GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Castelul Sturdza si Manastirea Miclauseni
Castelul Sturdza cunoscut si sub denumirea de Palatul Sturdza este un castel în stil neogotic construit între anii 1880-1904 de catre Gheorghe Sturdza si sotia sa Maria în satul Miclauseni. Nu insist prea mult cu descrierea exterioara a castelului deoarece a facut-o atât de bine colega AFA Diaura (vezi impresii), si voi descrie ce am vazut în interiorul castelului.
Dupa vizita la palatul « Alexandru Ioan Cuza » de la Ruginoasa ne-am îndreptat spre târgu Frumos ca sa o cotim pe DN28 spre Miclauseni, aprox 32 de km; Am ajuns repede si am intrat pe domeniul castelului. Domeniul e mare cu un parc intins, am urcat pe alee pâna la intrarea în castel, a trebuit sa îl asteptam putin pe ghidul locului ce era plecat cu treburi pe domeniu.
Am avut timp sa dau o roata la castel si sa admir exteriorul bogat ornamentat. Un banner ne anunta un eveniment ce avea loc în acel weekend 31 august- 1 septembrie, o petrecere în costume de epoca din perioada anilor 1900. Se fac pregatiri, se aseaza scaune pentru diverse prezentari, se instaleaza corturi unde mici întreprinzatori vând diverse obiecte de anticariat si de unde am cumparat 4 tablouri mici executate pe foita de argint, pictate manual sau suflate cu aur, unele tablouri chiar mai au certificatul ce atesta originea si modul de lucru.
Domeniul cuprinde castelul Sturdza recladit în secolul 19 pe ruinele unui fost conac boieresc, biserica cu hramul « Sf. Voievozi” si “Bunavestire” si parcul padure.
Vizita noastra e anuntata din timp si avem parte de ghid fiind un grup organizat. Fiind grup organizat si numeros biletul a costat 10 lei pentru adulti si 5 lei pentru copii.
Apare si ghidul nostru, un personaj în haine de lucru ce nu se sfieste sa puna mâna sa lucreze pe domeniu. Intram în hol si ne prezinta obiectivul în graiul cel dulce moldovenesc, este o mare asemanare cu muzeograful de la Bojdeuca… Acest frumos palat în stil neogotic a avut ca sursa de inspiratie castelele din vestul continentului, arhitecti fiind Iulius Reinecke si Grigsberg. Peretii exteriori au fost împodobiti cu decoratiuni în relief, cu blazonul familiei Sturdza: un leu cu o sabie si o ramura de maslin, turnulete gotice, cu dictoane latinesti scrise pe pereti.
Istoria locului ne spune ca în iarna anului 1944 aici au stat prizonieri nemti, apoi a fost devastat de soldatii rusi, apoi satenii au luat piesele de mobilier pe care acum urmasii lor le doneaza înapoi pentru a reamenaja castelul, spre bucuria sincera a ghidului.
În 1947, ultima descendenta Ecaterina Cantacuzino, în lipsa de urmasi, doneaza castelul si domeniul Episcopiei Romanului cu dorinta de a fi înfiintata aici o manastire de maici. Din pacate domeniul a intrat pe mâna comunistilor si a început sa se degradeze treptat. Ultimii locatari au fost copiii de la un centru de plasament cu handicap sever, si astfel s-au creat premizele unui dezastru: un incendiu puternic s-a declansat, pompierii au turnat tone de apa, apa ce s-a infiltrat prin pereti si tavane distrugând pictura de pe pereti, afectând grav tencuiala din lut si paie. Ghidul ne-a zis ca Maria Sturdza a pictat chiar ea timp de 10 ani peretii si tavanele din palat. S-a încercat sa se scoata umezeala din tavane pentru a opri deteriorarea prin lipirea de hârtie din orez pe care au uitat sau nu au mai stiut sa o scoata la timp, iar acum trebuie sa fie scoasa centimetru cu centimetru si cu mare grija… munca de Sisif!
Din aceasta toamna palatul se închide pentru vizitatori si intra în renovare.
O renovare necesara pentru ca uimit de frumusetea exterioara ai un soc când intri în cladire, vezi pereti si tavane coscovite, jupuite, tencuiala cazuta, picturi sterse… câteva piese de mobilier risipite prin camere.
În anul 2001 castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei si Bucovinei si din 2004 cu o finantare de la Banca Mondiala a început restaurarea si consolidarea castelului. Restaurare partiala pentru ca atât exteriorul si mai ales interiorul necesita lucrari serioase si multa migala.
Castelul are etaj si mansarda, mansarda nu se viziteaza din motive de securitate.
În holul de la parter sunt calorifere din perioada comunista, ar trebui scoase si înlocuite cu un alt sistem de încalzire mai discret si eficace. Peretii din unele camere sunt albi dar tavanele au pictura originala. Pictura de pe pereti a disparut sub valul de bidinele cu var date de-a lungul timpului de chiriasii nepoftiti.
La parter nu mai exista parchetul original, am vazut doar o bucata de aproximativ 30x30 cm din parchetul original, a fost frumos, din pacate s-a distrus integral. Mobila este asezata aleatoriu deocamdata, la final vom vedea daca s-a reusit reconstituirea saloanelor de primire, dormitoarele, etc, vedem masute cu scaune pe ici colo, o pendula, o oglinda înalta si îngusta, o alta oglinda mare dar cu luciul deteriorat, usa de la intrarea în aceasta camera e în stare buna cu tinte si model metalic, sobe frumoase dar care necesita reparatii, covoare pe jos dar nu sunt cele originale.
Pe partea stânga a holului este camera de baie cu tavanul ondulat, explicatia ar fi pentru ca aburii transformati în picaturi sa se prelinga, o parte din pardoseala mai are gresia originala dar în stare proasta, o parte este acoperita cu lemn si o parte este acoperita cu o rama cu sticla pentru a se vedea zidurile din fundatia de la vechiul conac boieresc peste care s-a construit palatul. În ultima camera pe lânga o soba tare frumoasa am vazut doua manechine îmbracate cu camasa taraneasca si fota, sunt costume vechi dar frumoase ramase acolo de la o expozitie.
Am urcat la etaj, casa scarilor e pictata cu elemente stilizate, sarpe încolacit pe o cruce, leu, crin, grilajul de la balustrada scarii e din fier forjat ca toate grilajele de la ferestre. Holul de la etaj e strajuit la ambele capete de doua usi mari cu model geometric in partea de sus si frontoane din lemn pâna în tavan. Tavanul holului mai are pictura originala, cu crapaturi lipite cu hârtie de orez pentru eliminarea umezelii.
Ce-a mai ramas frumos în interior:
• Usile înalte, cu frontoane cu model, fiecare usa are un model diferit
• Ferestrele, împodobite cu frumoase grilaje de fier forjat, diferite modele de la camera la camera
• Sobele originale mai rezista în picioare, unele sunt însa ciobite, din teracota, portelan sau faianta
• Tavanele pictate cu migala, se mai vede frumusetea lor acolo unde nu au fost distruse de foc si apa
• Piesele de mobilier recuperate de la sateni.
• Fereastra de la camera din fata la etaj are o marime impresionanta din podea pâna în tavan, frumos decorata si în interior cu un oblon din lemn pliabil ca un evantai.
Acum e rândul peretilor si tavanelor de a fi reabilitate, se va vedea din fotografii cum arata de rau acum interiorul, ghidul nu a precizat cât timp va sta castelul în renovare, depinde de fonduri, de munca de migala de reconstructie a tavanelor, a picturii, a podelelor, a sobelor, etc
In hol pe o masuta e un frumos gramofon, masuta e incadrata de doua fotolii cu tesatura brodata. La final, am avut parte de o surpriza, ghidul a pus un disc la gramofon si am ascultat un frumos vals.
Pe domeniu sunt construite diverse anexe gospodaresti, o cladire unde se poate caza, va fi amenajat si un restaurant. Pe poteca printre copaci ce urca la manastire doua persoane matura frunzele. În rest e multa liniste sus aici la biserica, am intrat in biserica, interiorul e alb cu tablouri cu icoane pe pereti, e altfel, peretii nu sunt pictati cu chipuri de sfinti.
In drum spre hotel ne-am oprit la restaurantul Trei iazuri pentru masa de pranz.
 
« Mergeti cu bine, cu sanatate, în vremurile care vor veni! » urare getica straveche.
Trimis de Yolanda in 08.10.19 22:06:08
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în HÂRLĂU / TG. FRUMOS.
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Yolanda); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.09643700 N, 26.92334900 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
4 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@Yolanda: Mare păcat pentru mine pentru că te citesc acum și pentru că nu am știut de acest castel și cât de aproape era de Ruginoasa, am fost acolo la început de iunie...
Frumos castelul, nu se poate sau nu se dorește restaurarea lui completă!?
”Pe o culme-nvecinată/ Cu a mea luncă din Mircești/ O zidire se arată/ De pe timpuri bătrânești/. E castelul unde-n pace/ Castelana ne-ncetat/ Cu-a sa mână mult dibace/ Scrie pagini de-admirat”. Această poezie, scrisă de Vasile Alecsandri la Mircești în 1887, îi este dedicată Mariei Sturdza, fiica lui Ion Ghica, și surprinde plastic locul în care se află poate cel mai insolit castel al Moldovei, o reședință a familiei Sturdza ridicată în pur stil medieval, la cumpăna veacurilor al XIX-lea și al XX-lea, o construcție care impresionează și azi prin arhitectura ei gotică, prin turnurile ce străjuiesc parcul, prin blazoanele și stemele nobiliare ce-i ornamentează fațada. Așa scrie Narcis Dorin Ion în a sa Castele, palate și conace din ROMÂNIA vol I, în nici mai mult, nici mai puțin de 17 pagini despre Castelul Sturdza din Miclăușeni
Am rămas stupefiată de felul cum arată interiorul castelului.
Dragă Yolanda, am citit cu interes articolul tău, dar și cu multă amărăciune. Cu drag ți-am acordat un vot.
@mprofeanu: Ba da, se vrea restaurarea lui, dar totul depinde de fonduri, de bani multi! Stricaciunile au fost enorme, transformarea castelului într-un centru de copii cu probleme severe a agravat starea cladirii, se spunea ca zidurile si pardoselile miroseau îngrozitor a pi, într-o camera am vazut paiele din tavan, trebuie tinut cont ca nici materialele de constructie nu erau grozave pe vremea construirii lui. Sa speram ca macar tavanele vor fi restaurate la frumusetea lor initiala, ma repet din nou, e munca de Sisif si de durata...
@mihaelavoicu: Cei doi au fost prieteni, pictorita Maria Sturdza a ilustrat multe dintre poeziile lui Vasile Alecsandri. Maria Sturdza a dedicat 10 ani din viata ei pictând interiorul castelului, ar fi o mare reusita daca se va reusi restaurarea tavanelor si vor fi la fel de frumoase ca pe vremea proprietarilor de drept.
Multumesc de vizita si ecou.
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2023 Povestea Palatului de poveste: Castelul Sturdza — scris în 29.11.23 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jun.2020 Castelul Sturdza de la Miclauseni — bijuteria neogotica a Moldovei — scris în 04.10.20 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 „Frumuseţea străluceşte pretutindeni” la Castelul Sturdza din Miclăuşeni — scris în 01.06.20 de gettyy din IASI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Castelul Sturza de la Miclauseni – castelul cu 100 de povesti — scris în 19.04.19 de Diaura* din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2017 Poveste de primavara la castel: Castelul Sturdza — Miclauseni, Iasi — scris în 30.03.17 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Jan.2015 O frumusete ascunsa! — scris în 25.05.16 de alex_iasi din TARGU FRUMOS - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Bucuresti - Iasi prin Roman; Castelul Sturdza Miclauseni - blestemat sau minunat? — scris în 08.10.14 de andrei2 din BUCURESTI - RECOMANDĂ