Bolzano -un oras ,,poarta de intrare'' spre Dolomiti.

TIPĂREȘTE

- Continuare de aici -

La Bolzano am ajuns in dupa-amiaza zilei de 12 aprilie 2012 dupa orele 16, zi in care ne plimbasem prin muntii Dolomiti-un paradis care m-a fascinat pentru totdeauna... A fost o zi absolut superba si fiindca acum eram la Bolzano, am vrut sa vizitam putin si acest frumos orasel aflat la poalele acelui paradis-Dolomitii.

Mentionez ca pentru Bolzano ne facusem destul de multe planuri inca de acasa dar fiindca frumusetea muntilor Dolomiti ne-a oprit de multe ori pe traseu, (ne era imposibil sa nu oprim), toate planurile de vizita s-au cam dus peste cap. Cei care doriti sa faceti acest traseu intr-o zi si sa vizitati si obiectivele turistice din Bolzano, va pot spune ca nu veti reusi.

Tin minte ca inca din Cortina D’Ampezzo, din acea parcare am dat GPS-ului sa ne duca la Bozen, denumirea localitatii in limba germana (GPS-ul nu dorea destinatia Bolzano nici in ruptul capului).

Ajunsi la intrarea in localitate am urmarit indicatorul spre centru si asa am ajuns undeva langa o autogara frumoasa unde am vazut o parcare subterana (nr. 2). Acolo am lasat masina pentru o ora, timp estimat de noi ca ne-ar ajunge pt. o plimbare macar pe stradutele acelea. Mentionez ca tot in acea zi trebuia sa ajungem la pensiune (163 km) pana la orele 19.30, ca sa prindem cina.

Pentru cei care doresc sa ajunga la Bolzano va pot spune ca sunt mai multe parcari subterane, notate cu numere de la 1 la 6. Asta stiu si va spun deoarece am vazut o placuta indicatoare pe care erau trecute acele numere de parcari si sageti indicatoare spre acestea... Noi am parcat in cea cu nr. 2 care era chiar langa autogara.

La parcarea subterana era tot acelasi sistem: am apasat din masina un buton, s-a ridicat bariera si s-a eliberat un tichet. Am coborat apoi acea panta pana ce am ajuns in parcare unde am lasat masina si am iesit apoi pe jos ca sa ne plimbam. Bonul l-am pastrat pt. intoarcere.

Am ajuns in fata autogarii imediat unde era un parc superb, multe flori, arbori batrani, alei deosebit de frumoase.

Parcul de langa autogara era destul de mare si era multa umbra. Undeva intr-o margine a parcului era o fantana frumoasa cu niste broscute din ale caror guri iesea apa. Sus pe fantana erau niste amfore. Va las sa priviti si pozele.

Am observat ca pe strazi nu se prea vorbeste italiana, erau multi care vorbeau si italiana dar si germana. Eram aici in Tirolul de Sud si am inteles ca 25% dintre locuitori sunt nemti. De aceea am observat si la cladiri, la geamuri, influenta aceea germana -acele mici geamuri care au zavoare din lemn, tare frumoase mai erau, le-am admirat pe toate pe unde am reusit sa ajungem.

Fiind pentru prima data pe acolo si avand o ora la dispozitie ne-am gandit pe unde sa o luam si ce sa vedem mai intai. Asa ca ne-am stabilit un traseu si am mers pe langa acel parc pana ce am ajuns intr-o piata superba. Pentru cei interesati -sa stiti ca autogara si acel parc sunt un reper bun ca sa ajungeti la parcarea subterana nr. 2.

Ajunsesem in piata Walter unde in mijlocul pietei am admirat monumentul Walter von der Vogelweide. Tot in acea piata am admirat o frumoasa catedrala, in stil gotic.

Ajunsesem la catedrala Adormirii Maicii Domnului. .

youtu.be/0VsFNDTOMhI

In piata aceea in care eram acum dar si peste tot prin acel orasel localnicii erau linistiti, stateau la terase la un ,,pahar de vorba’’ si peste tot ne-am intalnit iar cu sute de biciclete. Si aici la Bolzano este adorat acest sport-mersul pe bicicleta. De la doamne, domnisoare, tineri, batrani, toti au biciclete si toti merg cu ele prin oras. Pana si unul ce livra pizza cred, avea o bicicleta asa de frumoasa, in fata avea un cos din nuiele cu care transporta marfa si bicicleta era ornata cu flori albe naturale puse langa ghidon. Si fiindca toti iubesc mersul pe bicicleta am putut zari cam peste tot acele parcari pt. biciclete, erau nelipsite de pe strazi si mai ales din piete.

De aici din piata Walter de unde eram noi se puteau vedea frumos imprejurimile. Oraselul Bolzano este inconjurat de dealuri f. inalte si absolut verzi si am inteles ca este renumit pentru podgoriile sale. Pe acele dealuri sunt podgorii intinse si sunt si cateva castele si muzee interesante de vizitat. Daca ajungeti vreodata la Bolzano pot sa va spun cateva obiective turistice: Muzeul Montan Messner, Castelul Maretsch, Muzeul Municipal, Muzeul de Stiinte Naturale, Castelul Runkelstein, Biserica Dominicana, Biserica Sf. Augustin si am lasat la urma Muzeul Arheologic Provincial, pe care am fi dorit sa il vizitam daca aveam timp. Era interesant de vazut deoarece aici puteti vedea peste 60 de mumii, ,,vedeta’’ fiind celebrul Otzi-omul gheturilor, care are o varsta de peste 5000 de ani.

Noi nu aveam timp dar va spun ca sa stiti, cei ce popositi mai mult pe aici. Si de aici ajungeti destul de usor la Muntii Dolomiti, nu-i ratati daca sositi aici din alte directii, sunt superbi si merita neaparat vazuti.

Din piata Walter am mers la pas repejor mai departe la plimbare pe acele stradute. Erau destul de inguste dar deosebit de frumoase. Mi-au placut. f. mult acele cladiri, cu balcoane si geamuri mici si cu zavoare. Pe fiecare straduta din aceea ingusta erau terase din loc in loc si multa umbra, verdeata si multe, multe flori. Tot ce vedeam era frumos si peste tot era f. curat.

Am admirat si cateva fantani arteziene deosebite. Tot pe acele alei erau multe tarabe cu de toate: de la flori, fructe uscate, fructe diverse, mezeluri diverse, branzeturi, produse de panificatie, gaseai cam ce doreai. Am intrat si in cateva magazine. Sa stiti totusi ca preturile sunt destul de mari si nu tin minte sa fi vazut ceva cat de cat accesibil ca pret.

Imi amintesc acum ca ne plimbam pe una dintre acele stradute din jurul pietei Walter si am zarit o cersetoare stand pe jos la cersit. O fi romanca de la noi? eu asa zic, oricum sa stiti ca in parcul acela frumos de langa autogara ne-am intalnit cu conationalii nostri. Si erau destui, faceau atata galagie, erau cu sticlele in mana si tin minte ca am trecut pe langa ei cand ne grabeam spre masina si ne-au auzit vorbind romaneste si au comentat in urma noastra. Ce or face ei acolo, cu ce s-or ocupa?

Fiindca aproape facusem o ora de plimbare am inceput sa ne intoarcem spre parcare. Eram undeva destul de departe intr-o alta piata mai mica aflata undeva in spatele pietei Walter. Dar fiindca ne-au derutat acele dealuri care erau toate ,,la fel ”, ne-am ratacit si am ajuns la gara din Bolzano. Era tot undeva langa parcul acela dar in cu totul alta directie, in cealalta parte a parcului. Aici, chiar pe peronul din gara am oprit o doamna care a fost deosebit de amabila si ne-a aratat cum sa ajungem la parcarea nr. 2. Noroc ca retinusem numarul parcarii. Eram exact in cealalta parte a parcului. Am iesit din gara si de aici am traversat invers parcul acela frumos si am ajuns la parcarea noastra. Inainte de a cobora la masina sus era un aparat. Am introdus acel tichet si a aparut pe ecranul aparatului suma pe care o aveam de achitat -1.9 E. Am introdus 2 monede de 1 E si ne-a dat restul de 0,1 E si tichetul pe care era tiparita dovada platii. (mentionez aici ca am avut grija ca toate aceste informatii pe care vi le dau sa fie cat mai corecte, tocmai pentru a va ajuta pe cei ce ajungeti acolo si mentionez inca o data ca si la Munchen si in toate locurile unde am platit taxe de autostrada si/sau de parcare, datele sunt corecte, preturile platite in E atat eu cat si sotul meu ni le-am trecut fiecare in carnetelul lui atunci pe loc).

Cu acel tichet am urcat in masina, am dat GPS-ului destinatia Hart im Zillertal si apoi am pornit. Pe acea panta pe care se iese din subteran am introdus tichetul in aparat ca sa se ridice bariera. Asa am iesit si incet, incet, am parasit orasul.

De la Bolzano spre Hart im Zillertal

Am mers pe traseul: Bolzano – Bressanone – Vipiteno – Innsbruck - Hart im Zillertal. La Passo del Brennero am iesit din Italia si am mers mai departe pe autostrada spre Innsbruck.

Urmand instructiunile GPS-ului la plecare din Bolzano am urcat pe autostrada SS12 directia Brennero/Brenner. Eram acum chiar pe acea autostrada pe care o zarisem noi in stanga noastra cand am iesit din munti si am mers spre Bolzano. Soseaua pe care intrasem in Bolzano era acum in stanga noastra si se vedea superb undeva mai jos de noi la poalele celuilalt versant.

Era ora 17.30 cand am plecat din Bolzano, destul de tarziu, iar drumul de intoarcere, cei 163 km pana la Hart Im Zillerttal i-am facut destul de bine dar cam ,,repejor’’pe autostrada, chiar daca pe portiuni autostrada era efectiv sufocata de tiruri, camioane, etc. Pot sa va spun ca in toata excursia mea am vazut mii si mii de tiruri, atatea cate nu mai vazusem niciodata. Mi-a placut ca autostrada cobora mult spre Innsbruck si peisajele erau cu totul spectaculoase. Cand si cand se cascau vai adanci in dreapta noastra unde jos de tot se zareau localitati si frumoase paduri de brazi, poieni alpine.

Pe drumul de intoarcere din Italia am avut iar 2 puncte de taxa unde am platit. Dupa Cornedo All isarco la o bariera ni s-a eliberat iar un tichet. Am mers mai departe si la iesire din Italia, la Passo del Brennero cu acel tichet am achitat suma de 5,6 E (pe portiunea aceasta de autostrada acum la intoarcere am mers mai mult ca si pe dincolo, unde am dat doar 2,8 E). Apoi am parasit Italia si am intrat in Austria pe autostrada A13/A22. Practic inapoi spre Austria, de la Fortezza incolo am mers pe acelasi drum pe care am plecat spre Dolomiti.

Traseul era comun deci de la Fortezza si pana la Hart im Zillertal.

Odata intrati in Austria am mers mai departe spre Innsbruck pe acelasi drum iar inainte de a ajunge la Innsbruck am intrat pe autostrada A12 unde am platit iar taxa de autostrada de 8 E. De aici am mers mai departe si am ajuns seara dupa ora 19 la pensiune, unde am prins si cina, pe ultima suta de metri. Mentionez ca la Gasthof Hamberg cina se putea lua doar pana la ora 19.30 seara, era destul de devreme, parerea mea.

Am avut o zi plina si frumoasa, eram acum extrem de obositi si de incantati de toata ziua aceea. Pentru toti a fost o zi deosebita, o zi in care vazusem paradisul. Si am dormit bustean si am visat la acel paradis lasat in urma de acum, paradis pe care doresc din toata inima sa il revad. A fost cea mai frumoasa zi din viata mea!

---

VIZUALIZĂRI: 10847 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI