GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Vă rog să nu interpretaţi titlul reviewului ca pe o aroganţă din partea mea. Aş fi avut dreptul la o pledoarie dacă aş fi mers cu maşina proprie, ne-am fi oprit unde am fi vrut şi am fi văzut tot ce am fi dorit. Departe de am considera alfa şi omega în materie, dimpotrivă, dar nu pot să nu semnalez câteva aspecte care sar în ochi şi unui necunoscător. Titlul e o invitaţie să alegeţi Muntenegru ca destinaţie de vacanţă din următoarele motive:
- este relativ aproape de România. Din Bucureşti la Budva cu traversare pe la Vidin sunt 940 km iar din Timişoara pe la Stamora Moraviţa 650 km. O cazare intermediară rezolvă oboseala drumului. Prin comparaţie, distanţa Bucureşti Antalya este de 1300 km iar la Zakinthos prin Patra- Killini 1200 km plus feribot.
- pentru amatorii de senzaţii tari la condus dar şi de ireal de frumos vă puteţi abate din drum la Mojkovac şi intraţi în Durmitor Park şi canionul Tarei (v. reviewul precedent). O altă cazare intermediară ar putea fi la Zablak, cea mai înaltă staţiune de munte 1450 m, de unde înainte de a începe sezonul de plajă de pe litoral puteţi face drumeţii montane. Ca să nu mai vorbesc de sporturile de iarnă.
- staţiunile de pe litoralul Adriaticei fiind în plină dezvoltare se pot găsi cazări decente şi extrem de ieftine în hoteluri, pensiuni sau apartamente. Oferta de închiriere şi concurenţa este atât de mare încât la începutul lui septembrie găseai locaţii chiar elegante cu 50-60 lei/ noapte (RON).
- pe arterele principale ale staţiunilor şi pe străzile care mărginesc plajele din oraşe, restaurantele, terasele şi cafenelele se ţin lanţ şi servesc mâncare ieftină şi bine gătită. Am mai scris că în doi ieşeam cu prânzul la 10-12 eu, incluzând şi berea Niksicko şi bacşiş. Nici nu puteam mânca mult pentru că micul dejun la hotel era foarte consistent. O masă completă te ducea la 15 eu în doi. Este adevărat că în restaurantele cu pretenţii sau în buza obiectivelor turistice preţurile erau de 3-4 ori mai mari. O cafea care ordinar o plăteam cu 1 eu, în Kotor era 3 eu iar pe un peşte dezosat de un chelner stilat şi cu mănuşi am plătit la piciorul cetăţii Budva 40 eu, plus berea, plus bacşişul, -că obrazul subţire cu cheltuială se ţine- 50 eu.
- plaje? Tot litoralul Mării Adriatice e plin de plaje, cea mai mare fiind Veliko Plaja de lângă Ulcinj.
- Muntenegru îţi oferă tot ce îţi doreşti ca relaxare: mare şi sporturi nautice, (rafting, surfing), munte cu drumeţii şi escaladări, cetăţi medievale cu ziduri de incintă şi o gastronomie apropiată şi acceptată de români.
Dacă v-aţi hotărât să vă faceţi concediul în Muntenegru, notaţi-vă adresa unui ghid complet , tradus în limba română pe care Tata123 a avut amabilitatea să mi-l comunice.
După acest preambul, să vă povestesc despre câteva oraşe din Muntenegru:
În excursia de 10 zile pe care am făcut-o în republicile fostei Iugoslavii, am fost cazaţi pentru 6 nopţi la hotel Mediteran din Ulcinj v. aici. Deşi Ulcinj este cel mai însorit oraş de pe litoralul muntenegrean cu 2550 ore soare pe an, deşi cald 25-28*, cerul a fost înnorat aşa că turiştii au stat mai mult la piscină şi nu la plajă.
Ulcinj este amplasat în partea cea mai de sud a Muntenegrului la cca. 20 km de graniţa cu Albania. Ca atare, 60% din cei 10000 de locuitori ai oraşului sunt albanezi mahomedani. Oraşul a fost fondat în sec. V î. Hr. de iliri, colonişti din Colchis. S-au descoperit însă urme de viaţă din epoca bronzului. Având o poziţie strategică bună a fost cucerit pe rând de romani, slavi, veneţieni, otomani. A devenit parte a Muntenegrului în 1880 şi a ieşit prin referendum din Uniunea Statală Serbia-Muntenegru în 2006. De atunci a început dezvoltarea sa accelerată. Cea mai mare parte a oraşului vechi a fost construită pe un promotoriu de stâncă şi distrus de un cutremur în 1444. Ceeace se poate vizita acum, înconjurat de ziduri înalte de piatră sunt clădiri din sec. XII. Se mai păstrează vechiul zid al oraşului, construit din blocuri de piatră şi numit Zidul lui Ciclop. Încă din Evul Mediu localnicii erau renumiţi pentru duritatea lor. Aici a fost un fief al piraţilor care devalizau navele comerciale din Adriatica şi Mediterană. În 1678 otomanii au incendiat şi scufundat corăbiile piraţilor astfel că bogăţiile furate zac pe fundul mării, fiind căutate şi astăzi. Se spune că Miguel Cervantes a stat timp de cinci ani prizonier în Ulcinj oraş denumit în italiană Dulcingo sau Cita del Dolcinio, timp în care a avut o aventură cu o localnică care i-a inspirat romanul Don Quijote.
Ulcinj are patru cartiere, delimitate bine ca spaţiu: cartierul rezidenţial unde am locuit, înţestat cu vile şi hoteluri amplasate pe colină, cetatea foarte bine conservată în care între zidurile fortificate sunt hoteluri şi buticuri de lux, cartierul comercial lângă Malo Plaja şi cartierul albanez cu moschei şi bazar, în care amprenta musulmană este mai mult decât vizibilă. În ansamblu, cu excepţia cartierului albanez nu aş zice că e un oraş murdar ci balcanic cu farmecul pe care-l dau construcţiile haotice şi tufele de leandrii înfloriţi. Construit în stâncă şi pe stâncă este brăzdat de cele mai neaşteptate scări de la o stradă la alta şi chiar de la o casă la alta. Astfel pe strada pe care o parcurgeam ca să coborâm în centru, maşinile erau parcate pe acoperişurile plane ale caselor care aveau intrarea pe o stradă paralelă mai jos. Legătura cu oraşul de jos se făcea prin scări publice de piatră, în general fără balustradă, pe care coborai 100-120 de trepte. Unii proprietari de acord şi în comun cu vecinii lor de pe strada inferioară aveau scări private cu gard şi lacăt. Pe un teren atât de neprietenos s-a speculat ultimul metru pătrat în care s-a putut construi. Casele aveau amprenta la sol mică şi se dezvoltau pe verticală, accesul făcându-se separat pe o scară proprie fiecărui etaj. Mi s-a părut interesantă construcţia pe care o veţi vedea în poze: o stradă făcută dintr-un planşeu de beton orizontal, sprijinit pe stâlpi, suficient de larg pentru două benzi de circulaţie şi trotoare. Sub planşeu erau parcate maşini. Această soluţie constructivă a fost aplicată în 2009 odată cu modernizarea alimentării cu apă, curent, canalizare a cartierului Carsija în care astăzi sunt peste 200 magazine.
Litoralul oraşului Ulcinj are o lungime de peste 30 km şi în afară de terenurile particulare ale hotelurilor are trei plaje importante:
-Malo Plaza în centrul oraşului la 200m pe scări de hotelul în care am locuit. Este o plajă de cca 400m lungime şi cu o capacitate de 2500 persoane, cu nisip foarte fin şi la care apa devine adâncă după zeci de metri. S-a scris pe AFA că e o plajă murdară dar fiind înnorat nu era aglomerată şi n-am observant deşeuri. Furtuna din noaptea precedentă distrusese câteva din umbrelele din nuiele şi angaţii primăriei se străduiau să debaraseze locul. Plaja mărgineşte un golfuleţ la extremitatea căruia se găseşte un port cu mici ambarcaţiuni. Deasupra portului se profilează zidurile cetăţii vechi care parcă se prăvălesc în mare.
- Veliko Plaza numită Capacabana Ulcinjului este cea mai mare plajă din Marea Adriatică situată la 5 km de oraş cu o lungime de 13 km şi lăţime de 60m. Are o capacitate maximă de 150000 de turişti, un nisip foarte fin cu calităţi terapeutice în boli reumatismale. Dealtfel tot în apropiere de Ulcinj sunt izvoare cu apă minerală sulfuroasă. Pe Velika Plaza care este foarte puţin amenajată sunt puncte de închiriere ale bărcilor şi a echipamentului sportive
- Ada Bojana este o insulă artificială situată la capătul Velika Plaza, la cca. 16 km de Ulcinj. S-a format cu 200 de ani în urmă din aluviunile adunate în jurul unei epave şi a două insuliţe de pe râul Bojana. De formă triunghiulară, fiind scăldată atât de apele mării cât şi de cele două braţe ale râului Bojana, a dezvoltat un microclimat propice unei vegetaţii luxuriante. Plaja propriuzisă este lungă de 3 km şi are o capacitate de 15000 turişti. Aici se face windsurfing, se pescuieşte, se practică sporturile nautice şi nudismul.
Pentru o ilustrare mai bună a Ulcinjului, WEB rog https://www.youtube.com/watch?v=yLJUKavOeXs
Este cea mai mare staţiune de pe litoralul Mării Adriatice despre care s-a scris mult şi documentat pe AFA. Noi am vizitat staţiunea doar pentru 3 ore, timp în care am şi mâncat dar am trecut de mai multe ori prin ea cu ocazia excursiilor la Kotor, Cetinje şi Dubrovnik, aşa că chinuit sau nu din cauza rflecţiei geamurilor şi a vitezei autocarului am făcut destule poze, unele acceptabile. Budva a fost întemeiată de iliri cu 2500 ani î. Hr. Sofocle a pomenit legenda conform căreia Cadmo, fiul unui rege fenician a ajuns în aceste locuri pe mare într-un car tras de boi (de unde şi numele aşezării). El a supus populaţia autohtonă, s-a războit cu grecii dar până la urmă pentru că armata sa a profanat sanctuarul din Delphii a fost transformat împreună cu soţia Harmonia în doi şerpi. Budva a fost construită pe o insulă care cu timpul s-a unit cu ţărmul datorită unui banc de nisip. Istoria Budvei seamănă cu a celorlalte oraşe muntenegrene. Au fost supuşi de romani, înfrânţi de sarazini, ocupaţi de slavi şi turci. Dominaţia veneţiană şi-a pus amprenta în construcţii iar includerea în imperiul austro-ungar a scos oraşul din feudalism. Cetatea Budvei este mai puţin spectaculoasă decât cea din Ulcinj pentru că este construită la nivelul ţărmului. A fost ridicată în sec. XV şi clădirile sunt în stil veneţian. Am intrat printr-o poartă străjuită de un clopot imens de bronz. Străduţe, întortochiate, arcuri de piatră, pavaj din pietre neregulate te-ar duce în Evul Mediu dar buticurile, cafenelele, restaurantele strică această imagine. Personal nu-mi place alterarea unui sit istoric cu activităţi comerciale (v. la noi castelul Bran, Bâlea Lac, etc). Oraşul a fost lovit de un cutremur devastator în sec. XVII şi altul recent în 1979. Acesta a avut intensitatea de 7 grade şi din 400 clădiri, numai opt au rămas în picioare. Întregul oraş a fost reclădit în mai puţin de 10 ani, de unde aspectul său modern. Astăzi Budva este cel mai important centru turistic al Muntenegrului cu o viaţă de noapte palpitantă, cu festivaluri de muzică, concerte, expoziţii. Imaginea Budvei este îmbogăţită cu insula sf. Nicolae pe care a fost ridicată o mănăstire în sec. XVI. Dealtfel în jurul Budvei sunt multe mănăstiri, câteva din ele reuşind să le fotografiez. Litoralul Budvei se întinde pe 38 km fiind format dintr-o succesiune de plaje cu nisip fin. Cele mai importante plaje sunt Jaz, Becici (proclamată la Paris în 1935 cea mai frumoasă din Europa), Mogren. Se pare că spectacolul Budvei văzută de pe mare este uluitor: stânci înalte, bancuri mici de nisip, golfuleţe zimţate având ca fundal munţi înalţi. Budva are aproape tot atât de multe zile însorite ca şi Ulcinj:2300 ore faţă de2550.
Este o insulă lefgată de ţărm printr-un istm. Localitatea a fost fondată de frăţiile familiei Pestrovic care şi-au construit 12 case înconjurate de ziduri de apărare în sec. XV. Insula şi-a căpătat numele după cea mai veche biserică Sf. Stefan. Dealungul timpului aici s-a desfăşurat o intensă activitate comercială.
Mi-a adus aminte de Isola Bella de lângă Taormina numai că acolo era o singură casă iar pe Sveti Stefano este o aglomerare urbană elitistă.
În prezent este proprietate privată în care accesul nu este permis decât dacă ai acolo cazare. Şapte nopti cu mic dejun costă 5-6000 eu.
-va continua-
Trimis de Michi in 24.09.16 14:54:49
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în MUNTENEGRU.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Michi: O pledoarie minunata pentru o destinatie superba.
Sunt locuri care merita vizitate deoarece au ce arata.
Felicitari, votat cu foarte mare drag.
@Michi:
Bune informatii si multumiri pentru ca le scrieti aici
@Michi: Este adevărat ce ați scris în review și este binevenită această "pledoarie"! Muntenegru m-a fascinat și pe mine în vara anului 2011 când am fost cu mașina și apoi și în vara anului 2012 când am fost într-un circuit și cu sejur în Croația.
Pozele mi-au readus aminte aceste frumoase locuri!
@mishu: Iata niste locuri pe unde nu am fost niciodata, dar niciodata nu e prea tarziu, multumim pentru informatii si sfaturile oferite.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Jul.2022 Super-vacanță în Muntenegru — scris în 01.08.22 de eugen p din BRAşOV - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Capitala, limba şi muntenegrenii. Ghid subiectiv de supravieţuire — scris în 17.11.16 de Maya_C din CLUJ-NAPOCA - RECOMANDĂ
- Sep.2016 Muntenegru, o comoară ascunsă în peninsula balcanică — scris în 21.09.16 de Michi din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jul.2015 Muntenegru - Aventura si relaxare, mare si munte, distractie si descoperire — scris în 15.07.15 de Cornel M din CRISTIAN [BV] - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Ulcinj - Muntenegru — scris în 21.09.14 de elenabandi06 din MEDIAS-SIBIU - RECOMANDĂ
- Aug.2014 La munte si la mare deopotriva! — scris în 06.11.14 de Daniela33 din TIMISOARA - RECOMANDĂ
- Aug.2013 Muntenegru mica bijuterie a Europei — scris în 12.12.13 de mirceapelea* din BUCURESTI