În vizită la Mănăstirea Vărzăreşti

TIPĂREȘTE

Mănăstirea Vărzărești este un lăcaș de cult de pe raza comunei Urechești, județul Vrancea. Despre existența Mănăstirii Vărzărești am aflat de ceva timp de pe un indicator amplasat pe DN2-E85 în localitatea Urechești, la 24 kilometri distanță de municipiul Râmnicu Sărat. Ne-am propus așadar să vizităm acest lăcaș de cult încă de anul trecut, dar am reușit să ajungem aici în cursul lunii mai 2013.

Cale de acces – Am pornit pe DN2-E85 către Focșani până în localitatea Urechești, unde indicatorul amintit ne-a arătat direcția către lăcașul de cult și distanța până acolo – 8 kilometri. Am virat stânga pe DJ 205B străbătând un drum plin de gropi prin satul Urechești. Ultimii 4 kilometri i-am parcurs pe un drum forestier care a tot urcat până în vârful dealului din zonă, loc unde se deschide o panoramă frumoasă asupra localităților din jurul satului Urechești. Tot de aici am observat și turlele unei biserici într-o poiană din apropiere, semn că Mănăstirea Vărzărești era aproape.

Descrierea Mănăstirii Vărzărești

Am mai parcurs câteva sute de metri pe un drum dificil, din pământ bătătorit și am ajuns la intrarea în curtea lăcașului de cult. Am parcat mașina la umbra unui copac și am privit curioși în jur. În fața noastră, la capătul unei alei pietruite, am văzut clopotnița mănăstirii. Atât în stânga, cât și în dreapta acesteia se află chiliile și alte anexe mănăstirești. Ne-am potolit setea de la o cișmea amenajată pe partea stângă și am intrat în curtea interioară a mănăstirii, trecând pe sub clopotniță.

Am pășit pe iarba măruntă și ne-am îndreptat către Biserica având hramul ”Adormirea Maicii Domnului”. Am văzut că lăcașul de cult este declarat ”monument istoric”. Întrucât am ajuns aici în timpul slujbei duminicale, am intrat și am asistat și noi la ultima parte a acesteia. La intrarea în lăcașul de cult este amenajat un loc pentru achiziționarea unor suveniruri. Tot aici este expusă o cruce veche din lemn (nedatată). În interior picturile existente sunt în mare parte degradate, întrucât în perioada comunistă lăcașul de cult a suferit numeroase stricăciuni. Zidurile exterioare sunt vopsite în alb, fără picturi, iar acoperișul este realizat din tablă, având o singură turlă. Biserica este ctitoria armașului Radu Vărzaru, dregător al voievodului Țării Românești - Matei Basarab. Radu Vărzaru a pus bazele lăcașului de cult în anul 1644, numele său fiind ulterior preluat de schitul nou-înființat.

În apropierea bisericii cu hramul ”Adormirea Maicii Domnului” se află o altă biserică, ceva mai mică, purtând hramul ”Sfântul Mare Mucenic Gheorghe”. Acest lăcaș de cult, deasemenea declarat ”monument istoric”, a fost ridicat la finalul secolului al XIX-lea, slujba de sfințire fiind oficiată în anul 1900, în ziua hramului. Biserica era închisă, așa că nu am putut intra, iar zidurile exterioare prezintă câteva crăpături. Lăcașul de cult are o singură turlă, fiind acoperit cu tablă, la fel ca cealaltă biserică de la Mănăstirea Vărzărești.

Curtea mănăstirii este frumos amenajată; aici este amplasată o mică fântână arteziană funcționabilă, un adevărat gardian printre numeroasele straturi de flori. În apropierea clopotniței a fost ridicată o troiță din lemn în anul 2008, conform inscripției de la baza acesteia. În curtea mănăstirii sunt amplasate și câteva băncuțe din lemn, unde te poți odihni, ascultând totodată slujba care este redată și în exterior cu ajutorul câtorva difuzoare amplasate în exteriorul bisericii ”Adormirea Maicii Domnului”.

În afara celor două biserici declarate ”monumente istorice”, la Mănăstirea Vărzărești este amenajat un interesant paraclis subteran, loc unde s-a rugat pentru o perioadă în jurul anului 1700 Sfânta Cuvioasă Teodora de la Sihla. Aceasta a îmbrățișat viața monahală la Schitul Vărzărești, însă turcii au năvălit prin aceste ținuturi și au dat foc lăcașului de cult. Cuvioasa Teodora s-a retras în munți și apoi s-a stabilit în apropierea Schitului Sihla din zona Neamțului.

Paraclisul Sfintei Cuvioase Teodora de la Sihla de la Mănăstirea Vărzărești este amenajat pe locul unei peșteri de mici dimensiuni, accesul către acest loc făcându-se pe o scară cu trepte săpate în pământ, scară ce pleacă din curtea mănăstirii, în partea dreaptă a troiței din lemn. Conform pisaniei existente aici, acest paraclis a fost amenajat în perioada octombrie 2008 – februarie 2009. Peștera-paraclis este în formă de cruce, pe jos sunt așezate preșuri multicolore, iar pereții și tavanul sunt îmbrăcați în plăci OSB din lemn stratificat. Nouă ne-a plăcut foarte mult modul în care este amenajat acest paraclis subteran, dar și amplasarea lui – foarte aproape de cele două biserici din incinta Mănăstirii Vărzărești, dar oarecum ascuns după ramurile dese ale pomilor din apropiere.

Înainte de a încheia prezentul review, precizez că cele câteva date istorice referitoare la construcția celor două biserici ale Mănăstirii Vărzărești le-am cules dintr-o broșură pe care am achiziționat-o cu prilejul acestei vizite. O altă precizare de final este aceea că în perioada comunistă lăcașul de cult a fost desființat și a suferit serioase distrugeri, iar după 1990 a fost reorganizat ca așezământ monahal de călugări. Din 2006, lăcașul de cult a fost transformat în mănăstire de călugărițe, fiind astfel organizat și în prezent.

Dacă vremea este favorabilă și ajungeți în zonă, vă recomand să vizitați Mănăstirea Vărzărești, un loc deosebit, încărcat de semnificații istorico-religioase. Iar dacă timpul vă permite nu ezitați să vizitați și Mănăstirea Dălhăuți (vezi impresii) sau Mănăstirea Cotești (vezi impresii).

---

VIZUALIZĂRI: 8080 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI