Paris ziua 2 - Palatul Versailles

TIPĂREȘTE

Am avut puţine zile la dispoziţie pentru vizitarea Parisului şi multe locuri de văzut. Cu toate acestea, o zi am dedicat-o Palatului Versailles.

Versailles se află la 22 de kilometri de Paris şi se poate ajunge cel mai uşor cu RER-ul în aproximativ 30 de minute. Noi am optat pentru autovehiculul din dotare. Am lăsat maşina în parcarea subterană din faţa Catedralei Saint Luis, prețul parcării este de 2 euro/oră. Coordonatele GPS pentru parcare sunt: N – 48.799524 și E – 2.124684.

Domeniul Versailles este imens, are peste 800 de hectare şi cuprinde: Palatul – le Chateau de Versailles, Micul Trianon – le Petit Trianon, Marele Trianon – le Grand Trianon, Cătunul reginei – Le Hameau de la Reine şi grădinile. Palatul este deschis în fiecare zi a anului mai puţin lunea, iar grădinile sunt deschise în fiecare zi.

De cum am ajuns pe esplanada din fața castelului am văzut deja turişti care stăteau la coadă pentru a intra în palat. Coroana regală ne-a întampinat încă de la intrare, veghind deasupra porților aurite. Am trecut de primul control de securitate, am cumpărat biletele de intrare (din fericire aici nu era coadă, majoritatea aveau rezervările făcute online) şi ne-am alăturat şi noi celorlalţi turişti. Pentru vizitarea întregului domeniu am plătit 20 euro/bilet. Odată cu biletul am primit si o hartă a întregului domeniu Versailles.

După vreo oră de stat la coadă am ajuns la intrarea în palat. Aici am trecut printr-un alt control de securitate şi ne-au fost verificate biletele de intrare.

Date istorice: Istoria palatului a început în anul 1624, când regele Ludovic al XIII-lea, pasionat de vânătoare, a hotărât să construiască un pavilion în apropiere de Versailles. În timpul lui Ludovic al XIV-lea această clădire s-a extins, devenind cel mai spectaculos palat din acea perioadă. Palatul Versailles a fost reședința regilor Franței începând cu Ludovic al XIV-lea (supranumit şi Regele Soare), continuând cu Ludovic al XV-lea și al XVI-lea. Palatul a fost și un important simbol al monarhiei franceze. Acesta a devenit muzeu începând cu anul 1837, fiind totodată un important obiectiv turistic nu doar al Parisului, ci al întregii țări.

Palatul Versailles este una dintre cele mai vizitate atractii turistice din Franta şi se afla pe lista Patrimoniului Universal UNESCO de mai bine de 40 de ani.

Vizitarea Palatului Versailles

Ne-am luat audioghidul și am rătăcit în voie prin grandioasele camera ale palatului aproximativ două ore. Ghidurile audio sunt disponibile în: franceză, germană, engleză, spaniolă, italiană, japoneză, rusă și chineză.

Am intrat în curtea interioară, apoi am vizitat capela regală care este situată în partea dreaptă a palatului. Aceasta este compusă din 2 etaje, are altarul aurit şi doar monarhii aveau dreptul să stea la nivelul superior.

Am străbatut saloanele lungi, decorate cu tablouri, statui, candelabre, marmură, mătăsuri, aur și oglinzi. Toate aceste încăperi par a fi dintr-o viață, parcă desprinsă din povești. În jurul nostru totul pare o imensă pictură, presărată cu elemente decorative atent alese. Ușile înalte și masive fac trecerea dintr-o încăpere în alta. Unele sunt închise, pentru că nu întreaga suprafață a palatului poate fi vizitată. În Palatul Versailles se găsesc 1250 de șeminee cu decorațiuni somptuoase.

Cea mai mare sală din Palatul Versailles este Galeria Marilor Bătălii, se întinde pe o suprafață de 120 de metri lungime și 13 metri lățime. Aceasta este decorată cu picturi ce ilustrează principalele victorii ale armatei franceze. Una dintre cele mai cunoscute încăperi este Sala Oglinzilor. Sala Oglinzilor are o lungime de 73 de metri, lățimea de 10,5 metri, iar înăltimea este de 12,3 metri. Pe tavan sunt pictate scene din viata regelui Ludovic al XIV-lea. Sala a rămas în istorie ca fiind locul în care s-a semnat Tratatul de la Versailles, cel care a pus capăt oficial Primului Război Mondial. Aceasta era folosită pentru recepții, banchete, nunți regale, întâlniri oficiale și este decorată cu numeroase candelabre și oglinzi. Oglinzile sunt poziționate în fața unor ferestre immense, care dau spre grădinile palatului. Este una dintre cele mai frumoase încăperi din întregul palat, datorită luxului și luminozității acesteia. Apartamentul regelui și al reginei comunică cu Sala Oglinzilor prin Salonul lui Hercule. Acest salon este o zonă de trecere cu pereți îmbrăcați în marmură de diferite culori. În timpul domniei lui Ludovic al XV-lea, sala a servit ca sală de bal, iar primul bal ținut în acest salon a fost pentru a sărbători căsătoria fiicei sale mai mari. Saloanele din componența apartamentului regal au primit nume după picturile de pe tavan, care întruchipează zeități din mitologia greacă și romană. Apartamentele regale, conțin la rândul lor mai multe încăperi, fiecare având rolul său de relaxare ori de distracție. Fiecare dormitor reflectă întru totul personalitatea celui care îl ocupa. Cu ajutorul audioghidului am pătruns în culisele vieții familiei regale. Ludovic al XIV-lea, era trezit în fiecare dimineață de valetul său, urmând ca acesta să fie spălat și îmbrăcat. O sută de oameni participau la acest ritual, asigurându-se că totul decurge fără cusur. Dimineața, regele asista la slujba din capela palatului, iar după ce aveau loc discuțiile din Consiliu, ziua continua cu o plimbare prin grădini sau cu o partidă de vânătoare. Seara, familia regală lua masa împreună, iar un grup de oameni, așezați la câțiva metri în fața lor, analizau fiecare gest al regelui. Știam că Palatul Versailles este întruchiparea opulenței, înainte de a plecat în concediu am citit istoria acestuia palat, am văzut filmări pe youtube şi mă gândeam că detaliile și elementele decorative nu au cum să mă surprindă prea tare. Realitatea a fost cu totul alta, odată ce ai trecut pragul palatului ai senzația că toată frumusețea și toată bogăția s-au reunit aici.

Grădinile Palatul Versailles

Ne-am continuat vizita cu grădinile Palatul Versailles. Când am intrat în grădini în fața ochilor au apărut peluze uriașe și grădini cu flori, statui și arbori decorativi perfect tăiați în diferite forme geometrice, fântâni arteziene, toate înconjurate de hectare întregi de pădure. Pentru vizitarea grădinilor există mai multe opțiuni, de la trenuleț, la mașinuțe electrice ca cele de golf, până la plimbări cu bicicleta sau chiar pe jos. Noi am optat pentru ultima variantă, peisajul era superb, merita să fie străbătut la pas, iar vremea părea să țină cu noi. Pe harta primită odată cu achiziţionarea biletelor de intrare, aveam semnalizate și numerotate toate obiectivele din grădină. În plimbarea noastră prin gradinile palatului am avut parte de muzică, din loc în loc erau boxe, de la care se auzea muzică clasică. În partea stângă cum se intră în grădini este o livada cu portocali (orangeria) şi un lac artificial. Portocalii sunt plantați în ghivece, iar iarna sunt îngrijiți în interior. După ce am surprins în fotografii peisajul asupra gradinilor, ne-am îndreptat spre Marele Canal. Acesta are o lungime de peste un kilometru, a fost construit pentru jocurile acvatice ale curții regale; vara se organizau plimbări cu barca, iar iarna pentru patinaj pe gheață. În timpul verii, pe Marele Canal turiștii se pot plimba cu barca. Una dintre marile atracții ale grădinilor Palatul Versailles sunt fântânile arteziene, care sunt decorate cu sculpturi în bronz ale personajelor din mitologia greacă și romană. Spectacolul fântânilor arteziene poate fi urmărit în zilele de marți și vineri în timpul săptămânii și în weekend-uri, începând cu sfârșitul lunii martie, până spre final de octombrie. De la punctul de control al biletelor se poate lua harta cu orarul fiecărei fântâni. În timpul vizitei noastre nu am avut partea de astfel de spectacole, fiind într-o zi de miercuri. După numai o oră de plimbat în voie și zăbovit prin grădini au început să se adune norii pe cer și să plouă. Ne-am retras către un snacks bar unde am și mâncat. Aveam la noi în rucsac pereline de ploaie, așa că atunci când ploaia a mai încetat am luat-o din loc. Aveam mult prea multe de vizitat si nu ne puteam lăsa descurajați de ploaie. Ne-am îndreptat către Marele Trianon cu gândul că ploia va înceta.

Marele Trianon

Cu ajutorul hărții primite la intrare și cu indicatoarele de pe parcurs am ajuns la Marele Trianon. Aici ne-am bucurat că nu am avut partea de prea multă aglomerație şi ne-am putut desfăşura în voie, locul este foarte frumos. Marele Trianon a fost construit din dorința lui Ludovic al XIV-lea. Aici Regele Soare și-a trăit aventura cu Madame de Montespan departe de ochii curții regale. După distrugerea din timpul revoluției franceze, Marele Trianon a fost decorat în stil imperial pentru Napoleon și cea de a doua soție, Maria Luisa.

Mi-a plăcut foarte mult galerie exterioară formată dintr-un șir de coloane (peristil) care oferă acces direct în grădini și face legătură între apartamentele doamnelor și apartamentele suveranilor.

La Marele Trianon, în anul 1920, s-a semnat Tratatul de la Trianon între Puterile Aliate învingătoare în Primul Război Mondial (16 state aliate, inclusiv România) și Ungaria, în calitate de stat succesor al Imperiului Austro-Ungar. Tratatul a fost semnat pentru a stabili frontierele Ungariei cu vecinii săi.

Micul Trianon

Destul de aproape de Marele Trianon se află Micul Trianon, unde am ajuns traversând Le Jardin Français du Petit Trianon. Micul Trianon a fost construit în timpul lui Ludovic al XV-lea pentru metresa sa, Madame de Pompadour, care a murit înainte de finalizarea construcţiei. Ulterior, succesorul său Ludovic al XVI-lea a fost oferit acest palat soţiei sale, Maria Antoaneta. Ea este cea care a transformat grădina botanică a lui Ludovic al XV-lea într-o grădină englezească, cu multe elemente naturale, după modelul epocii. Mariei Antoaneta îi plăcea să se retragă aici și să aibă o viață simplă, departe de luxul de la Versailles și de ochii curții regale. Încantaţi de cele văzute pană acum, de la Micul Trianon ne-am îndreptat către Le Temple de l’Amour. Însă natura ne-a pregătit un adevărat spectacol cu nori, vânt şi ploaie. La Templul Iubirii turiştii se adăposteau de ploaie, de aici vizita noastră a continuat prin ploaie, fără fotografii. Grădinile sunt frumoase şi pe ploaie!

Când am intrat în gradini, ne-am propus să vizităm mai întâi partea care se întinde pană la Trianon, apoi să ne întoarcem pe un alt traseu, însă vremea a fost cea care și-a spus cuvântul. La întoarcere am aşteptat trenuleţul, toţi turiştii erau în staţii. Primul trenuleţ a ajuns aproape plin, au urcat doar şase persoane. După jumătate de oră a venit şi trenuleţul nostru, de la ploaie banchele erau pline cu apă, am şters apa cu un şerveţel şi ne-am aşezat. Oricum nu prea mai conta, eram uzi de la ploie şi mult prea obosiţi.

Trenuleţul ne-a adus pană în spalete palatului, iar aproape de staţie a început să plouă cu soare. Am mai aşteptat puţin să se termine ploaia, să putem folosi şi noi aparatura din dotare. Am făcut ultimele forografii cu grădinile palatului, am tras aer în piet şi am părăsit curtea regală.

Până să ajungem la parcare, ne-am oprit în magazile cu suveniruri şi am achiziţionat câte ceva. Peste drum de aceste magazine este gara din Versailles (Gare De Versailles-Château-Rive-Gauche). Am vazut-o din maşină atunci cand am venit, însă acum am analizat-o îndeaproape şi am făcut şi cateva fotografii.

Aşa s-a încheiat şi ziua cu numărul 2! Am ajuns la hotel rupţi de picioare dar încărcaţi cu amintiri foarte frumoase.

---

VIZUALIZĂRI: 4219 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI