GRAD SATISFACȚIE
NOTARE MEDIE REZULTATĂ
Va salut cu caldura inca o data dragi cititori! Am tinut numaidecat sa postez aceasta descriere despre minunatul Castel Sturdza din Miclauseni deoarece, ca multe alte locatii deosebite din judetul Iasi, si acesta se afla foarte aproape de orasul unde locuiesc (Targu Frumos-la aproximativ 23 de km) si ar fi fost pacat sa nu va impartasesc experienta traita de mine aici prin scurta dar foarte placuta vizita.
Locatia:
O sa incep cu alegerea momentului vizitei acestui frumos castel, si anume intr-o dimineata de ianuarie, duminica parca era, si ma aflam nu cu sotia, mama, tata, sora etc ci cu viitorul meu fin! Da, ati auzit bine, ma aflam in timpul serviciului, la o interventie 112 in satul Miclauseni, comuna Butea cu un coleg, pe care mai tarziu in acelasi an, prin luna iunie urma sa il cunun. Aici, in acest sat micut se afla si Castelul Sturdza de la Miclauseni. Dupa ce am terminat cu probleme de serviciu, ne-am amintit noi ca suntem foarte aproape de un loc deosebit pe langa care am trecut de nenumarate ori, poate zeci, sute, si nu avem habar de ce anume se afla in interiorul sau (din exterior l-am admirat, stiam ca este mare, impunator, frumos, elegant si incarcat de istorie). Zis si facut, am fost intr-un gand si eu si finul meu, astfel ca am facut drepta dinspre sat (20 metri pana la Drumul European 583) si am mers intr-o mica padurice apoi cand s-a desfacut lumina in fata noastra am zarit imediat castelul, CA O FRUMUSETE ASCUNSA. Intr-adevar, de la asfalt sau din orice locatie a satului Miclauseni, nu se poate observa, e foarte bine ferit de privirile curiosilor si numai cine stie si a auzit de acest castel, va sti ca este acolo si il va cauta.
Pentru turistii care tranziteaza zona, pe DE 583 dinspre Roman spre Iasi (prin Targu Frumos) de retinut: nu se poate observa din strada, trebuie sa incetiniti cand va apropiati de intersectia cu satul Butea, in dreapta, iar imediat dupa ce faceti dreapta, veti vira prima straduta la stanga (cred ca sunt 20 metri de la asfalt) apoi tineti tot inainte spre castel 200-300 metri, poate mai mult printr-o padurice.
Descriere:
Ca si o mica introducere, va spun ca acest Castel Sturdza de la Miclăuşeni, mai este numit si Palatul Sturdza, este construit în stil neogotic între anii 1880-1904 de către Gheorghe Sturza şi soţia sa Maria. În prezent, se află în proprietatea Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei fiind inclus pe Lista monumentelor istorice din judeţul Iaşi din anul 2010. In apropiere de acesta se afla Mănăstirea Miclăuşeni, un pic mai sus de castel, manastire care se ocupa si de administrarea sa. Practic, intreaga zona este formata din Parcul propriu-zis, Manastirea Miclauseni si Castelul Sturdza, astfel ca vizitatorii se pot delecta si cu o masa calda la manastire dar si cu o plimbare prin frumosul parc.
Revenind la vizita mea, dupa ce am ajuns in fata castelului, am mers intr-o alta cladire undeva in partea stanga si am intrebat daca se poate vizita interiorul. Ne-a raspuns un barbat foarte atent si primitor, care avea sa ne fie fi ghid ulterior. Am mers cu acesta sa vizitam castelul, ne-a deschis usa de la intrare din lemn, dubla si dupa el am patruns in interior. A inceput apoi sa ne prezinte cum anume a fost construit castelul, cine l-a construit, cine l-a mostenit iar apoi ne-a prezentat fiecare camera si ce anume semnifica acestea. Cu aceasta ocazie am aflat ca in anul 1410, domnitorul Alexandru cel Bun a donat vornicului Miclăuş, membru în Sfatul Domnesc, o moşie care mai tarziu a devenit cunoscută sub denumirea de Miclăuşeni, după moartea acestuia. Mai tarziu urmaşii sai au vândut moşia către vistiernicul Simion Stroici.
Acesta a lăsat moştenire satul Miclăuşeni unui anume Lupu Prăjăscu care prin anul 1697 a lăsat domeniul fraţilor Ioan şi Sandu Sturdza. La data de 19 aprilie 1699, fraţii Sturdza şi-au împărţit între ei averile, moşia Miclăuşeni revenindu-i lui Ioan Sturdza. În anul 1752, Ioan Sturdza a reconstruit conacul boieresc, adaugandu-i demisol şi parter, în formă de cruce. Existau 20 de camere, câte zece pe fiecare etaj. iar in curte se puteau gasi si cai de rasă folositi la vremea aceea la tot felul de activitati de marii domnitori.
Dimitrie Sturdza, fiul domnitorului, a construit în perioada 1821-1823 o biserică de curte, langa castel. Totodata a construit aici şi grajduri pentru cai. Mai tarziu, fiul sau, Alecu Sturdza, a amenajat pe o suprafaţă de 42 hectare din jurul conacului un frumos parc în stil englezesc, cu specii de arbori ornamentali şi numeroase alei cu flori. Deasemenea a ahiziţionat mai multe cărţi şi manuscrise rare pe care le-a pastrat in interiorul castelului.
Alecu Sturdza a murit de holeră în anul 1848 si fost înmormântat în biserica conacului. După moartea sa, de administrarea moşiei s-a ocupat Ecaterina Sturdza (zisa si Catinca) care a lăsat moşia fiului său, George Sturdza în 1863. În anul 1869, George Sturdza s-a căsătorit cu Maria Ghica, fiica scriitorului Ion Ghica, si s-au mutat la castel. (De mentionat ca, desi mi-au fost povestite toate aceste aspecte de catre ghid era imposibil sa mi le fi amintit astfel ca, pentru o mai buna reimprospatare a memoriei si pentru a putea posta informatii reale, am consultat si un pic Wikipedia).
Deasemenea vizitand in continuare castelul am aflat ca adăposteste o colecţie valoroasă de cărţi (aproximativ 60.000) şi documente, costume medievale, de arme, bijuterii, tablouri, busturi din marmură de Cararra, argintărie, dar şi piese arheologice, numismatice şi epigrafice de mare valoare. George Sturdza şi Maria Ghica au avut o fiică pe nume Ecaterina care s-a căsătorit în anul 1897 cu Şerban Cantacuzino, dar nu au avut copii. Acesta a murit în 1918, Ecaterina Cantacuzino rămânând văduvă de tânără. L-a înfiat pe vărul ei, Matei Ghica Cantacuzino care nu a fost interesat de administrarea frumosului castel.
În timpul primului război mondial, castelul a adăpostit un spital militar, iar Maria Ghica şi Ecaterina Cantacuzino au ajutat răniţii sa se vindece. Si George Enescu a vizitat castelul, concertând printre paturile cu răniţi pentru a le mai alina suferinta. Ecaterina Cantacuzino, fiica lui George Sturdza şi soţia lui Şerban Cantacuzino s-a ocupat o perioada de timp indelungat de castel pana in anul 1944, cand se apropia razboiul si a fost nevoita sa plece din zona. Ea a refuzat iniţial să evacueze biblioteca de mare valoare pe care o adăpostea castelul, predând ulterior Episcopiei Romanului două inventare ale bibliotecii. În anul 1944, au intrat pentru o perioada în Castelul Sturdza si prizonieri nemţi care impreuna cusoldatii rusi au devastat castelul, folosind multe cărţi valoroase pe post de combustibil în sobe pentru a se incalzi, iar pe altele le-au vândut. Pe lângă cărţi, au dispărut din castel piese de mobilier şi cea mai mare parte din colecţiile familiei Sturdza. Volumele salvate de Ecaterina Cantacuzino şi pe care le predase Episcopiei Romanului, au fost ulterior donate acesteia.
Ecaterina Cantacuzino s-a călugărit spre sfârşitul vieţii deoarece nu a avut copii iar sotul decedase, iar la data de 21 aprilie 1947, ea a donat Episcopiei Romanului castelul Miclăuşeni, plus parcul de 30 hectare de pădure care-l înconjoara, biserica ctitorită de părinţii săi şi toate dependinţele, cu scopul de a fi amenajată aici o mănăstire de maici.
Mai tarziu, in anul 1960, Castelul de la Miclăuşeni a devenit sediul Centrului de Plasament pentru copii cu handicap psihic sever. În noaptea de 23 decembrie 1968, a izbucnit un incendiu la mansarda castelului, de la o ţigară lăsată aprinsă, moment in care au ars ultimele bunuri originale ale castelului, care erau depozitate la mansardă. Apa cu care a fost stins incendiul s-a infiltrat în pereţi iar in timp a condus la degradarea castelului. Clădirea s-a degradat în timp ca urmare a destinaţiei improprii, ea nemaifiind întreţinută. S-au produs numeroase degradări ale structurii de rezistenþã, a stucaturilor, a sobelor, parchetului, a tâmplăriei, a picturii, a componentelor metalice dar si a celor din lemn.
Mai tarziu, in anul 2001, castelul a fost retrocedat Mitropoliei Moldovei şi Bucovinei. iar prin Hotărârea Guvernului nr. 1170 din 2 octombrie 2003 s-a stabilit, printre altele, realizarea unor reparaţii de urgenţă la Castelul Sturdza şi a altor zone din apropierea sa. În anul 2004, obţinând o finanţare de la Banca Mondială, în valoare de aproximativ 2,4 milioane de lei, Mitropolia Moldovei şi Bucovinei a a efectuat lucrări de consolidare şi restaurare a clădirii şi dependinţelor, apoi au fost executate lucrări generate de infiltrarea apei subterane. Au fost reconstituite după fotografii elementele decorative pierdute mai mari sau mai mici. Piesele de mobilier din lemn, în special uşi, ferestre, lambriuri, scări interioare din lemn şi parchetul original au fost restaurate şi conservate în anii 2003-2005.
(sursa: Wikpedia).
Am petrecut in interiorul Castelului Sturdza din Miclauseni aproximativ 4-5 ore, timp in care am parcurs la pas fiecare camera iar la un moment dat am ajuns undeva la etaj pe un hol iar ghidul ne-a aratat o carte pentru mentiuni, impresii unde atat eu cat si finul meu am lasat cateva randuri. Acest lucru m-a emotionat, mi-a dat impresia ca fac si eu parte din istorie iar scrisul meu va ramane acolo in acel caiet si peste ani, urmand ca si altii dupa noi sa scrie si tot asa... A fost un moment frumos la care nu ne-am asteptat, astfel ca am multumit gazdelor pentru aceasta onoare.
Sper ca descrierea mea v-a placut si v-a facut sa va ganditi la urmatoarea fraza: »»Ce frumos ar fi sa fac si eu parte din istorie! «« Eu am fost deosebit de incantat de cele vazute, sper ca am reusit sa punctez si aspectele necesare din trecutul acestui castel, folosindu-ma si de informatii fixe de pe Wikipedia, pentru ca altfel e imposibil sa tii minte atat de multe etape. Important este ca eu l-am parcurs la pas, l-am admirat si am participat la o lectie de istorie adevarata! Sperc ca si voi sa binevoiti a veni aici pentru ca nu veti avea decat de castigat!
Un gand bun tuturor!
Trimis de alex_iasi in 25.05.16 17:33:37
- Nu a fost singura vizită/vacanţă în HÂRLĂU / TG. FRUMOS.
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (alex_iasi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo.ro („AFA”) sau ale administratorilor.
- sait oficial al acestei destinații:
- Coordonate GPS: 47.09643700 N, 26.92334900 E - CONFIRMATE
ECOURI la acest articol
8 ecouri scrise, până acum, la acest articol
@alex_iasi - Am setat în program coordonatele GPS ale acestei destinaţii, rezultând următoarea poziţionare pe hartă -- click aici.
Ne poţi spune dacă-i ok? (măreşte zoom-ul de pe hartă cât e necesar, până la afişarea poziţionării / încadrării la nivel de stradă etc)Mulţumesc.
@webmaster26 - Da, e ok pozitionarea. Multumesc deasemenea.
@alex_iasi - Ce imagine de poveste în P01... Ai venit și ai răsucit cuțitul în rană... glumesc. Am trecut de atâtea ori pe lângă indicatorul către Palatul Sturdza și Mănăstirea Miclăușeni în drum spre Botoșani și niciodată nu am găsit fereastra de timp necesară vizitării acestora.
Deși aflat în administrarea Mitropoliei Moldovei se pare că pentru restaurările interioare nu s-au alocat bani de ani buni; ziarele scriu despre starea de degradare în care se află camerele castelului neogotic (ziarulevenimentul.ro/stir ... -217304513.html). Pe de altă parte, cu ocazia sărbătorilor de Paști 2016 turiștii erau invitați să își petreacă câteva zile în cele 31 de camere (care cred că arată foarte bine) având un program de „boier”.
@tata123: Da, pai si eu tot treceam foarte des pe acolo si nu aveam bunavointa sau eram prea comod sa il vizitez, caci timp este pt toate in viata!
Ca la noi in tara nu e nicaieri! Pacat, ar fi trebuit sa se investeasca mult mai multi bani, nu doar incalzirea (sunt calorifere in mai toate incaperile) si refacerea bunurilor pe ici pe colo. Spre surprinderea ta in cateva dintre cele 31de camere se poate locui, macar beneficiind de strictul necesar. In schimb scarile, holurile si alte incaperi necesita renovari considerabile.Sa speram totusi ca banii vor lua pana la urma directia initiala si nu se vor opri in alte buzunare.Numai bine, te salut!
Foarte frumos totul si prezentarea dar si pozele. Te felicit pentru ca ai vazut acest castel si ne-ai povestit si noua.
Trecem mai mult sau mai putin nepasatori din diferite motive pe langa multe locuri care merita vizitate.
In mod sigur daca voi ajunge prin zona ma voi stradui sa-l vizitez si eu asa ca il trec la favorite pentru o vizita ulterioara iar pentru prezent accord un vot cu mare placere.
@alex_iasi - Nu degeaba te-am țintit de ceva vreme! Mă bucur că mai există persoane care relatează întâmplări din zonele pe care le vizitează exact ca şi cum eu aş fi făcut-o! Simplu, concis, în amănunt şi lizibil pentru orice gust! Mulțumim de recomandări iar eu mă țin de o promisiune: orice articol vei mai posta, va intra sub pielea mea!
@andreieu - Ma bucur ca apreciezi relatarile mele! Vacante reusite iti doresc!
- Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
- Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
- Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație:
in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o
ÎNTREBARE NOUĂ
(întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
- Nov.2023 Povestea Palatului de poveste: Castelul Sturdza — scris în 29.11.23 de Yersinia Pestis din MăRăşEşTI [VN] - RECOMANDĂ
- Jun.2020 Castelul Sturdza de la Miclauseni — bijuteria neogotica a Moldovei — scris în 04.10.20 de geani anto din GALAţI - RECOMANDĂ
- Oct.2019 „Frumuseţea străluceşte pretutindeni” la Castelul Sturdza din Miclăuşeni — scris în 01.06.20 de gettyy din IASI - RECOMANDĂ
- Aug.2019 Castelul Sturdza si Manastirea Miclauseni — scris în 08.10.19 de Yolanda din PITESTI - RECOMANDĂ
- Oct.2018 Castelul Sturza de la Miclauseni – castelul cu 100 de povesti — scris în 19.04.19 de Diaura* din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Mar.2017 Poveste de primavara la castel: Castelul Sturdza — Miclauseni, Iasi — scris în 30.03.17 de mishu din BUCURESTI - RECOMANDĂ
- Sep.2014 Bucuresti - Iasi prin Roman; Castelul Sturdza Miclauseni - blestemat sau minunat? — scris în 08.10.14 de andrei2 din BUCURESTI - RECOMANDĂ