Castelul Bran - monument arhitectonic si istoric, un simbol al romanilor

TIPĂREȘTE

Anul acesta am fost pentru a doua oara in satul Pestera, dar de aceasta data mi-am dorit sa vizitez castelul Bran, de revelion neavand timpul necesar. Am revenit la Castelul Bran dupa ani buni, dornica sa vad modificarile aparute dupa retrocedarea castelului. Pretul unui bilet este de 20 lei pentru adulti si 5 lei pentru copii.

Fara indoiala, Castelul Bran este unul din cele mai vizitate obiective turistice din tara noastra, situat in Pasul Branului, punct de trecere intre Transilvania si Tara Romaneasca si fost punct vamal in perioada cand cele doua “tarisoare” romanesti erau separate si sub carmuire diferita. Pasul Branului este mentionat si in izvoarele geto-dacice, iar dovezi ale locuirii acestui loc exista inca din preistorie, mai ales in Pestera Liliecilor din satul Pestera despre care am scris aici: vezi impresii.

Dominand Trecatoarea Branului, castelul pare sculptat in stanca datorita bucatilor masive de piatra care “cladesc” zidaria.

Ridicat pe un deal, inconjurat de Muntii Bucegi si Piatra Craiului, ingradit de brazi inalti, castelul are o aura de mister care atrage imediat, oricine fiind dornic sa “dezlege” misterul, sa studieze interiorul acestui castel pentru a vedea ce ascunde.

Intr-adevar, ascunde multa istorie, un trecut care ne duce cu gandul pana in anii 1400, un castel care a supravietuit trecerii timpului. Timpul si spatiul au fost factori importanti care au contribuit atat la cresterea importantei locului, dar si a dainuirii in timp. Unul din motivele acestei rezistente a fost si faptul ca aici nu s-au dat lupte majore, in general atacurile au avut loc in alte zone, iar trupele militare care doreau sa ajunga mai departe, in Europa, foloseau alte rute, ocolind acest loc unde se asteptau sa gaseasca o rezistenta mare.

« Actul de nastere » al Cetatii Branului a avut loc in 19 noiembrie 1377 sub conducerea lui Ludovic de Anjou. Astfel, brasovenii au ridicat cetatea “cu propriile lor osteneli, …... aducand si furnizand piatra, ciment, lemne necesare construirii cetatii, procurand si zidari si cioplitori in piatra si dulgheri, cu propria lor cheltuiala. ” Dupa ridicarea cetatii, aceasta a intrat in posesia regelui, numind un castelan care sa se ocupe de ea.

La inceput, cand a fost construita, cetatea a avut doar fortificatia de incinta si un turnulet. Ulterior, cetatii i s-a adus mereu imbunatatiri, astfel ca a ajuns un castel impresionant, in stil gotic, avand un puternic rol strategic si militar.

Cetatea a intrat mai tarziu in stapanirea Tarii Romanesti, sub conducerea lui Mircea cel Batran, care a incurajat comertul cu Muntenia, dand astfel cetatii si un important rol comercial, pe langa cel militar si strategic pe care-l avea. Punctul de varf din punct de vedere militar l-a avut in timpul domniei regelui roman Iancu de Hunedoara, cand acesta a infrant turcii chiar sub zidurile cetatii Bran.

Un atac otoman la care a participat chiar sultanul, a adus prejudicii mari cetatii, prin urmare brasovenii au ridicat din nou cetatea, tot pe cheltuiala lor.

Castelul s-a aflat mereu in proprietatea pricipelui sau voievodului care stapanea zona, timp de sute de ani trecand “prin mai multe maini”. Cu toate acestea, cetatea a ajuns de mai multe ori sub stapanirea brasovenilor, care, la un moment dat nemultumiti de anumite imprejurari, au ocupat in 1468 cetatea cu forta. Incepand de atunci, chiar daca a fost si in proprietatea altor conducatori, cetatea a fost mereu si a brasovenilor, chiar daca regentii si castelanii nu doreau acest lucru. Au fost si planuri prin care cetatea ar fi trebuit sa ajunga in mainile brasovenilor, dar nu au fost aprobate. Cetatea a ajuns totusi in mainile brasovenilor in 1498. S-au adus importante modificari in constructie, iar castelul a dobandit si un puternic rol politic.

Brasovenii au pierdut controlul asupra cetatii in prima jumatate a anilor 1600, sub conducerea lui Gabriel Bethlen, care nu numai ca a luat controlul cetatii, dar a si impus obligativitatea platii unei mari sume de bani. Cetatea revine complet sub controlul orasenilor in 1651. O pagina importanta se scrie din nou in perioada austro-ungara, cand acestia ocupa castelul in 1877. Pana la urma, dupa mai bine de 10 ani, castelul revine din nou in proprietatea orasului, Ocolul silvic din Brasov instalandu-se aici la sfarsitul anilor 1900 si raman la castel pana la 1918.

Detinatorii unui castel important si atragator din toate punctele de vedere, in 1920 brasovenii hotarasc sa-l doneze Reginei Maria a Romaniei in semn de recunostinta pentru implicarea familiei regale in actul Marii Uniri de la 1918, Castelul Bran devenind astfel resedinta regala.

Pentru Castelul Bran incepe de acum o noua etapa. Miscata de gestul brasovenilor, Regina Maria se pune pe lucru: aduce o serie de modificari arhitecturale castelului, il modernizeaza, ordona construirea unei uzine electrice pentru asigurarea iluminatului din castel dar si a satelor din apropiere, dintr-un castel rece, prafuit si degradat, acesta se trezeste la viata, realizand un castel cald si primitor, un mic muzeu cum insusi regina spunea.

Castelul Bran a devenit resedinta preferata a Reginei Maria alaturi de Castelul din Balcic. Inimoasa regina a locuit in acest castel pana in 1938, cand a parasit aceasta lume si a trecut la cele vesnice, lasand castelul mostenire fiicei sale, Printesa Ileana, care traia in Austria alaturi de sotul ei, Anton de Habsburg. Dupa abdicarea regelui in 1947, Printesa paraseste tara iar castelul intra in posesia statului roman. Este revendicat de Dominic de Habsburg, urmasul Printesei Ileana si retrocedat in 2006.

Intrand pe domeniul castelului, am deschis poarta pentru intoarcerea in timp.

Drumul urca usor serpuind pana la intrarea in castelul din piatra masiva, castel care ne apare, impunator, in varful dealului. Peretii cenusii au doar in partea superioara ferestre care par niste ochiuri, atat sunt de mici. Pare un loc nelocuit, cu ziduri inalte care sa protejeze interiorul, pare ca ascunde ceva.

Treptat, pe masura ce ne apropiem, castelul incepe sa devina mai primitor. Scarile inalte ne duc la intrarea in castel - o intrare in bolta deasupra careia atarna un felinar din fier negru. In dreptul scarilor, la primul nivel, sunt cateva ferestre acoperite cu zabrele negre. Locul incepe sa para altfel, parca doza de mister se adanceste si intram in castel.

Interiorul castelului este asa cum ne asteptam: coridoare inguste dispuse care intr-un labirint, camere in toate partile, intri pe o usa si mai tarziu, plimbandu-ne prin castel, ajungem din nou in acelasi loc. Usile sunt joase, incat uneori e nevoie sa te apleci. Urcam scari si ajungem la o camera, dar pe sub scari este o alta usa care ne-ar duce in acelasi loc. Nu se permite accesul peste tot, dar e suficient cat sa ne facem o parere.

Grinzile si barnele din lemn folosite in interior sunt vopsite in mahon, dar lemnaria folosita la terase si canaturile ferestrelor (in exterior) sunt negre, contrastand cu rafinamentul si mobilierul stilat in odai, cu caldura si eleganta cu care sunt decorate incaperile. Aceste contraste sporesc misterul castelului, probabil de aceea cativa turisti americani, vizitand acest castel, au ramas cu impresia ca au descoperit castelul lui Dracula, eroul din cartea lui Bram Stoker. Aceasta idee s-a propagat, astfel ca incarcatura misterioasa sporeste, adaugand la legendele castelului si mitul legat de Dracula.

Chiar la intrare, langa o placuta de multumire a mostenitorilor castelului fata de autoritatile romane privind retrocedarea castelului, sunt prezentate personalitatile mai importante din istorie care au trecut de-a lungul timpului prin Castelul Bran si alaturi, cateva cuvinte despre isoria castelului, despre care v-am relatat si eu in prima parte a acestui review.

La etajul I intram in apartamentul Reginei Maria a Romaniei, iar in hol pot fi admirate piese de mobilier de o adevarata valoare artistica si istorica.

Toate camerele au seminee, nise in care sunt expuse tablouri sau statuete, iluminate.

Cel mai mult mi-a placut Salonul de muzica si biblioteca si Dormitorul Regelui Ferdinand. In primul am admirat, pe langa covorul din blana de urs si biblioteca in sine, un tablou original ce infatiseaza pe Printesa Ileana.

In dormitorul regelui am admirat sceptrul si coroana de ceremonie ale strabunicilor din familia de habsburg.

Toate camerele au mobilier de o conceptie aparte: din lemn sculptat, infatisand chipuri, persoane, picioarele mesei infatisand un leu imblanzit, in general decoratii interesante si bogate.

E bine sa treceti de doua ori prin castel, deoarece e posibil sa va « scape » anumite incaperi, pur si simplu nu ne dam seama si sarim peste ele, atat de intortocheate sunt holurile si dispunerile camerelor. Cu atat mai mult, daca urcati pe scara secreta, veti ajunge de la etajul I la III, sarind astfel peste un etaj intreg.

Bineinteles ca gasim si o scurta prezentare a membrilor familiei regale, a caror activitate este de admirat.

Regele Ferdinand, chiar daca a provenit din familia habsburgica, a dus o politica diferita de cea a predecesorilor sai. El a fost un “bun roman” si a luptat pentru cauza romanilor, a renuntat la legaturile de sange si neam cu Germania si declara razboi Austro-Ungariei, aflandu-se intr-o pozitie diferita de alti membrii ai familiei. A fost incoronat la Alba – Iulia ca “rege al tuturor romanilor” la Catedrala Reintregirii Neamului din Alba – Iulia alaturi de sotia sa, Regina Maria de Romania, ca “regina a tuturor romanilor”.

Regina Maria, la randul ei, a sustinut cauza romanilor in fata Puterilor Antantei si s-a identificat cu idealul national al romanilor. In primul razboi mondial a fost “sora de caritate”, ajutand ranitii si fiind alaturi de ei.

Despre Regina Maria am aflat ca a publicat o carte « Povestea vietii mele », la Londra. A trecut la credinta ortodoxa si s-a sfarsit la Castelul Pelisor, unde se refugia mereu, ca si la Bran, dealtfel, fiind mereu indepartata de Carol al II-lea, care avea o politica diferita si o inlatura mereu.

Regina Maria a redactat un testament si o scrisoare adresata ”tarii mele si poporului meu”, in care marturiseste dragostea fata de tara pe care i-a fost dat sa o conduca.

Principesa Ileana, la randul ei exilata, s-a retras in SUA, unde a dus cauza romanilor mai departe. A fondat prima manastire ortodoxa de maici precum si fundatia “Free Romanian Scholarship”, iar mai tarziu s-a retras la o manastire ortodoxa din Franta.

Fara indoiala, viata membrilor urmasilor familiei regale a fost in cea mai mare parte departe de tara, dar o parte din sufletul lor a ramas la Castelul Bran.

Castelul mai contine si o “sala de cinema’, unde se poate viziona un film de apx. 10 minute despre viata Reginei Maria si a Regelui Ferdinand.

In anumite camere s-a amenajat si o “camera Dracula”, care ne povesteste de mitul Dracula, din cartea lui Bram Stoker si mitul Castelului Bran.

E un mit care atrage, dar trebuie amintit pentru a nu se confunda persoana lui Vlad Tepes cu cea a eroului din carte. De altfel, Vlad Tepes nici nu a fost in acest castel decat timp de doua luni si atunci in temnita. Pentru Vlad Tepes, Dracula era doar o porecla care i-a placut autorului cand si-a scris romanul, iar legatura dintre personajul din carte si cea a domnitorului Vlad Tepes se termina aici (se termina inainte de a incepe!).

Tot aici sunt prezentate si cateva obiecte care au facut parte din recuzita filmului (cel mai concret imi aduc aminte de un colier), avand expus si certificat de autenticitate in acest sens.

Curtea interioara este mica si da impresia ca esti prins intre zidurile inalte. Punctul de atractie al curtii este fantana, despre care se spune ca este punctul de intrare in tunelurile care ar exista sub castel, o adevarata retea de tuneluri.

In incheierea acestei sumare prezentari, as dori sa ma opresc putin si asupra gradinii Castelului Bran. Avand in vedere ca Reginei Maria i-au placut florile, aranjamentele de gradina, avea aici un adevarat paradis. Micul lac avea pastrav si cateva lebede, iar intregul domeniu avea o multime de flori si de pomi fructiferi. Din pacate, eu am ramas cu impresia ca gradina nu e amenajata, doar ingrijita. E adevarat ca in luna septembrie putine flori mai sunt, dar totusi, cred ca se putea amenaja cate ceva in gradina, ca de altfel si lacul de pe domeniu, ce este parasit si doar aminteste de ceea ce era odinioara.

Tot pe domeniul castelului Bran se gaseste si Muzeul Satului Bran, din pacate nu am avut timp sa mai intram si aici.

Parasind Castelul Bran si luand drumul Moeciului, cu siguranta trecatorul va remarca o micuta capela. Este Capela Inima Reginei Maria. Regina a cerut ca inima sa-i fie depusa in aceasta capela, vrand sa ne spuna ca o parte din sufletul ei a ramas la Balcic. Cand Balcicul nu a mai apartinut Romaniei, caseta in care se afla inima reginei a fost luata si adusa in tara. Ulterior s-a ridicat aceasta capela, copie dupa capela din Balcic. O poveste emotionanta, despre care puteti afla mai multe detalii aici: crestinortodox.ro/biseric ... ria-121063.html

---

VIZUALIZĂRI: 10288 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI