Muzeul Satului din Bran, la un pas de închidere - SOS cultural

TIPĂREȘTE

INTRO

La poarta castelului Bran, chiar pe partea stângă, se află Muzeul Satului Brănean. Un loc ignorat de multă lume, cumva pe bună dreptate... acesta fiind eclipsat de monstrul sacru reprezentat de CASTELUL BRAN!

Este greu să te faci remarcat când stai lângă un asemenea colos, dar cu toate acestea, Muzeul Satului Brănean a rezistat (și încă mai rezistă) de 60 de ani!

Muzeul etnografic a fost înființat în 1960 și după revoluție a funcționat ca una dintre cele trei secții ale Muzeului Național Bran. Aflat la poalele castelului Bran muzeul se prezintă ca un sat de munte cu locuințe, adăposturi pentru animale, vâltoare, gater pentru lemne și atelier de tăbăcit lâna.

Interioarele caselor cu mobilier, unelte și straie țărănești specifice Branului, îi poartă pe turiști în vremuri străvechi. Pe suprafața de 9610 mp a terenului situat în comuna Bran, Poarta, Piața Ioan G. Stoian nr. 3A, jud. Brașov din Satul se regăsesc 18 monumente de arhitectură de clasa A, unice in țară dar și din mii de piese de patrimoniu.

____

PARCUL ETNOGRAFIC

Probabil din cauza situației juridice, nu se mai percepe taxă de intrare... drept urmare nu am plătit nimic! Pe aleea principală erau dispuse mai multe corturi unde se vindeau cam aceleași kitsch-uri vândute și la tarabele de la baza castelului Bran.

Am intrat și am făcut dreapta mergând spre Piua și Mașina de lână, aparținând zonei Cheia de la începutul secolului XX. Mi-a plăcut extrem de mult peisajul de toamnă târzie, motiv pentru care am reușit să surprind construcția în mai multe fotografii pe care eu le consider foarte faine. (vezi pozele)

Cheia este un sat de vale situat pe cursul mijlociu al râului Moeciu, unde documentele consemnează existența unor instalații de tehnică populară pentru prelucrarea lânii încă din evul mediu. Piua aflată la parter îngroașă și finisează postavul de casă prin căderea alternativă a ciocanelor iar droabanul și daracul amplasate la etaj, scarmănă lâna și o transformă în caier. Instalația, pusă in mișcare de forța apei, prin invârtirea roții din exterior, a fost adusă în muzeu în anul 1962.

Cuptorul pentru var "Varnița", aparținând satului Moieciu de sus. Moieciu de Sus este un sat de vale cu tendințe de răsfirare, situat pe cursul superior al văii Moieciului, în care ocupațiile de bază ale lucuitorilor au fost creșterea vitelor și lucrul la pădure. Varnița, adusă în Muzeu in anul 1982, aparține tipului de cuptor de formă cilindrică, construit la suprafața solului. Cuptorul pentru var este destinat arderii calcarului în vederea obținerii varului, folosit excluziv ca liant la tencuitul si văruitul construcțiilor.

Mai departe mergem spre Joagărul din satul Șimon. Șimonul este un sat de vale, așezat de-a lungul pârăului cu același nume. Pe lângă ocupațiile tradiționale de bază, creșterea animalelor și lucrul la pădure. Documentele atestă existența pe văile brănene a instalațiilor de tehnică populară pentru prelucrarea lemnului, numite joagăre.

Joagărul adus de pe valea Șimonului în anul 1961 este acționat cu forța apei care pune în mișcare roata hidraulică. Prin biela mișcarea circulară a roții este transformată în mișcare rectilinie a pânzelor de carul ce se mișcă pe tăvălugi, acționat sincronizat pe aceeași roată hidraulică.

Stâna. Păstoritul, ca formă organizată de creștere a vitelor, a constituit ocupația de bază a locuitorilor satele brănene. Vara, vitele (oi şi vaci) se strângeau la munte, la stănă, iarna coborau în sat sau câmpie, la "bată". Stâna adusă în muzeu în anul 1963 din muntele Vlădușca este o construție pastorală destinată prelucrării laptelui pe timpul varatului.

Construcţia, are două încăperi... fierbătoarea unde se prelucrează laptele şi stâna foilor sau stâna brânzii unde se pune cașul de brănză la dospit în buduroi și se a depozitează produsele din lapte. În strunga din spatele stânei se bagă oile la muls.

Șura din Simon. Adusă în muzeu în anul 1962 este compusă din trei încăperi. Grajdul oilor, grajdul vacilor și între ele șura propriu-zisă unde se imblâtesc cerealele și se păstrează atelajele și uneltele.

Hodăița, din Moeciu de Jos, adusă în muzeu în anul 1966 a fost inițial casa monocelulară de locuit în satul risipit iar după construirea gospodăriei din vale a rămas adăpostul temporar al propietarului.

Vizităm mai departe restul caselor si ansamblelor dar realizez și ceva fotografii între timp.

_____

Muzeul - La un pas de închidere!

Acum 2-3 ani, terenul pe care se află muzeul a fost retrocedat în instanța. O treime din suprafață îi aparține unei femei din București, care a anunțat că e dispusă să vândă partea ei cu 320.000 de euro. Ministerul Culturii - în subordinea căruia se află muzeul - nu a răspuns ofertei, astfel că femeia a trimis la Bran executorul judecătoresc.

Celelalte două treimi din teren aparțin unui cetățean polonez - acum, consul onorific în Brașov - care a cumpărat la Bran mai multe proprietăți, toate în jurul Castelului.

A ridicat aici un restaurant, un castel al groazei, iar localnicii spun că, pe terenul muzeului, ar dori să ridice un parc de distracții - Dracula Land.

Janusz Szalinski susține, însă, că este dispus să cadă la o înțelegere cu autoritățile române, dar până acum nu a fost invitat la masa negocierilor.

În anul 2020, după expunerea știrii în mass media, au avut loc mai multe proteste, atât din partea angajaților care riscau să rămână fără loc de muncă dar și din partea locuitorilor. Oamenii aveau în mâini pancarte pe care scrie „Relocare = distrugere” , „O istorie vie, ce n-o să mai fie” sau „Corupția ucide” .

Șeful Secției etnografice a Muzeului Național Bran, Daniel Apostol, spunea că protestul este organizat pentru salvarea secției, cunoscută sub numele de Muzeul Satului. Secția Etnografică riscă să fie închisă după ce terenul pe care este amplasată a fost retrocedat.

„După 15 ani de procese cu posibili moștenitori ai posibililor proprietari, aceștia au reușit să obțină un ordin judecătoresc și vin luni cu executorul judecătoresc să sigileze muzeul și să recupereze terenul. Muzeul este inclus în lista monumentelor istorie categoria A. Este din 1960 parc etnografic. Sunt 18 monumente de artitectură. Acum ne aflăm în fața distrugerii acestui muzeu. (…) Este foarte greu. Vrem să tragem un semnal de alarmă. Încercăm să sensibilizăm” , a declarat Apostol. Potrivit acestuia, unele case care se află în acest parc etnografic au și 250 de ani vechime.

„Au rămas foarte puține oaze de identitate națională. Aici, în zonă, este singurul de acest fel și nici nu mai sunt monumente de acest fel ca să poată fi reconstruit. O relocare ar costa mult mai mult și în plus ca să dezmembrezi pierzi între 40 și 60% din autencitatate” , a precizat șeful Secției etnografice. Daniel Apostol spune că singura variantă ar fi ca Ministerul Culturii, care are în subordine acest muzeu, să cumpere terenul respectiv.

Muzeul Satului se află lângă renumitul Castel Bran și a fost înființat acum 60 de ani, cuprinzând piese unice în țară. Aici sunt angajate 33 de persoane. Pentru salvarea muzeului a fost făcută și o petiție la vremea respectivă, semnată de mii de oameni.

Am căutat articole mai noi în presă cu privire la situația actuală a locației dar pare că nu s-a mai scris nimic. La judecătoria Zărnești sunt depuse zeci de dosare din partea actualilor propietari, care nu par să fie băgați în seamă de autoritățile locale și naționale.

Lipsa banilor pentru expropieri dar și lipsa de interes va duce probabil la pierderea acestui loc, aflat în patrimoniul arhitectural. Probabil că va ajunge un loc modern de divertisment, așa cum dorește propietarul cu 2/3... un fel de Dracula Land.

Ăștia suntem! Iorga avea dreptate... Un popor care nu-și cunoaște istoria e ca un copil care nu-și cunoaște părinții.

____

Pentru scrierea acestui articol am folosit mai multe surse de informare:

-panouri info Muzeul Branului

-site cultura.ro

-site stirileprotv.ro

-site europafm.ro

---

VIZUALIZĂRI: 506 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI