Muzeul Viticol din Husi - Templu al traditiei vinicole moldovene si nationale

TIPĂREȘTE

Muzeul viticol din Husi este primul de acest fel deschis in Romania, in 1966. Cu 60 de ani inainte de deschiderea sa, Spiru Haret impreuna cu alte personalitati ale vremii sale, a deschis la Husi prima vinoteca scolara, ca un loc inde sa se invete " cu carte " vechiile traditii moldovenesti in ale prelucrarii strugurilor.

Toata dragostea si priceperea moldovenilor din aceasta parte a tarii in fabricarea vinului, este reprezentata in acest modest muzeu.

Muzeul apartine de Colegiului Agricol „Dimitrie Cantemir“ si ambele sunt mandria locuitorilor orasului Husi.

Pe un domeniu destul de mare, in mijlocul uneui parc este cladirea colegiului, si langa terenul de sport al acestuia, intr-o cladire mica si veche este muzeul.

Cladirea nu impresioneaza cu nimic (aduce mai degraba a casa simpla de la tara) si ma gandeam ca o asa indeletnicire veche de pe vremea dacilor ar merita un spatiu mult mai mare, ca slava Domnului, nu om fi noi francezi, dar la capitolul viticultura si vin stam destul de bine.

Din pacate, cel putin in timpul verii, sa vizitezi acest muzeu poate fi o problema. Caci desi exista un program, in perioada cand am fost eu acolo, nimeni nu il respecta. Chipurile trebuie sa dai un telefon inainte, pentru a fi sigur ca cineva este dispus sa descuie usile si sa tina o mica prezentare. Daca la prima incercare nu am avut noroc, am perseverat si a doua zi am stat de vorba cu o doamna inginer, care si-a rupt din timpul sau si a facut " onorurile casei" – nu de alta dar m-am prezentat cat se poate de protocolar si nu m-a putur refuza.

Am trecut pragul muzeului si am intrat in lumea minuata a acestei bauturi care este nelipsita de pe mesele romanilor la orice eveniment, sarbatoare sau de multe ori in zile obisnuite, cand este bauta atat pentru placerea gustului cat si pentru beneficiile pe care le aduce sanatatii.

Muzeul spune oricui doreste sa asculte si sa vada, istoria milenara a vinului pe acele dealuri. Aproape toti domnitorii moldoveni au avut insemnate vii si pivnite de vin la Husi si traditia continua si astazi, cand de la omul de rand si pana la personalitati, toti se pot bucura de un pahar de vin bun, facut nu ca la bunicul acasa, ci... ca la carte.

In cele trei sali ale muzeului am vazut o frantura din iubita meserie de viti – vino cultor. In prima sala pe pereti sunt o multime de fotografii ale directorilor care au condus vinoteca si acest muzeu, diplome si alte premii.

La loc de cinste stau intr-o vitrina primele carti pe cartele perforate, realizate de prof. univ. dr. ing. Gh. Baltatu, fost director al colegiului. Aceste cartele sunt realizate pentru mai multe domenii agricole, nu doar pentru viticultura si se refera in principal la boli si daunatori. Tot el a publicat peste 100 de studii, articole si lucrari cu caracter vitivinicol.

A doua sala prezinta obiecte traditionale folosite de-a lungul anilor pentru obtinerea vinului. Ma uitam la ele cat sunt de simple si imi imaginam cu cata truda trebuie folosite ca din struguri cu ajutorul acelor unele rudimentare din lemn, sa se ajunga la o asa bunatate de bautura.

In acea micuta sala a muzeului sunt macar doua piese de o mare valoare; un calcator din lemn de par de pe vremea lui Dimitrie Cantemir si un teasc cu un singur surub, unic in tara. Mai sunt un calcator din lemn cu doua suruburi, palnii, ciubere si butoiase. Am mai vazut acolo o mustuitoare, zdrobitorul cu valturi de lemn de scorus, uneltele pentru plantarea si ingrijirea viilor si alte instrumente si vase folosite in vinificatie. Exista si o mini colectie de cani de vin; unele sunt din lut, una din corn de vita. Este expusa si cupa Concursului National de Vinuri din 1937. Este marcata si evolutia plostilor; unele sunt din lut, altele din lemn.

In cea de a treia sala, numita " sala zoomorfa " sunt expuse statuete din butuci de vie, a caror unic autor este natura. Butuci cu forme din cele mai diverse si interesante au fost adunati cu ocazia defrisarii unei plantatii batrane si neroditoare, si datorita ochiului de artist au scapat de flacarile focului si au ajuns exponate de muzeu. Rasucite, indoite sau drepte, crengutele au forme din cele mai neasteptate, daca sunt intelese ca fiind altceva decat simple tulpini de vita de vie. Sunt reptile, pasari sau animalute, care mai de care mai interesante. Interesant este faptul ca pentru a fi conservate au fost tratate cu ulei de floarea soarelui. Un mester local a sculptat asa cum s-a priceput el mai bine, intr-o astfel de radacina chipul lui Stefan cel mare.

Intr-o mica sala unicul exponat este o masinarie semiautomata de imbuteliat vin, inventie a celor de la colegiul agricol, masinarie care in cele din urma a fost abandonata, intrucat nu avea un randament prea bun.

Am fost apoi la vinoteca, unde sunt pastrate si expuse peste 25.000 de sticle de vin, din toate soiurile romanesti si din alte tari. Cele mai vechi vinuri sunt din 1949, iar coniacul cel mai vechi este din 1948. Din 1958, fiecare unitate viticola din Romania doneaza cele mai reprezentative bauturi vinotecii din Husi si in acest fel colectia creste an de an.

Vinul casei, mai corect vinul cel mai cunoscut al regiunii este Busuioaca de Bohotin, un vin cu un parfum de trandafir si busuioc, vin ce a primit zece premii intai si tot atatea medalii de aur la concursuri de prestigiu. Busuioaca de Bohotin este un vin rose, de calitate superioara, aromat, demidulce ce merge de minune langa mancarurile usoare, fara condimente puternice sau langa deserturi. Am degustat si eu acest vin, care este unul din preferatele mele.

Busuioaca de Bohotin a fost prezentat lumii pentru prima oara in 1939 la la Expozitia Nationala de la Bucuresti si de la bun inceput a fost un mare succes. Dupa ce l-a gustat regele Carol al II_lea a spus despre el " Este atat de bun, de divin ca nu trebuie baut in picioare, ca la impartasanie, ci in genunchi, ca la spovedanie".

La Expozitia Universala a Vinului de la New York din 1939, unde noi am participat si cu Busuioaca de Bohotin, Maria Tanase canta si ii incanta pe toti cu cantecul ce a facut-o celebra;

Bun ii vinul ghiurghiuliu (adica rozaliu de Bohotin)

Cules toamna pe tarziu

Mai pe bruma, mai pe-omat

Mult mai beu si nu ma-mbat...

Daca acest vin il cunosteam, recunoasc ca de Zghihara de Husi, nici nu auzisem pana sa il degust.

Zghihara era pe vremea lui Stefan cel Mare, vinul omului de rand, un vin nu prea tare, de cursa lunga, ce nu da dureri de cap si neplaceri nici dupa o nunta ca-n povesti ce tinea trei zile si trei nopti. Se produce si astazi, doar la Husi. Din acest vin, s-a plecat atunci cand a fost creat vinul spumant de Husi. Mandria celor care au creat spumantul este ca la un concurs international la care au participat, Sampania de Husi a perlat (a facut bule) cu trei minute mai mult decat recordul anterior; adica 48 de minute.

Tot plecand de la acest vin, zghihara, se obtine si coniacul de Husi. Numele vinului îi vine de la turci, din timpul ocupatiei otomane. Turcii incercand sa descrie gheara care le strangea gatul cand il beau, dar neputand spune " ghiara " corect romaneste... i-au spus Zghihara.

Am stat mult si bine la povesti cu doamna inginer. Ea ne povestea, doi intrebam... si vinul curgea in pahare.

Ce se mai obtine din cele peste 3.000 ha. de podgorii cat are Husi-ul? Riesling italian, Aligote, Merlot, Cabernet Sauvignon, Muscat Ottonel, Feteasca Regala, Feteasca Alba si Feteasca Neagra.

La vinoteca " nu se umbla " si ca sa fie clar pentru toata lumea acest lucru exista o lege internationala care spune acest lucru.

Atrasi de vinurile sale, despre Husi au scris Petru Rares, Ion Voda cel cumplit, Alexandru Lapusneanu, Hasedeu, Iorga, Sadoveanu si multi altii.

„Vinul e bautura cea mai apropiata de perfectiunea suprema, din moment ce si Dumnezeu l-a ales pentru impartasanie si binecuvantare, de la nastere, la nunta si la ingropare. Iar Busuioaca de Bohotin e suprematia noastra profesionala si intelectuala. “ spunea prof. univ. dr. ing. Gh. Baltatu, fost profesor si director al Scolii Viticole.

---

VIZUALIZĂRI: 4564 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI