Bacău, oraşul cu trei catedrale

TIPĂREȘTE

O dată pe an mergem la Bacau s-o vizităm pe sora mea, mai în vârstă cu şapte ani decât mine. M-am nascut în acest oraş şi din patriotism local sau din simplă obiectivitate, vă pot spune că e un oraş frumos, curat, plin de flori şi cu o urbanistică deosebită. Anul acesta am vizitat cele trei catedrale. Este vorba de cea romano- catolică şi cele două biserici ortodoxe numite astfel de populaţie din considerente de măreţie sau de vechime.

Biserica Înălţarea Domnului (numită catedrală) ca mărime va fi a patra construcţie ortodoxă din lume după Sfânta Sofia din Istanbul (devenită moschee), Noua Catedrală a lui Iisus Mântuitorul din Moscova şi cea din Parnas-Grecia. Catedrala din Bacău are dimensiuni impresionante: 81 m lungime, lăţimea absidelor 36 m., 63 m. înălţime plus 7 m. crucea principală şi o suprafaţă de 1700mp. Capacitatea maximă este de 5000 de persoane. Zidurile catedralei ajung la o grosime de 1m. Sub pământ catedrala coboară până la -10m. pe două etaje, aici fiind prevăzute la demisol biserica Naşterii Maicii Domnului în care în prezent se ţin slujbe iar la subsoluri sală de conferinţă, depozit de carte, expoziţii şi un vast adăpost antiaerian. Catedrala propriuzisă începe de la cota 0 şi este construită în stil florentin iar picturile vor fi de inspiraţie bizantină. Biserica centrală care este în lucru şi am putut-o vizita prin bunăvoinţă, are forma unei nave de dimensiuni imense fără stâlpi de susţinere. Impresia a fost de grandios şi faţă de imensitatea ei, soţul meu care e un bărbat destul de înalt, părea o furnică. Numai cupola din naos are o deschidere de 24 m. Crucile din inox aurit au fost realizate la CUS Bacău. Crucea mare este înaltă de 7m, are o deschidere a braţelor de 4.2 m. şi greutate de 2 t. Celelalte trei cruci aşezate pe turlele bisericii au câte 4m. înălţime cu deschidere de 2.50m. Catedrala are 18 clopote sfinţite în 2007 realizate de o mare firmă din Innsbruck. Clopotul cel mare are un diametru de doi metri şi greutate de 4.2 tone şi este cuplat electronic cu 12 din celelalte 17, formând un carillon în care se pot interpreta 1000 de melodii religioase. Piatra de temelie a catedralei a fost pusă în 1991 de episcopul Ioachim Vasluianul care-şi doarme somnul de veci într-o criptă din paracliserul de la demisol care are rol şi de necropolă. Depinde de finanţare dar cred că va mai curge multă apă pe Bistriţa până ce întregul edificiu va fi funcţional. După sfinţire, dacă episcopul Episcopiei Romanului şi Bacăului va sluji în această biserică ea va primi oficial titulatura de co- catedrală.

Biserica Sfântul Nicolae (numită catedrala mică) este biserica în care am fost botezată.

- Mama Michi, mai taie coada vulpii, doar n-o să ne spui că ţii minte când te-ai botezat?

- Nu, mama mi-a spus că a fost o adevărată minune că nu m-am îmbolnăvit în luna martie când m-au botezat în biserica rece şi cu apă călâie în cristelniţă.

Biserica Sf. Nicolae a fost timp de peste 150 de ani cel mai mare lăcaş de cult ortodox din Bacău până ce a început construcţia noii catedrale. În forma actuală cu două turle înalte a fost construită între 1840-1850 prin subscripţie publică de către meşterul transilvănean Ioan Făgăraş. Ea s-a ridicat peste ruinele unui lăcaş de cult din sec. XV construit de negustorii şcheieni (braşoveni) din care s-a mai păstrat o placă de marmoră aşezată peste masa altarului. Biserica actuală a suferit mari stricăciuni la cutremurele din 1940 şi 1977 şi în urma incendiului din 1976 dar de fiecare dată a fost refăcută. Recent au fost montate cruci aurite pe turle, s-au turnat la Innsbruk cinci clopote, a fost învelită cu tablă de cupru, se repictează în mozaic frescele exterioare şi s-a restaurat faţada. În interior biserica are coloane de marmoră şi pictură neobizantină care dau lăcaşului un aer maiestuos. În partea de nord, în 1970 s-au decopertat urmele vechii biserici din timpul lui Stefan cel Mare cât şi ale unui cimitir care constitue un sit arheologic protejat. Piaţeta din faţă este dominată de construcţia masivă a catedralei noi, de statuia lui Stefan cel Mare şi de Parcul Trandafirilor. În această piaţetă în 1859, Vasile Alecsandri a citit proclamaţia Unirii.

Catedrala sfinţii Petru şi Pavel este cea mai mare biserică romano-catolică din România. Dimensiunile ei sunt 66x 44 m., cu o suprafaţă de 1300mp. şi 1050 locuri pe băncile situate în amfiteatru. Nu are nicun stâlp central de susţinere a cupolei uriaşe. Este pur şi simplu invadată de lumină datorită multelor vitralii de culori deschise. Are parter şi două etaje şi, si aici, la fel ca în catedrala ortodoxă te simţi mărunt şi copleşit de grandoarea catedralei. Altarul este decorat cu şapte sfinţi, figura centrală fiind Iisus Hristos cu o înălţime de 2.5 m. Clopotele sincronizate electronic au fost executate la Padova. Pe turla bisericii înaltă de 65m. este montat un ceas electronic Construcţia catedralei a început în 1990 şi s-a terminat în 2005. Înainte de construcţia catedralei, comunitatea romano- catolică se ruga în biserica Sf. Nicolae amplasată alăturat. A fost clădită în 1846 şi în interior are decoraţiuni baroce. Cutremurele din 1940 şi 1977 au produs mari stricăciuni dar grosimea zidurilor de 1.5 m au salvat-o de la prăbuşire.

Nu ştiu dacă am reuşit să comunic suficient impresia pe care mi-au lăsat-o catedralele.Poate am dat prea multe date tehnice. Le-am postat nu ca să le reţineţi ci să puteţi compara cu proporţiile unei biserici obişnuite.Pozele, chiar dacă nu sunt de calitate vă pot convinge mai mult decât reviewul în sine.

WEB, dacă se poate, te rog inserează youtube

---

VIZUALIZĂRI: 3776 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI