Două peşteri fabuloase: Peştera Farcu și Peştera Meziad

TIPĂREȘTE

Continuăm cu prezentarea excursiilor noastre în zona Apuseni, despre care am scris AICI, AICI și AICI.

Astfel că, după un mic dejun copios la Pensiunea Poarta Arieşului, în ziua a treia a sejurului nostru, am părăsit din nou Arieşeniul și am mers să vizitam Peştera cu cristale Farcu şi apoi Peştera Meziad: concluzia, pe scurt, foarte frumoase amândouă, cu un plus pentru Peştera Meziad :)

Din Arieşeni am pornit pe directia Câmpani, Ștei, Sudrigiu, iar în municipiul Beiuș, județul Bihor, am mers pe DJ 764, prin comunele Delani, Petreasa, Remetea, până am zărit indicatorul spre Peștera Meziad.

Când ajungi la intersecția din Remetea spre Meziad, mergi tot înainte (nu faci la dreapta pe indicator), până ajungi în satul Roșia. Aici îți continui drumul până în centru, unde apar primele bannere și indicatoare spre Peștera cu Cristale. Drumul auto urmează coama unui deal, de unde ai în fata superbe panorame spre satele comunei Roşia, cea mai mare din țară, ca suprafață, dacă însumezi toate satele și cătunele componente, după spusele unora.

In scurt timp, vei zări pe partea stângă a drumului o căsuță, aproape suspendată deasupra unei cavități şi care servește drept casă de bilete și magazie pentru materialele de protecție oferite turiștilor care vizitează peștera. Intrarea în peșteră este chiar sub aceasta casă.

Distanța parcursă din Arieșeni până la peșteră a fost de aproximativ 80 de km.

Coordonate GPS (puțin diferite de cele afişate acolo, pe un panou de la intrare): 22.423833 E, 46.817309 N

Mai există o variantă de traseu, venind din dinspre Cluj-Napoca (în total 134 km), prin Bratca, Damis, Roşia, iar în centru virați la stânga.

Intrarea în peșteră este permisă după plata taxei de intrare (15 lei/adult), numai în grupuri, cu dotare obligatorie a tuturor din grup cu căşti de protecţie (pe cățelușa noastră Winnie au primit-o în peșteră și fără cască de protecție :) ) şi numai însoțiți de un ghid (în cazul nostru, de o domnișoară de nici 20 de ani)

Zona Farcu este situată în partea central - sudica a Munţilor Pădurea Craiului, în bazinul superior al Văii Roşia (bazinul Crișului Negru), pe teritoriul administrativ al Comunei Roşia (judeţul Bihor) fiind parte a sitului « Natura 2000 Defileul Vadul Crişului - Pădurea Craiului » (RoSCI 0062). Dealul Farcu are o altitudine de 375 m şi este delimitat de Valea Steazelor la nord şi Valea Lazuri la sud.

Dealul Farcu este un platou carstic uşor ondulat cu numeroase doline de mari dimensiuni şi câmpuri de lapiezuri parţial acoperite de cuvertura de sol.

Zona Farcu este situată în bazinul superior al văii Roşia (baziul Crişul Negru), în apropierea localităţii Roşia.

Date etnografice ale zonei: comuna Roşia (atestata documentar de la 1445) din judetul Bihor este una dintre acele zone rurale unde colectivizarea comunista nu a ajuns. Nu a ajuns în totalitate nici sistematizarea autro-ungara a satelor. In ceea ce privește exploatarea bauxitei în Munții Pădurea Craiului, această activitate a fost atestată documentar încă din anii 1915 -1916. Dezvoltarea ei ia însă amploare în anii ’40, odată cu înființarea întreprinderii Miniere Dobresti. După anul 1950 se deschide și punctul de lucru de la Roşia.

Peştera Farcu a fost descoperită în anul 1987, atunci când se săpa o galerie a Minei Farcu. Se spune ca artificierul de la acea vreme a rămas atât de uimit, încât a cimentat intrarea.

În momentul descoperirii sale peştera a fost considerată o adevarată bijuterie, prin prisma bogăţiei speleotemelor, diversităţii şi formelor cristalelor existente aici. Este o peștera tip geoda, fără intrare naturală penetrabilă. La acea vreme era remarcabilă prin abundenta și mărimea cristalelor dar și a stalactitelor de tip macaroană, care ajungeau până la 1.5 – 2m.

Ulterior, însă, localnicii din zonă au reuşit să intre în ea şi au furat toate cristalele la care au ajuns.

Furtul şi vandalismele au fost confirmate şi de primarul comunei: "Datorită indolenţei, peştera şi-a pierdut 60-70% din frumuseţea pe care natura şi Dumnezeu au pus-o acolo. S-au cărat cu camioanele stalagmite şi stalactite", a spus primarul Bonca.

Doar dificultăţile verticalei de 35 m, au reuşit să protejeze cristalele din tavanul peşterii.

În ultimii ani, grota a fost amenajată de Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă Bihor şi de Primăria comunei Roşia.

Când, s-a început reabilitarea, pereţii erau plini de funingine de la cauciucurile arse de localnici în interior, iar argila era peste tot... La reabilitarea peșterii s-a procedat la spălarea pereților cu jet de apă şi s-au scos astfel sute de kilograme de argilă.

Explorările recente şi munca de restaurare şi cercetare au readus Peştera cu Cristale din Mina Farcu în galeria celor mai frumoase peşteri din România.

Comuna Roşia împreună cu Centrul pentru Arii Protejate şi Dezvoltare Durabilă şi Ecopiro au finalizat în anul 2012 un proiect de introducere a peşterii într-un proiect complex, ce cuprinde refacerea ecologică a acesteia şi amenajarea turistică a ansamblului peşteră-mină. Reabilitarea peşterii s-a realizat cu 70.000 de euro, bani veniti de la Organizaţia Naţiunilor Unite

Este prima amenajare de acest tip din România şi printre puţinele din lume.

Întreg parcursul destinat turismului de masă este amenajat cu poteci, scări şi balustrade din plastic ranforsat cu fibră de sticlă, cu sistem de iluminare LED, care ghidează turistul spre misterele uimitoare ale peşterii.

Într-o fostă galerie de mină a fost amenajat un muzeu minier, unde au fost adunate utilajele rămase după dezafectarea exploatărilor miniere. Inaugurarea amenajarii peșterii cu Cristale din Mina Farcu s-a facut la data de 20 iunie 2012.

In plus, trebuie menționat că, după sau înainte de vizitarea peşterii, curajoşii pot coborî la vale pe o tiroliană lunga de circa 150 m, care pleacă de la platforma căsuței ce servește drept casa de bilete.

Program de vizitare

Peștera poate fi vizitata zilnic conform următorului program:

Din octombrie până în martie între orele 10:00 şi 18:00

Din aprilie până în iunie între orele 10:00 şi 19:00

Din iulie până în septembrie între orele 10:00 şi 20:00

Tura ghidată în peşteră durează aproximativ 20 minute;

Temperatura în interiorul peşterii este de 9-12 grade C;

Tarife de vizitare

Adulţi: 15 lei Copii (5-14 ani): 10 lei

Pentru grupuri organizate: Adulţi: 10 lei Copii (5-14 ani): 7 lei.

De menționat că nu se percepe taxă de fotografiere și filmare în scopuri de agrement.

Reguli de conduita pentru parcursul peșterii: vizitatorii sunt rugați să nu atingă deloc formațiunile carstice din peșteră. De asemenea, este strict interzisa ruperea formațiunilor din peșteră sau deplasarea în afara traseului marcat.

Accesul în peștera este condiționat de purtarea caștilor de protecție.

Cum a decurs vizita noastră. Am așteptat să iasă grupul anterior din peșteră, am primit echipamentul de protecție, a urmat un scurt instructaj din partea ghidei şi am intrat într-o galerie de mină orizontală.

Astfel, în prima parte a vizitei, am trecut prin această galerie de mină și am admirat muzeul mineritului ce conține diferite utilaje şi unelte specifice acestei activități. Tot aici poate fi văzut un trenuleț încărcat cu bauxită.

De-a lungul galeriei respective, pe pereți, sunt montate leduri, sau becuri cu lumină rece, care nu afectează ecosistemul. Întreaga grotă este iluminată, însă sistemul de aprindere este secvenţionat. Adică, atunci când ghidul şi turiştii sunt într-o zonă, în restul peşterii este întuneric, pentru ca niciun vizitator să nu rămână în urmă.

Pe tunelul de acces care duce spre galeria cu cristale s-a amenajat o punte care traversează la o adâncime de 80 m. O parte a acestei punți a fost iluminată, oferind vizitatorilor o privelişte spre adâncurile pământului.

Apoi am urcat pe scări, circa 8 m, până am ajuns la galeria de 100 m din peşteră cu pereţii împodobiţi cu cristale şi formaţiuni de cristale strălucitoare, de toate formele, prezente numai aici în cantități şi forme incredibile. Această peșteră fiind unică în Europa, doar în Africa de Sud mai exista alta similară.

Faima peşterii noastre este dată de cristalele de calcit, albe şi strălucitoare. Ghida noastră nu a uitat sa menționeze despre "paradoxul cristalelor" de aici. Deși cristalele strălucitoare de pe pereți par foarte fragile, greutatea lor este considerabilă! Ca să ne convingă ghida ne-a înmânat un astfel de cristal (unul special sacrificat pentru studiu turistic), pentru a demonstra acest paradox.

Traseul turistic pe care l-am parcurs are ca terminus un balcon, de unde se poate admira rezervaţia cu cristale, cu celebrele discuri de Farcu şi cu „libelulele de cristal”.

Traseul de întoarcere este același cu cel pe care am venit, dar se mai face o oprire în galerie, unde vezi două găuri: sub ele se găsește o haldă de steril, resturile exploatării bauxitei. Din adâncurile respective se scurge încă un pârâiaș toxic, care formează o cascadă cu o apă nepotabila, care poate fi observată ulterior, pe marginea drumului auto de acces spre peșteră.

Am ieșit din peșteră, am predat materialele de protecție şi ne-am îndreptat apoi spre peștera de la Meziad.

Am refăcut traseul de la dus, până în comuna Remetea. De aici, se merge de asta data pe indicatorul spre Meziad, pe DJ764C, spre satul Meziad.

Peștera se află la circa trei kilometri de satul Meziad. De la marginea satului, spre peșteră, este doar un drum forestier. Maşina am lăsat-o în parcarea de lângă Cabana Meziad şi apoi am urmat pe jos traseul pe firul văii până la peşteră, distanta parcursa fiind de cam 1,2 km, adică o drumeţie de aproximativ 20-30 de minute.

Peștera Meziad se afla în judetul Bihor în apropiere de localitățile Meziad şi Roşia, din Muntii Apuseni

Se găsește la o altitudine de 435 m, în versantul drept al Văii Peșterii, la 3,7 km amonte de confluenta acesteia cu Valea Meziadului care, la rândul ei este afluent al Vaii Roşia (bazinul Crisului Negru).

Peștera are o lungime totală de 7 km, însă doar 1 km este deschis şi amenajat pentru turiști, restul fiind considerat parte a rezervației naturale şi este accesibil numai pentru speologi.

Coordonate GPS: 22.491159 E, 46.757217 N

Vizitarea Peșterii Meziad se poate face astfel :

- în perioada 1 iunie – 30 septembrie în intervalul orar 10:00-18:00

- în perioada 1 martie – 31 mai în intervalul 10:00-17:00

- în perioada 1 octombrie – 28 februarie, vizitarea se poate face numai cu programare prealabilă.

Intrarea se face din oră în oră, iar turul se face numai cu ghid, pentru un grup de minim 5 persoane.

Temperatura în peșteră este de 9-12˚C.

Este recomandabilă utilizarea mijloacelor individuale de iluminat.

Accesul în peșteră este reglementat din punct de vedere numeric, astfel încât se permite accesul unui grup de maxim 45 de persoane/vizită.

Vizita durează aproximativ 45 de minute.

Tarifele pentru tururi sunt de 15 lei pentru adulți şi de 10 lei pentru copii.

Tarifele variază pentru grupuri organizate şi se percep taxe suplimentare numai pentru fotografierea şi pentru filmarea profesională.

In plus, la finalul turului se poate opta pentru o coborâre de pe o tiroliană, aflată în imediata vecinătate a peșterii.

Amenajarea peșterii se rezuma până în prezent la câteva scări metalice care înlesnesc depășirea unor sectoare mai dificile. Traseul subteran este lipsit însă de alte dificultăți tehnice şi nu necesită echipament special.

Peștera este declarata monument al naturii, vizitarea ei neputând fi făcută decât sub conducerea ghidului, care se afla la cabana Meziad.

De altfel, accesul liber al turiștilor este limitat la Sala Mare, la extremitatea căreia galeria este barată de o poartă metalică încastrată într-un zid de piatră, deoarece în sectorul labirintic al nivelului superior vizitatorul neavizat se poate rătăci cu ușurință.

Scurt istoric: Peştera Meziad a fost pentru prima dată explorată, descrisă şi cartată de Czárán Gyula (1847-1906) care şi-a legat numele de turismul montan în Munţii Bihorului. Astfel la începutul secolului al XX-lea făcea parte dintre cele mai mari peşteri din Europa.

In anul 1921 o echipă de speologi condusă de Emil Racoviţă a descoperit noi galerii, iar peștera ajunge atunci la lungimea de peste 3.5 km. Astăzi peştera măsoară în total 4.774 m.

Este una din cele mai interesante peşteri amenajate în scop turistic din carstul Munţilor Apuseni şi are statut de arie naturală protejată.

Dimensiunile impresionante ale portalului (16 m înălţime şi 10 m lăţime), precum şi ale interiorului, alături de coloniile mari de lilieci şi speleoteme captează atenţia vizitatorilor pe toată durata vizitării peşterii.

Revenind la vizita noastră, menționez că a trebuit să așteptăm o jumătate ora pentru a ieși din peșteră un alt grup de turiști.

Ghidul care ne-a însoțit ne-a precizat mai multe aspecte interesante cum ar fi: Peștera Meziad e structurata pe 2 niveluri, având şi un uriaș pod natural care face parte din circuitul de vizitare şi unde am putut vedea o sumedenie de stalactite şi de stalagmite. Datorită ghidului am parcurs apoi zonele unde pot fi văzute urmele oamenilor preistorici, apoi locul în peștera unde aceștia aveau bucătăria, urme de ursi de peșteră, colonii imense de lilieci etc.

În peșteră s-au găsit urme din paleolitic, neolitic, fiind o peșteră locuită de Homo sapiens și de animale ca Ursus spelaeus.

Peștera oferă condiții prielnice pentru hibernarea liliecilor.

Ceea ce m-a impresionat sunt dimensiunile colosale din interior: în sala cu cea mai mare deschidere, tavanul era la înălțimea de 35 de metri. In plus față de alte peșteri unde simți nevoia să ai pe tine o haină mai groasă, aici era chiar cald.

Retroactiv, după vizitarea și a altor peșteri de care voi mai povesti, am ajuns la părerea personală că peștera Meziad este cea mai frumoasă din câte am vizitat până acum!

Am părăsit peștera și am refăcut drumul pe jos până la parcarea din zona Cabanei Meziad, unde am și servit masa de prânz.

Am făcut apoi un plebiscit în cadrul familiei, informându-i că altă peșteră pe care am putea să o vizităm în zonă ar fi Peștera Urșilor, de la Chișcău.

Răspunsul primit a fost negativ, destule subterane pentru o zi!

Ne-am oprit totuși pe traseul de întoarcere la stejarul secular din Remetea. Conform panoului informativ de acolo, acest stejar are un diametru de 170 cm, 25 m înălţime şi vârsta aproximativă de 400 ani. Este ultimul arbore dintr-o veche şi întinsă pădure de stejar ce făcea legătura între satele Remetea şi Meziad şi a devenit o adevărată emblemă a comunei Remetea.

Îl puteți admira pe drumul auto de acces spre peștera Meziad, venind dinspre comuna Remetea.

Urmează descrierea celei mai agitate zile a excursiei noastre în Apuseni, care a cuprins vizitarea Izbucului Tăuz, a satului Casa de Piatră, a Ghețarului de la Vârtop și apoi o trecere în revistă a peșterilor Coiba Mica și Coiba Mare.

---

VIZUALIZĂRI: 7201 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI