Mănăstirea de maici, Agapia (jud. Neamţ)

TIPĂREȘTE

Mănăstirea Agapia (Mănăstirea Agapia Nouă sau Agapia din Vale) este o mănăstire ortodoxă de maici situată la 12 km de Târgu Neamţ. Este singura aşezare monahală ortodoxă din România care poartă numele de “dragoste creştină” (din grecescul “agapis”), după numele pustnicului Agape, întemeietorul monahismului în această zonă în secolul XIV.

La începutul secolului XVII o serie de călugări au coborât aici de la vechea mănăstire din munte (Agapia Veche sau Agapia din Deal) şi au construit o mică biserică, după care, în anii 1642-1644 s-a ridicat mănăstirea. Chiliile şi turnul-clopotniţă au fost construite în următorii 3 ani. Sfinţirea, oficiată de mitropolitul Varlaam al Moldovei în prezenţa domnitorului Vasile Lupu, a avut loc la 12 septembrie 1647. Mănăstirea Agapia (Nouă, din Vale) a fost iniţial locuită de călugări, dar în 1803 devine obşte de maici.

De-a lungul vremii, Mănăstirea Agapia a suferit numeroase jafuri, distrugeri şi incendii, dar a fost refăcută de fiecare dată. Marile distrugeri din 1821 datorate luptelor dintre turci şi etereştii refugiaţi aici, au fost reparate de domnitorul Şuţu.

In perioada 1858-1862 mănăstirea suferă mai multe modificări şi tot atunci interiorul bisericii a fost pictat de Nicolae Grigorescu, cel mai mare pictor român. Pictura este realizată în stil neoclasic dar cu elemente novatoare, uneori folosind modele vii, ceea ce explică vivacitatea chipurilor. Icoana Maicii Domnului este o icoană făcătoare de minuni, mult iubită de credincioşii care trec pragul mănăstirii.

Totodată, Grigorescu a înfiinţat Atelierul de pictură de la Agapia, şcoala unde s-au format călugăriţele care aveau înclinaţii artistice. Astăzi, măicuţele care pictează au abandonat stilul realist al marelui pictor, realizând picturi cu influenţe bizantine.

Muzeul mănăstirii deţine o impresionantă colecţie de artă medievală şi religioasă. Sala dedicată marelui pictor Nicolae Grigorescu conţine 29 de lucrări originale ale pictorului realizate în perioada când a pictat interiorul mănăstirii. Mănăstirea mai deţine o bibliotecă cu cărţi şi manuscrise vechi.

La Agapia trăiesc aproximativ 340 de măicuţe, din care 100 în obştea mănăstirii, iar celelalte în satul monahal.

În jurul mănăstirii sunt 140 de case vechi de 100-200 ani, trecute şi ele pe lista monumentelor istorice. Dintre acestea, casa memorială "Alexandru Vlahuţă", datând din 1885 a fost transformată în muzeu memorial în anul 1966.

Pe vale în sus se poate ajunge prin pădure la Mănăstirea Sihla (cu peştera unde a trăit aproape 40 de ani Sfânta Teodora) şi apoi la Mănăstirea Sihăstria (loc de pelerinaj la mormintele preoţilor Cleopa Ilie şi Paisie Olaru). De asemenea, se poate ajunge uşor (câţiva kilometri) şi la Mănăstirea Văratec folosind fie un fel de drum forestier îngust (dar asfaltat) prin marginea pădurii, fie un drum judeţean modernizat din comuna Agapia spre satul Filioara şi apoi mănăstirea Văratec.

În afara fotografiilor prezentate, detalii filmate referitoare la Mănăstirea Agapia pot fi vizionate în următorul videoclip făcut de mine: https://www.youtube.com/watch?v=raXTAyDetu4

---

VIZUALIZĂRI: 7219 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI