Conacul din Joldești și Mihai Eminescu

TIPĂREȘTE

Trăiască Nația! Sus cu ea!

O zi de iarnă frumoasă, fulgi mari și pufoși de nea se cern deasupra pământului. Este 15 ianuarie – Ziua Culturii Naționale, ziua în care Geniul Mihai Eminescu s-a născut la Botoșani. Plaiurile botoșănene sunt cunoscute pentru mulțimea de personalități oferite țării, oameni de seamă care au reprezentat cu cinste domeniul în care și-au desfășurat activitatea.

Localitatea Joldești este situată în comuna Vorona, județul Botoșani. Așezarea a devenit cunoscută mai întâi prin textele publicate de scriitorii care s-au ocupat de biografia lui Mihai Eminescu, apoi prin manifestările culturale desfășurate aici (de câțiva ani, Zilele Eminescu debutează pe 14 ianuarie la Vorona cu o șezătoare literar-artistică). Satul Joldești este satul natal al Ralucăi Iurașcu, mama lui Mihai Eminescu. În centrul satului se află un conac boieresc, loc unde bunicul lui Eminescu era angajat drept vechil (administrator) al moșiei Joldești. În acest conac sau într-una din anexe se presupune că s-a născut și a locuit mama poetului.

Așezare și acces. Satului Joldești este așezat în sud-vestul județului Botoșani și se poate accesa urmând DJ 208C. Distanța ce îl desparte de reședința de județ, municipiul Botoșani, este de aproximativ 27 km; în partea opusă avem de parcurs circa 40 de km până în Cetatea de Scaun a Sucevei. La sensul giratoriu de la intersecția DJ 208C cu DJ 208i virați dreapta către centrul localității și mai parcurgeți 2,3 km până la conac pe DC 55A (drum asflatat, dar cu multe denivelări/gropi). Există curse regulate de autobuz între Botoșani și Joldești.

Raluca Iurașcu. Bunicul lui Mihai Eminescu se numea Vasile Iurașcu și ajunge în rândul boierilor până la rangul de „stolnic”. El se mută pe moșia Joldești în 1804 ca vechil al proprietății familiei Balș. Aici se naște la 1816 al șaselea copil al familiei Iurașcu: Raluca. Ea va copilări pe malul Siretului, în preajma conacului boieresc. Până pe la 1836 va locui familia Iurașcu la Joldești; în 1840 Raluca Iurașcu se căsătorește cu Gheorghe Eminovici, iar în aprilie 1848 se mută la Ipotești.

Raluca Iurașcu este descrisă astfel de căpitanul Matei Eminescu, fratele poetului: Mama era femeie măruntă, dar robustă, brună-albă, la față îi semăna Iorgu perfect, și puțin și Mihaiu. – în adevăr foarte evlavioasă și harnică. Nu sta, cum nu stă apa care curge. Sarcastică ca și tata, dacă nu cumva de la el s-o fi învățat, sau el de la ea. Avea pretenții de nobleță față de tata, zicând că Iurăsceștii, străbunii ei, au fost boieri de I-a ordine. Tata n-o contrazicea... Numele ei adevărat era Rareșa. Raluca era un fel de dezmerdătură.

Conacul boieresc de la Joldești. Cunosc clădirea și împrejurimile încă de când eram copil, o perioadă am văzut conacul anual, iar în ultimul timp am trecut pe acolo cam din doi în doi ani. Accesul se face pe lângă biserica „Intrarea Maicii Domnului în Biserică”, ctitorie a familiei boierești Rosetti de la mijlocul secolului al XIX-lea. O alee de plopi te conduce spre conac, trecând pe lângă un parc dendrologic de circa 1 ha, protejat prin lege – este fostul parc al conacului boieresc.

Existența unei curți boierești în zona satului este atestată de documente de la sfârșitul secolului al XV-lea care consemnează „Curtea Anușcăi”, probabil proprietăreasa moșiei. Pământurile fertile din zona Siretului își schimbă de-a lungul secolelor proprietarii: de la hatmanul Luca Arbore, sfetnic de seamă al lui Ștefan cel Mare, la boierii Ghenghea (piatra de mormânt a unui membru al acestei familii se află în curtea bisericii din sat), boierii familiei Balș, ai familiei Rosetti (ctitorii bisericii), iar în final moșia ajunge în posesia baronului armean Grigore Kapri. Construcția și acareturile sunt naționalizate de la ultimul proprietar, inginerul Dumitru Țurcanu, la instaurarea regimului comunist.

Din 1957 conacul din Joldești este transformat în școală generală, funcțiune pe care o păstrează și astăzi. În 2006 Primăria Vorona retrocedează moștenitorilor construcția, dar o răscumpără pentru ca școala să își continue activitatea. În perioada 2010-2011 cu ajutorul fondurilor bănești de la Banca Mondială se desfășoară lucrări de restaurare, consolidare și mărire a clădirii. Din acest moment instituția de învățământ poartă azi numele „Raluca Iurașcu”.

Anul construcției nu se cunoaște cu exactitate, se pare că au existat mai multe etape de dezvoltare a clădirii. Inițial a fost ridicat corpul care cuprinde turnul și veranda de primire, posibil undeva prin a doua jumătate a veacului al XVIII-lea. Apoi a fost adăugat un corp lateral cu un hol placat cu geamuri. În curte existau mai multe acareturi, în căsuța care a găzduit o vreme grădinița bănuindu-se că a locuit Raluca Iurașcu cu părinții și frații și surorile ei. Clădirea are un beci larg ridicat din piatră și cărămidă.

Accesul în conac se face prin intermediul unei verande acoperite, ornamentată cu frumoase lucrături de fier, după care se pătrunde într-o sală centrală. De aici se deschid uși foarte înalte care te conduc spre actualele săli de curs. În turnul patrulater cu două etaje și balcoane de fier forjat au fost înființate o bibliotecă școlară și un mic muzeu etnografic. Colecția este formată din donațiile sătenilor: obiecte de lut și lemn, unelte și vase casnice, piese de mobilier, țesături de diverse feluri.

Fostul conac boieresc este astăzi o instituție modernă care oferă condiții decente de studiu copiilor din sat. În noul corp adăugat vechii construcții (edificiu care reproduce arhitectura inițială) au fost amenajate câteva locuințe de serviciu dotate cu baie și a fost amplasată centrala. În mansarda conacului se pot compartimenta spațiile și se vizează reînnodarea tradiției taberelor de înot pentru elevi (așa cum era prin anii ′50).

Conacul din Joldești a fost utilizat pentru filmarea scenelor din pelicula „Vis de ianuarie”, lansat în 1979; este primul film în care a jucat actorul Marcel Iureș și are drept subiect vizita în Moldova a pianistului Franz Liszt și complotul îndreptat împotriva lui Mihail Sturdza. Azi în conac își are sediul Societatea culturală „Raluca Iurașcu” și se desfășoară evenimente cultural-artistice.

Concluzii. Istoricii literari sunt convinși că Mihai Eminescu a vizitat satul Joldești, așezarea natală a mamei sale. Chiar pot spune că peisajele sunt liniștitoare, luncile râului Siret răcoroase, pădurile dese, oamenii calzi și primitori. În apropiere se află frumoase lăcașe mănăstirești (Vorona și Sihăstria Voronei), dar și rezervația de tisă din comuna Tudora. Pentru cei porniți pe urmele lui Mihai Eminescu pe meleaguri botoșănene, satul Joldești și conacul boieresc sunt popasuri obligatorii.

Alegeri inspirate!

---

VIZUALIZĂRI: 1836 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI