ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 25.09.2016
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Bucuresti
ÎNSCRIS: 15.04.10
STATUS: TITAN
DATE SEJUR
SEP-2016
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTARE MEDIE REZULTATĂ
100.00%

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut
TIMP CITIRE: 8 MIN

Cetinje, 450 de ani capitala Muntenegrului

TIPĂREȘTE URM de aici

Am părăsit Budva şi am început să urcăm serpentine strânse spre Cetinje. Drumul a oferit o privire de sus asupra litoralului cu punct de reper Sveti Stefano, peisaje muntoase şi apoi o privelişte încântătoare a oraşului pe care urma să-l vizităm şi care era înconjurat de munţi.

Cetinje este situat la 700 m altitudine şi are o populaţie de sub 20000 locuitori. Se află la o distanţă de 30 km de Budva şi la 40 km de Kotor peste masivul Lovcen care are o înălţime de 1600m. Cetinje a fost capitala statului Zeta, actual Muntenegru timp de aproape 5 secole (1482-1942). Iosif Broz Tito a mutat capitala la Titograd, azi Podgoriţa. Cetinje a fost fondat în 1450 de Ivan Borojevic (Ioan Boroi), vlah din Stari Vlah. Ivan Cronejic, voevodul Zetei ( vechea denumire a Muntenegrului), nemaiputând să reziste atacurilor otomane în vechea capitală Zablaj din nordul lacului Skadar, a mutat-o la Cetinje. Acesta era un loc ferit la poalele masivului Lovcen, încercuit de zidul natural al munţilor.

La doi ani după stabilirea capitalei la Cetinje (numele e dat de râul Cetina), domnitorul-episcop a construit o mănăstire care a devenit şi este şi astăzi centrul religios al ortodoxismului muntenegrean.

Timp de două secole Muntenegru a făcut parte din provincia Skadar controlată de otomani dar care avea totuşi un mare grad de independenţă. În urma unui război care a durat 25 de ani (Kandijska 1645-1669) Muntenegru şi-a cucerit independenţa totală faţă de turci. Anii următori au fost marcaţi de încercările de invazii ale otomanilor care au asediat Cetinje de trei ori. În 1692 aceştia au ajuns la porţile mănăstirii şi atunci muntenegrenii au dat foc pulberii de praf de puşcă ascunsă în chilii, mânăstirea a fost distrusă, au murit cu toţii atacatori şi apărători dar Cetinje nu a fost cucerit.

Pe lângă capitală politică, Cetinje a fost un focar al culturii şi spiritualităţii muntenegrene. În 1493 la 40 de ani după invenţia lui Gutenberg a fost creată la Cetinje de călugărul Macarie (şcolit la Veneţia) prima imprimerie slavă din Balcani în litere cirilice. A tipărit la Cetinje cinci cărţi. Spre sfârşitul vieţii Macarie a venit în Ţara Românească unde la porunca lui Radu cel Mare a infiinţat o tipografie la mănăstirea Dealu. La Cetinje a luat fiinţă prima şcoală primară obligatorie pentru fete şi băieţi în 1833; istoria hotelieră începe cu Grand-Hotel în 1864; Crucea Roşie a deschis în Cetinje o filială în 1876. În Cetinje au funcţionat ambasade ale principalelor ţări, mărturie fiind clădirile care după mutarea capitalei au fost ransformate în muzee. Astăzi funcţională a rămas numai locuinţa preşedintelui. După mutarea capitalei ţării la Titograd, oraşul a intrat în declin păstrându-şi doar semnificaţia de centru spiritual şi cultural al Muntenegrului.

Biserica vlahă (Vlaska) a fost construită în 1450 de ciobani vlahi pe locul unei vechi necropole. Prima bisericuţă a fost din pământ şi nuiele. Înainte de venirea slavilor în sec. VII populaţia autohtonă era formată din vlahi care vorbeau o limbă proto română. Prima consemnare a acestui dialect a fost făcută în anul 587 pentru expresia ˝ torna, torna fratre!˝ (întoarce-te, întoarce-te frate).

Vlahii erau foarte bogaţi, meseriile lor de bază fiind oieritul, cărăuşia şi prelucrarea metalelor. Cu timpul au refăcut biserica, pereţii din nuiele fiind înlocuiţi cu pereţi de piatră iar acoperişul de stuf cu unul de ţiglă. Biserica este simplă fără ornamentaţii. În curte se găsesc mormintele fondatorului vlah al oraşului, Ivan Borojevic, Ioan Boroi şi al soţiei sale şi urme ale zidurilor primei incinte. Gardul a fost făcut din ţevile de puşcă capturate de la duşmani. Ultima refacere la forma pe care o vedem astăzi a fost făcută în 1864.

În această biserică s-au cununat regele Nikola I Petrovic Njegos cu Milena, fiica unui voievod muntemegrean. El a condus Muntenegru timp de 50 de ani dar a fost detronat de sârbi după primul război mondial murind în exil. Rămăşiţele lui şi ale soţiei au fost reînhumate după 1990 sub plăci de marmură in biserica vlahă. Deasemeni tot aici este mormântul refăcut al primului voievod care a mutat capitala ţării la Cetinje, Ivan Cronejic decedat în 1490. Din acest motiv Biserica vlahă se mai numeşte şi a curţii

Mănăstirea. Sf. Petru de Cetinje. La doi ani după declararea oraşului Cetinje capitală a Zetei, Ivan Crojenic a ridicat o mănăstire care a fost distrusă în 1692 în urma invaziei otomane. Mănăstirea pe care am vizitat-o a fost construită între 1701-1704 de episcopul voevod Danilo Petrovic. Nu am putut face decât poze din exterior şi din curte şi una-două furate în interior.

Mănăstirea este sediul mitropoliei muntenegrene şi în decursul timpului a fost focar de ortodoxism şi cultură, funcţionând aici o şcoală şi o tiparniţă pentru cărţi şcolare. Mănăstirea este o necropolă a familiei princiare Petrovic. În biserică se află moaştele sfântului Petru de Cetinje şi alături chilia în care a vieţuit. Sfântul Petru de Cetinje a trăit între 1797-1830 şi în scurta sa viaţă a luptat pentru împăcarea şi unificarea triburilor muntenegrene. A fost un om cult, cunoscător a mai multor limbi străine cu ajutorul cărora a făcut cunoscută lumii cauza muntenegreană. Nepotul său, marele episcop poet Petru al II- lea Njegos i-a descoperit după ani de zile moaştele izvorâtoare de mir şi le-a depus în mănăstire la loc de cinste.

În muzeul mănăstirii Cetinje sunt două piese de mare valoare religioasă: mâna Sf. Ioan Botezătorul şi o părticică din crucea lui Iisus. Moaştele mâinii celui care l-a botezat pe Iisus a fost luat de Sf. Luca şi dus în Antiohia. După o serie de peregrinări ajunge la Cavalerii Ioaniţi din Rodos şi de aici în Cetinje. În privinţa Sf. Cruci ea a fost găsită la Ierusalim de împărăteasa Elena mama lui Constantin cel Mare. Partea verticală a crucii s-a păstrat la Constantinopole iar cea orizontală la Roma. Bisericile autocefale au pretins să aibă câte o bucată din Sf. Cruce şi astfel o părticică a ajuns la Cetinje. În muzeul naţional din Cetinje se păstrează şi o icoană pictată de Sf. Luca, Fecioara din Philerm.

Palatul Bilijarda a fost construit din piatră în 1838 şi a fost reşedinţa marelui poet, filozof, episcop, patriot şi domnitor Petru II Njegos, (1813-1851) cel căruia sculptorul Mestrovic i-a ridicat un mausoleum pe muntele Lovcec. Palatul a fost ridicat ca şi clădire a parlamentului şi locuinţă a familiei domnitorului. Numele îi vine de la faptul că în el a fost plasată prima masă de bilard din Muntenegru. Astăzi găzduieşte două muzee: cel de etnografie şi muzeul Njegos care conţine mobilier, arme şi costume de epocă.

Palatul regal al regelui Nicolai este o clădire roşie neoclasică construită între 1863-1867. A fost reşedinţa familiei regale până în 1918 când regele a fost exilat. Iniţial a fost o clădire simplă cu mansardă dar în 1870 i-au fost adăugate două aripi. Din 1926 a fost transformată în muzeu, astăzi găzduind muzeul naţional din Muntenegru. Este foarte interesant un panou imens afişat pe o clădire lângă palat care e reproducerea unei fotografii din 1910 de la proclamarea regatului cu rege Nicolai I. Dealtfel parlamentul muntenegrean a recunoscut în 2011 statutul descendenţilor regelui Nicolae alocându-le un fond de 4.3 mil eu. În proclamaţie se arată meritele regelui exilat în lupta pentru independenţă faţă de Serbia, considerând proclamaţia ca o reabilitare morală şi istorică a dinastiei.

Palatul preşedintelui este clădirea în care locuieşte acum preşedintele Muntenegrului. Distanţa faţă de Podgoriţa este de 35km. Este o clădire art nouveau de culoare bleu cu doi stâlpi roşii a cărei uşă este păzită de doi soldaţi îmbrăcaţi în uniforma tradiţională muntenegrană.

Clădirile fostelor ambasade au fost transformate în secţii ale muzeului naţional sau instituţii de stat. Am văzut ambasada Marii Britanii, a Rusiei dar cea mai valoroasă este a Franţei. Se spune că planul architectural al ambasadei franceze din Cairo a fost elaborat în acelaş timp cu al ambasadei din Cairo. Clădirea din Cetinje decorată cu benzi din plăci de teracotă este de fapt cea care fusese destinată pentru Cairo.

Oraşul Cetinje este modest cu străzi înguste în care clădirile nu au mai mult de unu- două etaje. Mutarea capitalei la Podgoriţa în 1942 şi falimentul platformelor industriale (încălţăminte şi electronice) după 1990 nu au mai alimentat bugetul oraşului, aşa că exceptând muzeele care sunt într-o stare foarte bună, nu au mai fost fonduri de întreţinere. Cu toate acestea, oraşul continuă să aibă o viaţă culturală intensă. Ca şi curiozitate în oraşul Cetinje în 1935 a plouat 27 de zile non-stop.

-va continua-

Au fost consultate:

https://www.infotour.ro/ghid-turistic/muntenegru/cetinje/obiective-turistice/

http://corasb.blogspot.ro/2012/10/plimbare-la-rasarit-prin-cetinje.html

http://travelinghawk.me/wp/vacanta-in-muntenegru-12-cetinje-montenegrin-vacation-12-cetinje/

http://istorie-si-destin.blogspot.ro/2011/07/dinastia-de-petrovic-njegos.html

https://ro.wikipedia.org/wiki/Cetinje

Guide touristique Montenegro de Ivan Lukovac

http://www.banaterra. eu/romana/files/muntenegru. pdf recomandat de Tata123

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Michi in 25.09.16 19:34:51
Validat / Publicat: 25.09.16 21:09:20
INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în MUNTENEGRU.

VIZUALIZĂRI: 3527 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

2 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Michi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P06 Biserica vlahă
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA acest articol:
[900 PMA] [450 PMA]
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 29450 PMA (din 32 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

2 ecouri scrise, până acum

mishu [25.09.16 22:55:45] »

@Michi: Inca o particica de istorie, un orasel mic insa foarte incarcat de trecutul lui.

Am citit cu mare placere articolul, apoi am vazut pozele si apoi recitit din nou articolul.

Felicitari, votat cu mare drag.

elviramvio [26.09.16 17:07:49] »

@Michi:

Bun de ghid pentru mine anul viitor.

Astept si alte impresii scrise din vizita aceasta. O zi frumoasa!

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
elviramvio, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂDescoperă Cetinje și împrejurimile sale:

    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.046021938323975 sec
    ecranul dvs: 1 x 1