GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Biserica 'Sfinţii Trei Ierarhi' - Iaşi, giuvaer pe harta lumii ortodoxe
Remarc faptul că despre Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași, această minunăție arhitectonică a capitalei Moldovei, nu s-a scris pe AFA decât un articol și acela în urmă cu mult timp, exprimând dezamăgirea autorului pentru că nu a putut vizita interiorul și pentru că lăcașul se afla în renovare, sufocat de schele, de o foarte lungă perioadă de timp.
Acum, la început de an 2023, am avut ocazia de a revedea frumoasa ctitorie a voievodului moldovean Vasile Lupu. Nu mai existau schele, iar zidurile etalau minunata dantelărie de piatră care le decorează de secole. Nu am fost la Iași special pentru a vizita Biserica "Sfinții Trei Ierarhi", dar, pentru că era în drumul nostru, pentru că ziua era luminoasă, iar în incintă era o liniște adâncă, numai bună pentru reculegere și pentru a admira detaliile decorative, am pășit cu încredere dincolo de poartă. Sfântul lăcaș din fosta Ulița Mare, astăzi Bd. Ștefan cel Mare și Sfânt, nr. 28, se înfățișează vizitatorului în toată splendoarea lui, învăluit de cele 30 de registre cu motive ornamentale, dăltuite în piatră. Iau de bun ceea ce spun înaintașii mei vizitatori, eu fiind preocupată nu de numărarea lor, ci de studierea fiecărui motiv în parte, în benzi care nu se repetă, de la temelie și până în vârful turlelor.
Este cunoscută în istorie rivalitatea dintre domnitorul moldovean Vasile Lupu și voievodul Ţării Româneşti, Matei Basarab. În acest context se vorbește și despre o perioadă de reconciliere, perioadă în care - pentru a-și consfinți împăcarea - Vasile Lupu, domnul Moldovei, a înălțat o biserică în Țara Românească (biserica Mănăstirii Stelea din Târgoviște), iar Matei Basarab, domnul Țării Românești, a înălțat o biserică în Moldova (biserica Mănăstirii Soveja din Vrancea).
Poate că tot în contextul acestei rivalități, Vasile Lupu a dorit să înalțe la Iași, după mai bine de 100 de ani de la construirea celei mai frumoase ctitorii muntenești - biserica de la Curtea de Argeș - o și mai frumoasă biserică în capitala moldavă.
Domnitorul moldovean nu a precupețit nici un efort și nici o cheltuială. A adus cei mai buni meșteri ai vremii și - în decurs de numai doi ani (1637-1639) - combinând elemente de arhitectură occidentală (gotică şi renascentistă) cu elemente orientale, de inspiraţie armeană, georgiană, persană, apelând la talentul celor mai cunoscuţi pictori de biserici ai vremii (Sidov Pospeev, Iacob Gavrilov și moldovenii Nicolae Zugravul cel Bătrân şi Ştefan), Vasile Lupu a construit o necropolă domnească fastuoasă, nemaivăzută până atunci.
Pe latura sudică a bisericii, deasupra ușii de la intrare, gravată în piatră, se află pisania. Deslușită de specialiști, aceasta ne spune: "Cu voia Tatălui şi cu ajutorul Fiului şi cu săvârşirea Sfântului Duh, iată eu, robul stăpânului Domnului Dumnezeu şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos şi închinător al Treimei, Io, Vasile Voievod, cu mila lui Dumnezeu Domnul Ţării Moldovei, şi cu Doamna noastră Tudosca şi cu dăruiţii de Dumnezeu copiii Ioan Voievod şi Maria şi Rucsandra, am zidit această sfântă rugă în numele Sfinţilor Trei Ierarhi Vasile cel Mare, Grigorie Teologul şi Ioan Gură de Aur. Şi s-a sfinţit cu mâna Mitropolitului Varlaam la 7147 (1639), mai 6. "
Paul de Alep, arhidiacon al Antiohiei, cel care l-a însoţit pe Patriarhul Macarie în călătoria sa prin țările române în sec. XVI, şi-a exprimat admirația pentru acest lăcaș în însemnările sale de călătorie (scrise în limba arabă, publicate și la București, în 1900, traduse în românește).
Sunt multe momente importante în istoricul Bisericii "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași. Nu vreau să intru în detalii pe care oricine le poate găsi în internet sau în diverse publicații.
Voi menționa doar că biserica a adăpostit moaştele Sfintei Cuvioase Parascheva (prăznuită la 14 octombrie) dăruite de Patriarhia Ecumenică din Constantinopol în 1641 și aduse la Iași cu mare fast. Sfintele moaşte au fost aşezate în partea sudică a naosului, într-o nişă sculptată şi împodobită cu mozaicuri aurite. În 1889, la restaurarea bisericii, racla cu moaștele Sfintei Parascheva a fost mutată în Catedrala Mitropolitană și acolo se află și în vremurile noastre.
În cei 384 de ani de existență, Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" a suferit stricăciuni cauzate de invaziile cotropitorilor, de cutremure, precum și de trecerea implacabilă a timpului. S-au făcut mai multe reparații și renovări, dar privitor la acestea nu voi menționa decât că actuala înfăţişare a bisericii este rezultatul lucrărilor de restaurare care au avut loc în perioada 1882-1904, lucrări conduse de arhitectul francez André Lecomte du Noüy. Aspectul exterior - unic în arhitectura bisericească românească - a fost păstrat. Mai multe modificări au fost aduse interiorului, pictura și decorațiunile interioare datând din perioada acestei restaurări. Piesele de mobilier proiectate de arhitectul francez, au fost excutate la Viena pe cheltuiala regelui Carol I şi a reginei Elisabeta, noii ctitori.
O legendă spune că în vremurile de început, ctitoria lui Vasile Lupu era acoperită cu aur şi că la năvălirea otomană, turcii au dat foc bisericii pentru a aduna metalul topit de pe pereţi. În legătură cu această legendă, panoul informativ amplasat în incinta sfântului lăcaș spune: "Contrar legendei, mult răspândită până în zilele noastre, zidurile bisericii nu au fost niciodată aurite și niciodată nu a încercat cineva să topească sau să răzuiască pereții pentru a-și însuși acel aur. Bazându-se doar pe legenda auririi bisericii, fără nici un argument documentar și împotriva protestelor specialiștilor contemporani lui, după restaurarea executată acum un secol, Lecomte du Noüy și-a asumat riscul de a polei anumite părți ale basoreliefurilor cu aur și cu vopsea albastru cobalt, porțiuni care au dat impresia mai târziu, celor mai puțin informați, că ar fi provenit de pe vremea lui Vasile Lupu. Astăzi ornamentele aurite de Lecomte du Noüy nu se mai văd, singurele mărturii păstrându-se ascunse în unele incizii mai profunde sau în colțurile mai puțin accesibile privirii și intemperiilor. "
După ce am admirat magnifica broderie de piatră care acoperă zidurile exterioare, prin ușa dinspre sud, am pătruns în interior. Construită în stilul bisericilor moldovenești din sec. XVII, Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași este împărțită în pridvor, pronaos, naos şi altar și are două turle poligonale, plasate pe naos şi pe pronaos.
Pridvorul are două intrări (una spre nord, cealaltă spre sud), iar trecerea în pronaos se face printr-un portal cu ușă pe care sunt reprezentaţi în basorelief cei doisprezece apostoli. Deasupra uşii se află icoana de hram, Sfinţii Trei Ierarhi, lucrată în mozaic aurit.
În pereţii laterali ai pronaosului, în nișe boltite, se află patru morminte. Pe partea nordică se află mormintele ctitorului și familiei sale (Tudosca, prima soţie şi fiul lor, Ştefan). Pe partea sudică au fost depuse osemintele cărturarului voievod Dimitrie Cantemir (aduse de la Moscova) și ale domnitorului Principatelor Române Unite - Alexandru Ioan Cuza (mort în exil și înmormântat inițial la Ruginoasa).
Iconostasul din marmură, împodobit cu mozaic și email, nu este cel original. Acesta, deteriorat, a fost înlocuit la restaurarea din sec. XIX. Candelele, sfeşnicele şi întregul mobilier datează tot de atunci.
În incintă, dând ocol bisericii și admirându-i din nou decorațiunile exterioare, remarcăm la umbra unui arbore acum desfrunzit, un mare bust al poetului nostru național Mihai Eminescu. Lucrarea a fost amplasată aici în 1997, în amintirea faptului că la sfârşitul sec. XIX, mai exact în 1874, când în chiliile mănăstirești încă mai funcţiona Colegiul vasilian - Şcoala Normală "Vasile Lupu" - din comisia de examinare a şcolii a făcut parte şi Mihai Eminescu. O vreme, acesta a și fost găzduit în chiliile mănăstirești.
Vis-à-vis de intrarea în biserică remarcăm o clădire frumoasă, muzeul mănăstirii. Nu am vizitat muzeul, acesta fiind închis la ora trecerii noastre pe acolo. Convinsă fiind că acolo s-ar afla valoroase obiecte care spun câte ceva despre Biserica "Sfinții Trei Ierarhi" și despre perioada de domnie a ctitorului ei, Vasile Lupu, am încercat să mă documentez. Așa am aflat că în clădirea acum renovată, clădirea cu Sala Gotică (numită astfel datorită aspectului său interior) gândită inițial pentru a fi trapeză a Mănăstirii "Sfinţii Trei Ierarhi", în sec. XIX a fost amenajat un paraclis.
Tot aici a fost instalată prima tipografie din Moldova (adusă de la Kiev prin mijlocirea mitropolitului Petru Movilă). Aici a fost tipărită prima lucrare (în limba greacă) din Moldova și, curând după aceea, Cazania românească a Mitropolitului Varlaam și alte tipărituri de factură religioasă, precum și Pravila lui Vasile Lupu, prima antologie de legi a Moldovei.
În aceiaşi perioadă, Vasile Lupu a pus bazele primei școli românești din Moldova, Colegiului de la Trei Ierarhi, temelia viitoarei Academii domneşti care va funcționa până în sec. XIX. Cât timp s-a aflat sub administrarea călugărilor greci, aici au predat renumiţi profesori veniţi de la Constantinopol sau din Grecia.
În 1821, din curtea Bisericii "Sfinții Trei Ierarhi" s-a dat semnalul luptei de eliberare a Greciei prin Proclamaţia citită de Alexandru Ipsilanti (28 februarie 1821) în care se afirmă obiectivele Eteriei în lupta de eliberare a popoarelor din Balcani.
Mai trebuie spus că - din iulie 1994 - ctitoria voievodală a lui Vasile Lupu a redevenit mănăstire, Biserica "Sf. Nicolae Domnesc" - construită de Ștefan cel Mare în 1491-1492, refăcută ulterior de același André Lecomte du Noüy - paraclis mitropolitan, fiind sub administrarea Mănăstirii "Sfinții Trei Ierarhi".
Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" din Iași este unul dintre cele mai renumite complexe de artă feudală din țara noastră. Cred că nu mai este nevoie să îndemn pe cineva să viziteze Mănăstirea "Sfinții Trei Ierarhi" cu biserica ei - o uimitoare capodoperă arhitecturală. Știu că o va face atunci când se va afla la Iași.
Trimis de iulianic in 20.01.23 05:24:00
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în IAȘI.
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (iulianic); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.15969571 N, 27.58438378 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
10 ecouri scrise, până acum, la acest articol
Mutat în rubrica "Mănăstirea Sfinţii Trei Ierarhi, IAȘI" (nou-creată pe sait)
-
Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)
Review-ul a primit „Punctaj Adițional Actualizare RUBRICĂ”
— (1) la momentul publicării, în rubrica curentă nu existau impresii din anul curent sau anul trecut ;
— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ al descrierii.
Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.
(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)
@webmasterX: Poziționarea pe hartă este OK!
@iulianic: Am avut ocazia să vizitez Biserica Trei Ierarhi în frageda copilărie la 6 ani. Ce să ţină minte un copil înafară de rezonanţa numelui care mi se părea ciudat?
Cu sotul am vizitat Iaşiul în tranzit în 2014 doar 2-3 ore pentru că în ultimile două zile văzusem palatul de la Ruginoasa, Miclăuşeni, Mirceşti şi cultura de la Cucuteni cu dormit la Fălticeni. Seara trebuia să ajungem la Suceava unde reţinusem cameră. Trei Ierarhi, Palatul Culturii, Catedrala Mitropolitană, Copoul şi bojdeuca urma să le vedem în anii următori când am fi alocat oraşului trei zile. Nu s-a mai putut.
Nici hotărârea mea de a merge la Iasi cu nepoata din Bacău nu am mai putut-o realiza.
Reviewul tău e binevenit, mă familiarizează cu ceeace nu am putut vedea la timpul când se putea. Deasemeni, pozele sunt excelente. Găsisem şi eu patru poze din curtea mănăstirii Trei Ierarhi dar nu mi s-a permis să le postez,˝accesul interzis˝ natural sub numele meu. Sub textul reviewului se spune ˝ai fost acolo? incarcă poze la această excursie˝( şi tu). Cred că ar trebui puse de acord cele două exprimări.
Citind acest review de calitate pot spune că virtual am fost acolo.
@Michi: Până la vârsta de 20 de ani nu am vizitat Iașiul. Am trecut doar prin Iași, de mai multe ori, împreună cu părinții (adesea doar cu mama), schimbând trenuri de la Gara principală la Gara Nicolina pentru a continua călătoria spre Basarabia. Ulterior, însoțind un grup de elevi, am fost și eu la Iași. Pot spune că aceea a fost prima mea vizită în capitala moldavă. Mai târziu am fost de mai multe ori, vizitând câte ceva, dar niciodată organizat, planificat mai înainte. Știu că în Iași și în împrejurimile acestuia sunt obiective de mare importanță pentru turismul românesc. Eu sunt restantă la acest capitol, dar sper că mai corectez acest neajuns.
Acum, în ianuarie 2023, deși știam că obiectivul este închis pentru renovare, am ajuns și la Bojdeuca din Țicău, modesta căsuță în care a locuit Ion Creangă și în care l-a primit și pe prietenul său Mihai Eminescu. Căsuța există, dar în jurul ei este un vast șantier. Prin gard, prin ochiurile plasei care împrejmuiește șantierul, am văzut că se construiește o scară specială, un amfiteatru și ce o mai fi pe acolo. Vreo doi ani va dura construcția și reamenajarea muzeului.
@iulianic: Mulţumesc de informaţie. Dacă prin absurd ajung la vară cu nepota la Iaşi am să mă informez de bojdeuca lui Creană dacă se poate vizita.
Excepțională prezentare! Așa cum se vede cu ochiul liber întreaga dantelărie exterioară la fața locului, așa am revăzut biserica în reviewul tău.
Îmi permiți un „apendic” la el? Despre clopotele din P13-15 — vezi impresii. Mulțumesc
@Michi: Nu, nu, doamna Michi! Muzeul este acum închis pentru restaurare și va mai fi - cu oarecare noroc - până în 2024.
Despre Bojdeuca din Țicău, site-ul Muzeului Literaturii din Iași spune: “Lucrările care au fost demarate la începutul anului 2022 includ activități de restaurare și securizare a Bojdeucii, lucrări de reabilitare și modernizare a clădirii muzeului, refacerea amfiteatrului și circulațiilor pietonale din incintă, reamenajarea spațiului verde și refacerea sistemului de iluminat, iar perioada de implementare este de 24 luni.”
Să sperăm că temenele vor fi respectate.
@mihaelavoicu: Mulțumesc pentru aprecieri, pentru ecou și mai ales pentru completarea pe care ai făcut-o articolului meu. Chiar era nevoie de asta dat fiind că eu - mergând acolo fără ghid, fără a vizita muzeul și fără a găsi nici un fel de referire la clopotele expuse afară - nu cunoșteam aceste detalii.
Și îmi pare bine că, datorită acestei completări, am avut din nou ocazia de a citi câteva rânduri semnate @mihaelavoicu. De ce atât de rar?
@iulianic: Mulțumesc la rându-mi pentru apreciere!
Hai să mai fac o completare, dar aici, la fața locului, cum s-ar zice, „la locul crimei” !
Referitor la bustul lui Eminescu din curtea bisericii. A fost amplasat în 1997, fără nicio semnătură de autor și nici nu am aflat... „făptașul” ????
Prin 1874, Eminescu a fost găzduit o vreme, în chiliile mănăstirii unde, încă, mai funcționa Colegiul Vasilian- Școala Normală „Vasile Lupu” . A fost găzduit în calitate de membru al unei comisii de examinare la sfârșit de an. Eu nu am mai continuat documentarea dar probabil era în perioada când marele poet era inspector școlar, dacă nu greșesc.
Pentru noul an, liniște, sănătate și pace!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Sep.2022 Clopotele din curtea Mănăstirii Trei Ierarhi, Iași — scris în 21.01.23 de mihaelavoicu din PLOIEşTI - RECOMANDĂ
- Feb.2012 Ce NU puteti vedea la Biserica Trei Ierarhi — scris în 03.03.12 de vadra din IASI - nu recomandă