într-o clădire istorică, fost palat regal, Palatul Luvru. Aici sunt expuse peste 380 000 de obiecte de arta.

Muzeu Luvru posedă opere de artă din epoci diferite ale civilizației, din antichitate până la 1848, și acoperă o arie geo-culturală întinsă, de la Europa occidentală, Grecia, Egipt până la Orientul Apropiat. Operele prezente la Luvru au o mare varietate, de la picturi, sculpturi, desene până la ceramică, obiecte arheologice sau alte obiecte de artă.

Din documentările noastre știam că o zi nu este suficientă pentru vizitarea Luvrului. Înainte de a pleca în vacanță am obținut unele indicii cu privire la vizitarea muzeului. Ne-am procurat o harta a muzeului și cu puțină organizare am reușit să bifăm anumite părți din galeriile muzeului pe care am dorit să le vedem. La Biroul de Informaţii se găsesc hărţi gratuite cu Muzeul Luvru în cel puţin cinci limbi de circulaţie internaţională.

Muzeul a fost incredibil de aglomerat. Numărul vizitatorilor era foarte mare iar aerul devenise greu de respirat. Persoanele care se ocupau de supraveghere și securitate în sălile muzeului, printre care erau și bărbați, fluturau evantaiele precum doamnele de la operă. Nu puteai să faci o fotografie fără să nu surprinzi chipul cuiva.

Ne-am văzut de planurile noastre și am pornit să vizităm cele mai cunoscute lucrări de artă din Luvru: Mona Lisa – sau Gioconda, Venus din Milo şi Victoria înaripată din Samotraki. Acestea lucrări nu sunt chiar aproape una de alta. Mona Lisa este în aripa Denon, la etajul 1 din Luvru, Venus din Milo în aripa Denon, la parter, iar Victoria înaripată din Samotraki în aripa Denon, la etajul 1, lângă intrarea dinspre aripa Sully. Le poţi vedea în câteva ore sau, dacă vrei să fugi de la una alta, în aproape o oră. Depinde de cât timp dispui şi cum vrei să-l petreci vizitând lucrările de artă dintre operele principale. Noi ne-am bucurat si de celelalte exponate.

Pe lângă aceste lucrari am văzut și operele de artă din Orientul Antic unde este poziţionat şi Codul lui Hammurabi, aflate la parter în aripile Sully şi Richelieu; picturile italiene din perioada Renaşterii aflate în aripa Denon, la etajul 1; sculpturile lui Michelangelo situate în aripa Denon, la nivelul 0 (Sclav murind); Psyche reinviata de sarutul lui Cupidon, sculptura realizata de către Anotonio Canova în secolul al XVIII-lea.

În interiorul muzeului sunt câteva restaurante și cafenele, chiar și o librărie. Recomand folosirea sandwich-urilor, a batoanelor energizante și a sticlei cu apa din rucsac.

Luvru este deschis în fiecare zi, în afară de marți, de la orele 9.00 la orele 18.00, iar miercuri şi vineri este deschis până la orele 20.45. Prețul unui bilet este de 17 euro, iar ghidurile audio sunt contra cost, 5 euro și sunt disponibile în mai multe limbi de circulație internațională. Nu toate secțiunile muzeului sunt deschise în fiecare zi. La ghișeul de informații sunt disponibile gratuit broșuri cu colecțiile din muzeu în mai multe limbi străine.

După vizitarea muzeului Luvru, mai bine zis a unei parți din muzeu, ne-am îndeptat pașii către Domul Invalizilor, care se află la capătul unuia dintre cele mai faimoase bulevarde din lume, Champs-Elysees, traversând Podul Alexandru al III lea, la câţiva paşi de Ambasada României.

Când am ajuns în fața domului am avut parte de o priveliște frumoasă, pe gazon erau o mulțime de iepuri care circulau în voie printre arborii decorativi. Erau obișnuiți cu turiștii, nu s-au speriat de aparatele de fotografiat.

Domul Invalizilor a fost construit pe la 1670, din ordinul lui Ludovic al XIV-lea al Franței (Regele Soare), în scop de spital militar pentru a trata soldații raniți. Spitalul funcţionează şi în prezent însă la o capacitate mai mică.

În prezent, Domul invalizilor adăpostește mormântul lui Napoleon Bonaparte, a familiei și copiilor săi, dar și al unora dintre generalii săi. Tot aici găsim cel mai mare muzeu militar din lume, Muzeul Armelor, Muzeul Planoreliefurilor, Curtea de Onoare și Biserica Domului.

După ce am trecut de porțile masive din lemn am intrat în Curtea de onoare a Invalizilor, unde am fost întâmpinați de o expozitie de tunuri și de statuia lui Napoleon îmbrăcat în hainele sale de încoronare, care are o inaltime de 2,5 metri.

Am vizitat mai întâi Muzeul Armelor, care găzduieşte una dintre cele mai mari colecţii militare din lume, cu fascinanta sa Sală a Armurilor. Orice poate ucide este expus aici: săbii vikinge, topoare de luptă, muschete din secolul XIV, mitraliere americane Browning, furci de razboi, grenade. Tot aici sunt expuse pălăria purtată de Napoleon la Eylau, sabia cu care a luptat la Austerlitz și piciorul de lemn al generalului Daumesnil, care și-a pierdut piciorul în bătălia de la Wagram. Pentru a oferi o imagine de ansamblu asupra istoriei militare a Franței, pe un ecran derulau filme cu luptele purtate de poporul francez.

Am vizitat apoi Muzeul Planoreliefurilor, unde sunt expuse hărţi şi modele ale forturilor şi oraşelor fortificate franceze. După o plimbare prin Curtea de Onoare am ajuns la capela Bisericii, care acum este catedrala Eparhiei Armatei Franceze, cunoscută oficial sub numele de Cathédrale Saint-Louis-des-Invalides. În interiorul acesteia găsim trofeele de război care decorează bolta catedralei, conform unei vechi tradiții, și o orgă din secolul XVII. După ce am părasit capela, am intrat în Dom, sub a cărui cupolă este aşezat sarcofagul lui Napoleon Bonaparte. Acesta a fost adus la Paris, de pe Insula Sf. Elena unde a murit, în decembrie 1840, când regele Louis-Philippe a dat permisiunea să se readucă osemintele împăratului. În prezent el se odihneşte într-un sarcofag din porfir finlandez roşu cu baza de granit verde, în interiorul căruia de găsesc alte şase sicrie. In jurul mormantului sunt 12 figuri care reprezinta victoriile lui Napoleon.

Prețul unui bilet de vizitare este de 10 euro pentru colecțiile permanente și domul. La momentul vizitei noastre era prezentata o colectie temporara cu operele lui Pablo Picasso.

De aici vizita noastră a continuat către Panteon. Acesta a fost construit inițial ca o biserică dedicată sfintei Geneveva (Sainte-Geneviève) din dorința regele Ludovic al XV-lea, dar în prezent este un memorial, care adăpostește rămășițele pământești ale unor personalități franceze marcante.

Ajunși în fața clădirii am rămas de-a dreptul impresionați de arhitectura și măretia lui, fiind construit acum mai bine de 200 de ani. Panteonul este o clădire de 110 m lungime și 84 m lățime.

Fațada principală este decorată cu coloane corintene, care sustin un fronton triunghiular la baza căruia este înscris epigraful Panteonului - „Aux grands hommes la patrie reconnaissante ”. Acest fronton este decorat cu basorelieful sculptat de David d'Angers, reprezentând Republica care îşi revarsă binefacerile asupra tuturor. Statuile prezente aici sunt ale lui Rousseau, Voltaire, Lafayette, Napoleon Bonaparte, împreună cu soldați de la fiecare serviciu militar și studenți în uniformă de la politehnica.

Cupola Panteonului este în întregime din piatră, are o înălțime de 83 m și este vizibilă din toate părțile orașului. Această cupolă este o combinație de 3 cupole așezate una în interiorul celeilalte.

Interiorul Panteonului este la fel de impresionant, se pot vedea cele patru nave aranjate în formă de cruce grecească. Aici găsim aceleași coloane corintiene, care alcatuiesc și fațada. Pereţii sunt acoperiţi cu picturi de mari dimensiuni, reprezentând sfinții și eroii creștini ai Franței: Saint Danis, Saint Genevieve, Saint Louis, Jeanne d'Arc. Pe plafonul cupolei se află frumoasa pictură, Apoteoza Saint Geneviev, realizată de Jean-Antoine Gros.

În centrul Pantheonului găsim Pendulul lui Foucalt, instalat aici de către fizicianul Léon Foucault, pentru a pune în evidenţă mişcarea de rotaţie a pamântului în jurul axei sale. Pendulul lui Foucalt a fost instalata în clădire în anul 1851, însă mai târziu a fost scos și din nou reinstalat în anul 1995. Pendulul constă într-un fir lung de 67 de metri prins de cupolă, la al cărui capăt inferior se află suspendată o sferă de 28 de kilograme cu un vârf ascuţit. Odată început balansul pendulului, acesta îşi schimbă în timp direcţia oscilaţiei, în raport cu un cadran numerotat aflat pe podea.

Pendulul lui Foucalt este înconjurat de sculpturi care înfățisează scene din Revoluția Franceză. Aici se mai află statuia cunoscuta sub numele de Convenția Națională, care o înfățișează pe Marianne, simbolul Franței, înconjurată de soldați și de membri ai Parlamentului, după Revoluție. Chiar sub figura Mariannei se afla o inscripție care se traduce: Sa trăiești liber sau să mori. În interiorul Panthéonului se mai află şi unele plăci comemorative, dedicate scriitorilor morţi pentru Franţa în cele două războaie mondiale.

De aici ne-am îndreptat către criptă. În dreapta scării care duce spre criptă, se află o urnă ce conţine inima omului politic Leon Gambetta. Cripta acoperă întreaga suprafață a clădirii și este formată din patru galerii situate sub cele patru brațe ale naosului. Aici sunt înhumate marile personalităţi ale Franţei. Cripta Panteonului găzduiește 78 de morminte, capacitatea totală este de aproximativ 300 de locuri. Prima personalitate înmormântată aici a fost Honore Mirabeau, care mai târziu a fost mutat. Printre cei îngropați aici sunt Voltaire, Victor Hugo, Emile Zola, Jean Jaques Rousseau, Pierre și Marie Curie, Alexandre Dumas.

În prezent, Panteonul este o biserică creștină. Este deschis în fiecare zi a săptămânii, între orele 10:00 - 18:30 în perioada 1 aprilie - 30 septembrie și 10:00 - 18:00 în perioada 1 octombrie - 31 martie. Prețul unui bilet pentru adulți este de 9 euro.

Panteonul a fost ultimul obiectiv touristic vizitat în vacanța noastra la Paris. De aici drumul nostru a continuat către hotel. Eram foarte obosiți dar și încântați că am reușit să vizităm ceea ce ne-am propus.

Am ajuns la hotel rupţi de picioare dar încărcaţi cu amintiri frumoase. Am lăsat Parisul cu promisiunea că vom reveni într-un viitor cât mai apropiat.

Toate cele bune!

---

VIZUALIZĂRI: 3064 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI