GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Muzeul Ermitaj şi catedralele din Sankt Petersburg.
În cele cinci zile şi o noapte albă în care am vizitat Sankt Petersburgul vezi impresii, o dimineaţă întreagă am petrecut în două din cele cinci clădiri ale Ermitajului iar în plimbările pe Nevski Prospekt ne-am găsit timp pentru grandioasele catedrale ortodoxe ale Sankt Petersburgului. Deşi l-am mai vizitat odată cu 30 de ani în urmă, nici acum nu am reuşit să văd mai mult decât clădirea principală din Palatul de iarnă şi câteva săli din Micul Ermitaj. Pentru a vizita toate cele 400 de săli ale clădirilor ar trebui să parcurgi 22 km şi dacă ar fi să te opreşti doar un minut în faţa fiecărui exponat ţi-ar trebui 15 ani a opt ore/ zi. Cunosc pe cineva care a avut o bursă de studii de o lună la Ermitaj şi abia a putut parcurge principalele săli din Palatul de iarnă, aşa că noi în câteva ore doar ne-am format o părere asupra grandorii acestui muzeu, unul din cele mai mari ale lumii. Începutul a fost făcut de împărăteasa Ecaterina a II-a care în 1764 a achiziţionat de pe piaţa de artă europeană 225 de tablouri.
Câteva cuvinte despre Ecaterina a II-a, fondatoarea muzeului Ermitaj. Aceasta a fost o prinţesă germană care s-a căsătorit cu Petru al III-lea, nepotul lui Petru cel Mare. Căsătoria lor a mers prost de la început şi Petru, în urma escapadelor Ecaterinei a surghiunit-o de mai multe ori. Petru, pe de altă parte era un om slab, leneş, aplecat spre distracţii şi care a lăsat de izbelişte ţara. Inteligentă, frumoasă, cultă, populară, Ecaterina a câştigat tot mai mult teren în aprecierea nobililor şi a poporului. Cum zilele ei erau numărate, descoperind că va fi otrăvită Ecaterina a luat-o înainte şi prin amantul ei prinţul Orlov a pus la care asasinarea ţarului. A fost numită împărăteasă şi a domnit cu mână de fier între 1762-1796. Cu toate că în viaţa particulară a avut mulţi iubiţi de la care a avut patru copii, ca împărăteasă a continuat reformele lui Petru cel Mare. A dispus obligativitatea învăţămîntului primar pentru fete şi băieţi, a înfiinţat câte un liceu în fiecare oraş, a lucrat şi aprobat instrucţiunile codului juridic după sfaturile lui Diderot şi Voltaire cu care a corespondat şi le-a cumpărat bibliotecile, a pus bazele muzeului Ermitaj, a adus în Rusia profesori şi savanţi şi a introdus franceza ca limbă obligatoriu de vorbit în nobilime. Pe plan politic a avut victorii răsunătoare anexând Crimeea, Azovul, Lituania, parţial Polonia şi obţinând ieşirea la Marea Neagră. Caterina a II-a a fost replica feminină a lui Petru cel Mare. Dacă s-ar fi întâlnit ar fi cucerit lumea sau s-ar fi distrus reciproc în lupta pentru hegemonie.
Muzeul Ermitaj Dela cele 225 de tablouri achiziţionate de Ecaterina pentru muzeul Ermitaj încetul cu încetul s-a pus bazele pinacotecii prin donaţii impuse boierilor pentru a-si menţine funcţiile. Astăzi colecţiile muzeului cuprind peste trei milioane jumătate de tablouri, sculpturi, desene, decoraţiuni şi monumente în special din antichitate. Trecând dintr-o sală în alta vii în contact cu marile şcoli de pictură din lume, cu sculptura greacă şi romană, Egiptul antic cu sarcofage şi mumii, arta mesopotaniană, cea chineză dar şi galeria cu bijuterii şi miniaturi ale ţarinei. Un loc aparte îl ocupă arta rusă şi a republicilor foste sovietice de la Tările Baltice până in Armenia. Deşi am văzut în ultimii douăzeci de ani mari muzee ale lumii, neavând noţiunile de bază care s-ar fi cerut însuşite din adolecenţă, nu am pretenţia unor aprecieri pertinente a ceea ce am văzut. În primul rând impresionează palatele, decoraţiunile cu oglinzi şi piese aurite, scările monumentale, dimensiunile sălilor, tavanele pictate sau sculptate, candelabrele cu mii de ţurţuri din cristal de Murano, vasele gigantice de malachit sau onyx, galeriile care te poartă dintr-o epocă în alta, dintr-o cultură în alta. Palatul de iarnă a fost construit de Rastrelli, arhitectul de care am pomenit de câteva ori în review-ul anterior şi care împreună cu Petru cel Mare au fost părinţii Sankt Petersburgului. Aşi vrea să vă spun câteva cuvinte despre fotografiile pe care încerc să le prezint în ordinea în care le-am postat. Pentru a vizita principala clădire a Palatului de Iarnă, se urcă pe Scara de onoare construită din marmoră albă şi având coloane aurite care strălucesc în lumină. Sculpturile clasice care mărginesc această scară sunt de marmură lucioasă încadrate în piedestale cu motive florale aurite. Una din primele încăperi vizitate este Sala mică a tronului consacrată lui Petru cel Mare. Motivul decorativ principal al sălii este format din monograme PP (Petru Primus) şi vulturi bicefali. Deasupra tronului este un potret al lui Petru cel Mare ocrotit de zeiţa Minerva. Sala Blazoanelor iniţial a avut o lungime de 42 m. şi lăţime de 10 m dar ulterior a fost mărită la o suprafaţă de 1000 mp pentru a onora marile recepţii. Pe laturi are coloane corintice iar candelabrele sunt ornate cu ecusoane reprezentând blazoanele tuturor provinciilor ruseşti. Galeria Războiului patriotic din 1812 are în fundal un tablou reprezentându-l pe ţarul Nicolai I care l-a învins pe Napoleon (eu ştiam că generalul Iarnă l-a înfrânt). Au fost necesari 10 ani pentru a picta cei 132 generali ruşi care s-au evidenţiat pe câmpul de luptă. Sala mare a tronului este încadrată de coloane corintice cu capul floral aurit şi luminată de opt candelabre imense. Tronul este aşezat pe un podium roşu în trepte în spatele căruia se găsesc însemnele heraldice ale Romanovilor. Salonul de malachit a primit acest nume de la coloanele şi şemineul executate din această piatră semipreţioasă. În mijlocul salonului se află un enorm vas rotund care nu putea fi realizat din piatra naturală şi care a fost executat prin lipirea unor plăcuţe de malachit pe suprafaţa sa rotundă. Salonul Miniaturilor cuprinde o serie de obiecte de mici dimensiuni şi bijuterii care au aparţinut Ecaterinei a II-a şi care sunt protejate sub zeci de clopote de sticlă sprijinite pe grifoni. O cupă de onyx negru de 19 t. a fost adusă în muzeu înaintea construcţiei sălii în care a fost amplasată. În Sala Pavilion, în afară de candelabrele de cristal există un mozaic enorm, rotund, reprezentând zodiacul şi figuri mitologice. Tot aici este exceptionala operă de artă Ceasul păun, oferit de Caterina a II-a amantului ei prinţul Orlov după ce i-a lichidat soţul. Lojele lui Rafael sunt copii exacte ale celebrei galerii din Vatican executată de Bramante. Caterina a II-a a ordonat să fie copiate frescele lui Rafael pe pânză şi apoi lipite pe pereţii, tavanul şi cele 13 arcade ale galeriei de sticlă numită anfiladă. Absolut superb. Muzeul conţine o singură sculptură a lui Michelangelo, băiatul ghemuit care-şi scoate un spin din picior. Statuia masivă prezintă o armonie desăvârşită. Am reuşit să mai fotografiez Madona Conestabila pictată de Rafael în 1530 şi Madona şi Pruncul de Leonardo da Vinci în 1490, ambele capodopere nefiind amplasate corespunzător, astfel încît dacă nu vedeam lume îngrămădită treceam mai departe fără să le observ. Sala Cavalerilor expune arme, călăreţi, harnaşamente, uniforme de război din Europa şi Rusia. Renumita armură gotică cîntăreşte 20 kg la care dacă se adaugă şi coiful cu vizieră, lancea de 3 m şi scutul, se depăşeau 30 kg. Odată căzut de pe cal cavalerul nu se mai putea ridica şi era ucis. La primul etaj se află pinacoteca prezentată pe şcoli şi epoci, începând cu preclasici până la impresionişti. Am trecut destul de fugitiv peste picturi de Tiţian, cei doi Peter Breugel, Caravagio, El Greco, Rembrandt, Velasquez, Goya, Rubens, Van Dyck, Renoir, Degas ajungând la Van Gogh, Cezanne, Gaugain, Picasso şi Dali, asta ca să pomenesc numai pe cei mai importanţi. Ca să vă daţi seama de multitudinea şi valoarea exponatelor, numai lui Rembrandt îi este dedicată o sală cu 20 de tablouri. Pictorii englezi ocupă cinci săli. Auzisem numai de Ginsbourough şi Reynold cărora le văzusem picturile la British Museum. Sălile de la parter sunt dedicate antichităţilor clasice începând cu vase din sec. IV î. hr şi continănd cu Sala Dyonisos în care pe un fundal roşu purpură sunt expuse statui grecesti printre care grandiosul Dyonisos şi Core cu o înălţime de peste 2 m. În continuare în sălile cu sculpturi romane sunt sculptaţi zei şi împăraţi. Aici am găsit două busturi de daci al căror chip reflecta dârzenie şi curaj. Egiptul este prezentat în câteva săli cu sarcofage de mumii şi monumente funerare. Năuci de cantitatea de frumos şi informaţiile primite am ieşit din muzeu ducând cu noi amintirea capodoperelor văzute. Ne-am îndreptat spre alte briliante ale Sankt Petersburgului: catedralele.
Catedrala ortodoxă Doamna Noastră din Kazan a fost construită între anii 1800-1810 şi este o capodoperă a neo-clasicismului rus. Arhitectura ei este inspirată de catedrala Sf. Petru din Roma prin faptul că în front are o colonadă semicirculară formată din 96 coloane corintice. Aici în 1813 a fost îngropat generalul Kutuzov căruia i-a fost ridicată o statuie cu faţa spre Nevski Prospekt. Interiorul destul de întunecos are podoabe bisericeşti de mare valoare dar cea mai de preţ este icoana Mariei din Kazan, icoană făcătoare de minuni. Adevărata icoană din Kazan a fost descoperită de o fetiţă Matriona căreia i s-a arătat de mai multe ori în vis Fecioara Maria în 1579. Odată găsită în ruinele unei case distruse de foc, icoana l-a ajutat pe Ivan cel Groaznic să cucerească Kazanul şi să-i creştineze pe tătari. Credinţa în această icoană era atât de mare încât s-au construit doua catedrale a doamnei noastre din Kazan, una la Moscova şi alta la Sankt Peterburg. După 1900 icoana a fost furată, a ajuns la Fatima de unde a fost luată de Papa Ioan Paul al II-lea şi restituită oraşului Kazan. Icoana din catedrala din Sant Petersburg e o copie despre care se spune că are puteri miraculoase de binecuvântare şi vindecare. Pentru a ajunge la ea s-a format o coadă de peste o sută de credincioşi. Ne-am aşezat şi noi şi după aproape o oră am atins icoana, rugându-ne pentru sănătatea copiilor, nepoţilor şi a noastră.
Catedrala ortodoxă Sf. Isaac, cel mai mare lăcaş de cult din Rusia a fost construită timp de 40 de ani de arhitectul Montferrand. Planul catedralei este al unei biserici grecesti cu fundaţia format cruce, dom central şi patru domuri mai mici. Pământul fiind mlăştinos s-au ridicat probleme de fundaţie astfel încât s-a utilizat o tehnologie veneţiană cu baterea a câtorva mii de piloni de lemn în pământ pentru a-l stabiliza. Am fotografiat un cadru în care se arată cum se consolidează astăzi un zid al catedralei. Cu o înălţime de 102 m, lungime de 111 m şi lăţime de 98m catedrala poate fi văzută dela mari depărtări. Este învelită în marmură şi granit pe care sunt fixate statui şi basoreliefuri. În faţa sa este statuia ecvestră a ţarului Nicolai I. Interiorul catedralei este de o bogăţie neasemuită, pentru decorarea catedralei folosindu-se cele mai scumpe materiale care au condus la un cost de zece ori mai ridicat decât al Palatului de Iarnă. Catedrala are patru intrări maiestuoase cu uşi masive sculptate în lemn şi în care sunt figurate scene biblice. Deasupra unei fresce care o reprezintă pe Fecioara Maria, suspendat la mare înălţime sub cupola domului un porumbel imens îl reprezintă pe Sf. Duh. Domul este poleit cu foiţă de aur de 24 carate care sclipeşte în soare.
Remember-ul excursiei din St. Petersburg se apropie de sfârşit dar nu înaine de a scrie câteva cuvinte şi mai ales de a posta fotografii de la briliantele din apropierea Sankt Petersburgului, palatele Peterhof şi Țarskoe Selo.
Trimis de Michi in 22.03.13 09:16:27
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în RUSIA. A mai fost în/la: Republicile fostei URSS
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- Coordonate GPS: 59.93963800 N, 30.31497600 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Articolul a "primit" o ilustraţie muzicală sau video-muzicală - vezi mai sus, imediat sub titlu.
Daca autorul preferă o altă melodie sau un alt videoclip, este rugat să ne scrie (aici, ca ecou, ori pe PM)
dna Michi va multumesc ca m-ati facut sa ma intorc in timp cu multi ani in urma, cand am" trecut" si eu prin Ermitaj.
cred ca este una dintre cele mai fabuloase experiente in domeniul muzeelor
@Michi: frumos si documentat review!
Am o curiozitate pe care o aduc mereu in prim plan, as vrea sa citesc impresii, a cuiva care a vizitat intai Luvru si dupa aceea Ermitajul. Personal Luvru nu m-a impresionat ca Ermitajul!
@balasa violeta: Cred că pentru impresia generală contează clădirea în care e amplasat muzeul. Ermitajul ocupă palate de un mare rafinament şi opulenţă pe când Luvrul deşi tot palat este o clădire mai de expoziţie. Deşi l-am vizitat de mai multe ori, nici la Luvru n-am reuşit să văd toate aripile. Cu totul altfel am privi dacă ar fi fost amplasat la Versailles de exemplu.
Sankt Petersburg, supranumit si Venetia Nordului, este un oras superb, iar Muzeul Ermitaj, unul dintre cele mai renumite din lume. Este celebru prin capodoperele de arta, dar si prin istoria sa. L-am vizitat cu mai multi ani in urma, as vrea sa repet vizita, dar, din pacate, un sejur in Sankt Petersburg este prea scump.
Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.
@Michi: Multumim mult, doamna Micki, pentru un reprtaj minunat. Gasesti multe variante informative, dar aceasta e pe placul meu!
Mutat, la reorganizare, în rubrica «Muzeul Ermitaj» (nou-creată, între timp, pe sait)
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Aug.2019 Muzeul Ermitaj, casa artelor — scris în 02.01.20 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- Jun.2019 Ermitaj vs Louvre — scris în 26.04.10 de balasa violeta din CâMPINA - RECOMANDĂ
- Jun.2018 Sankt Petersburg - un vis implinit (5): Palatul de iarnă; Ermitaj — scris în 09.07.18 de DOINITA din BOTOșANI - RECOMANDĂ
- Aug.2017 Ermitaj bucuria de a privi opere de arta — scris în 01.09.17 de senateo din PăULEşTI [PH] - RECOMANDĂ
- Aug.1991 Muzeul Ermitaj – unul dintre cele mai celebre muzee ale lumii — scris în 26.04.10 de magdalena din BUCUREșTI - RECOMANDĂ