Carambola Bungalow - un loc de cazare excelent în Phong Nha

TIPĂREȘTE

După trei luni și ceva, aproape patru, timp în care m-am luptat cu buruienile de prin curte, m-am gândit eu ce m-am gândit și-am zis c-ar fi timpul să-ncerc să duc la bun sfârșit ce-am început în a scrie despre vacanța din fe-martie. Frate, ce lupte am tras. Și cu sapa și cu motosapa și cu glifosfat, ba chiar și cu primarul. Zilele trecute mi-a bătut la poartă. Culmea, nu primarul în funcție, ci ăsta ce va să fie, după alegerile din iunie sau când or fi fost. Eram prin curte, cu treburi, nah, ca orice țăran cu treburile lui prin bătătură. ‘Nă ziua, bre! (auzi... bre... uitai să vă spun, ăsta cică are patru clase la seral). Zice... ai o reclamație. Aud? O doamnă ce trece cu copilul zilnic pe-aici zice că strănută copilul prin fața casei lu’ matale și văz că ai o ambrozie acilișea, lângă gard. Mă iertați, zic, io am cam chiulit la orele de botanică... de un’ să știu eu că aia-i ambrozie? Scoate telefonul, face un scan și-mi dă să citesc.” Ambrisa artemisiifolia este o buruiană invazivă adventivă de carantină anuală monoică cu frunze penat-sectate, bla-bla-bla” ... Băh, ești nebun? Îmi venea să-i zic că-mi vin niște zei în vizită și le pregătesc de-un nectar, da’ mi-era că-mi iau vreo amendă. Smulg buruiana cu pricina și-i spun că vreau să fac și eu o reclamație. De câte ori trece doamna cu copilul prin fața casei mele, răgușește câinele de cât latră și nu mai am bani de Faringosept. În fine, cât de cât am scos-o la cap cu buruienile, așa că acum am ceva timp de scris și mai ales de citit, c-am cam rămas în urmă.

Tocmai ce povestisem despre nordul  Vietnamului  și urma să ne continuăm vacanța cu centrul țării.   La Phong Nha, în Vietnam, am ajuns din motiv de... peșteri. Deși situat în mijlocul Vietnamul ui, acolo unde lățimea acestei țări este minimă – cam 60 de kilometri – acest sat, această localitate este vestită pentru că se află într-o zonă în care fenomenele carstice și-au cam făcut de cap și au creat peste o sută de peșteri, dintre care vreo douăzeci sunt vizitabile. În această zonă se află Peștera Son Doong, considerată a doua peșteră din lume ca mărime și pe care dacă vrei s-o vizitezi, trebuie să-ți faci o rezervare cu vreo doi ani înainte.

Nouă ne plac peșterile, sunt locurile unde vezi ce poate face apa de-a lungul timpului, unde poți vedea câtă răbdare are natura pentru a crea minunățiile acelea care se cheamă stalactite sau stalagmite, locuri unde imaginația îți este pusă uneori la grea încercare atunci când vrei să asemuiești statuile create de natură, cu animale, păsări sau mai știu eu ce cunoaștem din viața de zi cu zi. În România am văzut cam tot ce ar trebui văzut într-o viață de om în materie de peșteri și cea mai cea pe care consider eu c-am văzut-o e Scărișoara, dar nu cea la care au acces toți turiștii, ci am coborât sub ghețar, hă, hă, hă... în timpuri imemoriale, pe vremea când încă puteam face asemenea” aroganțe” .

Atunci când mă documentam despre Vietnam și am văzut ce potențial are această zonă în materie de peșteri, n-am ezitat niciun moment și am trecut Phong Nha pe listă. Majoritatea turiștilor aleg să stea aici o noapte, folosind jumătatea de zi din ziua sosirii, sau jumătatea de zi de după noaptea de cazare pentru a vizita două dintre peșterile cele mai celebre din zonă, accesibile de altfel oricui are un minimum de condiție fizică: Paradise Cave și Phong Nha Cave. Eu am vrut să mă bucur puțin de zonă, așa c-am rezervat două nopți de cazare aici și am avut aproape două zile pline.

Unde ne-am ales să ne cazăm? Phong Nha este o localitate micuță, un fel de sat ceva mai mare. Nu-s hoteluri bengoase aici, 99% din locurile de cazare fiind pensiuni, majoritatea fără nicio clasificare turistică așa cum știm noi cu stele, margarete, bla, bla. Oferta este însă generoasă, diferența făcând-o micile detalii, iar principalul detaliu care a contat pentru mine atunci când am ales Carambola Bungaow, a fost faptul că această pensiune este situată pe malul râului Son, iar pentru o cazare cu view la apă pot trece peste mici neajunsuri pe care le-ar putea avea acel loc de cazare. N-a fost cazul însă de mici neajunsuri aici, totul mi s-a părut prea bun, prea ca la Phong Nha, asta așa ca să reinterpretez o reclamă românească.

Mr. Ha, așa cum îi place lui să se recomande, proprietarul stabilimentului, este un tânăr vietnamez de vreo 35 de ani, școlit pe la Hanoi, Inginer IT specializat în calculatoare și rețele de calculatoare, care a renunțat la meseria lui și a ales să facă turism, pentru că asta îi place lui să facă. Și chiar face bine ceea ce face. Pe vreo 700-800 de metri pătrați a construit 8 bungalow-uri, un restaurant micuț, a taluzat malul spre râu și a creat două terase cu loc de luat masa sau de stat la plajă, a amenajat spațiul rămas și l-a umplut de verdeață, copăcei, plante, alei pietruite, a” aruncat” așa... la mișto vreo 5-6 mese prin această grădină și a creat un mic colț de rai.

Am rezervat un bungalow cu vedere la râu pentru enormul preț de 21 de euro/noapte, pentru două nopți, în perioada 18-20 februarie. Sunt trei astfel de bungalow-uri, celelalte cinci fiind în planul al doilea sau al treilea față de râu și care se închiriază cu 19 euro/noapte. Deh, view-ul costă :).

N-am intrat în alte bungalow-uri, dar la ochiul meu arată toate la fel și bănuiesc că toate au aceleași dotări. Pentru a ajunge în cameră se urcă vreo nouă sau zece trepte metalice, asta deoarece bungalow-urile sunt construite pe stâlpi masivi de beton. Camera are undeva la 20 de metri pătrați cu tot cu baie, plus un balconaș de vreo 5-6 metri pătrați, lung cât toată lățimea camerei, dar destul de îngust. În cameră se găsesc toate cele necesare omului pentru a se odihni, pentru a avea un minimum de confort. Repet, nu e nici pe departe vreun mare lux, dar totul este cu bun gust. Patul matrimonial este confortabil, salteaua destul de moale dacă mă raportez la gusturile mele. Pe post de șifonier este un stativ metalic cu umerașe, dar, având în vedere că majoritatea turiștilor stau aici o noapte, cel mult două, nu cred că e un mare impediment. Există și televizor, dar cine l-a pornit? Mini frigiderul face toți banii, pentru că de apă rece ai tot timpul nevoie. Baia e ca orice baie, nici prea-prea, nici foarte-foarte, dar are un loc de duș spațios, apa caldă fiind asigurată de un boiler de vreo 60 de litri, așa la ochiul meu. Ca peste tot în Vietnam ai toate consumabilele de care ai nevoie, săpun, gel de duș, periuțe și pastă de dinți, aparat de ras de unică folosință și cred că mai era ceva pe-acolo, dar nu-mi mai aduc aminte ce. Aerul condiționat și-a făcut foarte bine treaba și este foarte silențios. Nouă ne-a plăcut camera foarte mult. Simplu, dar cu bun gust și totul eficient plasat în cameră, astfel încăt să nu te simți înghesuit.

În prețul” enorm” de 21 de euro/noapte intră și micul dejun, care se servește începând cu ora 06.00, pentru că turiștii pleacă devreme, ori în excursii, ori părăsesc hotelul după ce-au vizitat locurile. Micul dejun constă într-un fel de mâncare și o băutură. Adică... ori o supă Pho Ga sau Pho Bo, ori o omletă cu de toate, ori o farfurie cu mezeluri și ceva legume, unt și gem. La băuturi e mai simplu. Cafea sau ceai. Dacă vrei ceva în plus, se plătește, însă prețurile sunt mai mult decât decente. Supa e 30,000 VND, adică 6 lei, omleta (care e foarte mare, cu brânză, ceva bacon prin ea și niște roșii, ardei gras și ceapă) costă 50,000 VND, adică vreo 10 lei, o clătită cu ciocolată sau cu gem de căpșuni tot 50,000. Tot aici poți servi și prânzul și cina ceea ce este foarte bine, pentru că ești cumva captiv. Strada pe care se află Carmbola Bungalow este numai cu pensiuni, iar pentru a ajunge în zona centrală a satului, unde găsești, e adevărat, multe locuri de servit masa, ai de mers aproape doi kilometri. Am mâncat aici prânzul în ziua în care am venit și cinele în ambele seri. Nu plătești nimic la momentul servirii mesei, totul se trece pe cameră și plătești la check-out. Uffff, mi-au destabilizat total bugetul cele trei mese. 160 de lei ar fi în banii noștri :). Iar aici au intrat și niște doze de coca-cola sau fanta pe care te duci și ți le iei singur din frigiderul restaurantului atunci când ai nevoie și scrii acolo pe un caiet ce ai luat și la ce cameră să se treacă consumația. Mâncarea servită e bestială și asta o spune un gurmand pe care nu-l păcălești cu una, cu două în materie de gastronomie. Pachețelele de primăvară în variantă vegan sau cu umplutură de creveți și porc m-au dat pe spate. Iar combinația de sosuri pe care o ai la dispoziție, te face să mai vrei o porție doar pentru a te lămuri care combinație pachețel-sos e mai bună. Am mâncat niște șnițele de pui sau de porc... mi-am dat palme. Credeam că le știu pe toate în materie de șnițele, dar omul cât trăiește învață (și tot prost moare, cum zicea tatăl meu). Nu carnea e șmecherezul. Mirodeniile pe care le pun în aluat fac gustul unic. Le-am aflat, nu vi le spun :). Mergeți acolo ca să le aflați, oricum merită. Ba o să vi le spun, dar întâi trebuie să fac eu niște șnițele de-alea să văd dacă-mi ies ca acolo. Ca udătură la mese ai la dispoziție bere Hanoi sau Saigon la sticlă de 330 ml, 20,000 VND sticla sau poți alege dintr-o mare varietate de vinuri locale, pe care nu le-am încercat, dar ele există. Apă și răcoritoare din gama coca-cola, cu prețuri mai mult decât rezonabile, aproape de prețurile de magazin.

Pe lângă Mr. Ha, creatorul și proprietarul Carambola Bungalow, cele trei fete care mai lucrează acolo fac totul să te simți excelent. Cum ieșeam prin grădina proprietății, cum ne trezeam cu un ice tea pe masă. From the house, evident. Toată ziua roboteau pe-acolo astfel încât totul să arate bec. Au serviciu de spălătorie la proprietate și se mișcă super rapid. Costă 30,000 de VND – 6 lei – un kilogram de rufe spălate și în câteva ore mi le-au adus în cameră, spălate evident :).

Tot pentru confortul turiștilor, sub unul dintre bungalow-uri sunt montate hamace, unde poți sta la umbră să tragi un pui de somn, să citești o carte, whatever, fiecare ce dorește. Sau poți lua o bicicletă, gratuit, să te plimbi prin Phong Nha, să treci podul peste râul Son, unde poți vizita partea catolică a satului, cu o biserică frumoasă și casele construite la baza muntelui. Există și scutere de închiriat pentru 100,000 de dongi pe zi, iar asta, pentru cei cărora le surâde un astfel de mijloc de transport e un mare avantaj. Poți vizita peșterile din zonă pe cont propriu fără a mai lua o excursie locală. Din păcate asta am aflat-o de-abia acolo. Deși nu sunt fan scutere, traficul în Phong Nha este lejer și cred că m-aș încumeta. Avantajele vizitei pe cont propriu sunt evidente, față de o excursie cu grupul. Proprietatea îți pune la dispoziție, tot gratuit, caiace pentru două persoane, cu padelele de rigoare pentru a te plimba pe râul Son. Mă cam mâncau palmele, dar traficul pe râu e mai ceva ca pe la Arcul de Triumf în orele de vârf. Lasă că-s multe bărci motorizate care duc și aduc turiștii la sau de la Phong Nha Cave, dar fac valuri. Și mi-e clar că dacă ne suiam noi doi într-un caiac de-ăla, mai mult de câțiva milimetri din copastie nu rămâneau deasupra apei. Asta mai lipsea, să fac o partidă de înot pe-acolo, cu caicul în cârcă. Important e că există caiacele, iar pentru cei interesați e un mod plăcut de-a petrece timpul acolo. Iar pe malul râului există de asemenea o mică limbă de nisip, așa că dacă aveți lopățele și găletușe... nici nu știți când trece timpul :).

Eu nu prea scriu despre cazări. În Vietnam mi-au plăcut atât de mult o parte din cazările pe care le-am ales, încât m-am hotărât să scriu despre ele. Carambola Bungalow este pentru noi pe primul loc între cazările pe care le-am avut în Vietnam, poate la egalitate cu cea de la Da Nang. Culmea, a fost cea mai ieftină, am stat doar două nopți, dar rămâne locul favorit. Iar faptul că între cele două nopți am avut o zi în care am văzut două peșteri minunate e bonus. Despre peșteri... va urma.

Până la ele, vă doresc tuturor toate cele bune.

---

VIZUALIZĂRI: 710 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI