ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 05.08.2019
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Piteşti
ÎNSCRIS: 02.09.09
STATUS: CONSUL
TIMP CITIRE: 5 MIN

Povești cu și despre cuvinte - partea a II-a: Câteva toponime slave în România

TIPĂREȘTE URM de aici

În episodul trecut am vorbit despre un cuvânt francez, presupus a veni din rusă: bistro.

Pornind de aici, hai să vorbim acum despre cuvinte de la noi, provenite de data asta cert din același cuvânt slav, bîstro (быстро). De data asta este vorba de așa-numitele toponime, cuvinte care denumesc locuri, forme de relief și alte asemenea.

Avem multe exemple, dovedind că noi, ce ne pretindem latini, trăim într-o mare slavă și unul dintre exemplele cele mai la îndemână este cuvântul Bistrița, a cărui origine nu mai este nevoie să o explicăm. Este un nume foarte răspândit în România și nu numai.

La noi, nu mai puțin de patru râuri poartă acest nume: un afluent al Siretului, altul al Oltului, altul al Tismanei, la rândul ei afluent al Jiului și altul al Someșului.

Evident, nu s-a ratat situația de a boteza cu numele „Bistrița”, chiar și munți, legătura fiind dată de existența unei ape curgătoare cu acest nume. Avem astfel Munții Bistriței, din Carpații Orientali.

Firesc, din înșiruire nu puteau lipsi localitățile purtând numele „Bistrița”. Avem nu mai puțin de șase localități cu acest nume. Este vorba de orașul reședință a județului Bistrița-Năsăud, apoi există trei sate, în județul Mehedinți, Neamț, respectiv Vâlcea, mai avem Bistrița Nouă, în județul Olt și Bistrița Bârgăului, din județul Bistrița-Năsăud.

Și vecinii noștri, bulgarii, se pot lăuda cu două localități numițe „Бистрица” (Bistrița), iar în Bosnia și Herțegovina există nu mai puțin de șase sate și trei râuri purtând același nume. Sârbii au și ei cinci sate și trei râuri numite la fel, plus un cartier al Novi Sadului (cu siguranță, cândva, un sat limitrof); la acestea trebuie adăugate un sat și patru râuri din Kosovo. Macedonenii au și ei două sate numite Bistrița, albanezii unul, croații un oraș și un sat, iar slovenii bat recordul, cu două orașe, șapte sate și două râuri.

Mergând mai la nord, întâlnim, în Slovacia, un oraș de altfel foarte cunoscut, Banská Bystrica, unul mai mic și necunoscut, Považská Bystrica, dar și vreo trei sate cu nume compuse, având inclus și cuvântul Bistrica.

Frații lor, cehii nu se lasă mai prejos și, abstracție făcând de scrierea și pronunția specifice, au și ei „Bistrițele lor”: cinci orașe, patru sate și un râu, numite Bystřice.

Mai la est, în Ucraina, găsim două râuri cu numele Бистриця (Bystrytsia) și patru sate, iar în nord, polonezii au și ei „bistrițele” lor, „Bystrzyca”: patru râuri, un oraș și nu mai puțin de 11 sate.

Dacă ne aplecăm mai cu atenție asupra cuvântului, vom observa cu ușurință faptul că el este un diminutiv, cuvântul de bază fiind Bistra. Ca toponim, Bistra este mai întâlnit în Polonia, Cehia și Slovacia. Deloc surprinzător și aici noi stăm foarte bine: avem șase râuri cu acest nume, plus altele patru cu nume compuse, ce conțin cuvântul „Bistra”. Ba mai mult, românii au diminutivat în mod propriu acest cuvânt, care a devenit „Bistricioara”. Cu acest nume, avem un sat și patru râuri. În plus, avem și un afluent al Arieșului, numit Bistrișoara.

În mod surprinzător, în Rusia se întâlnesc mult mai puține toponime derivate din cuvântul de la care am pornit: două sate și un lac. Un lac? vă veți întreba. Ei bine, da, un lac, deoarece cuvântul proto-slav bystr, însemna clar, limpede, transparent. Așa că nu e de mirare numele dat lacului cu pricina.

Și, dacă tot veni vorba de ape clare, limpezi, ca o paranteză, să menționăm aici și o expresie neaoș românească, apă chioară. Până să capete sensul figurat (echivalent cu apă de ploaie = lipsit de valoare), expresia însemna chiar apă clară, limpede, venind din expresia latină aqua clara, întâlnită și în italiană: acqua chiara.

Dar să revenim la subiectul inițial. În limbile slave de sud, „bistar” (би̏стар), înseamnă „luminos”, dar echivalentul lui быстро, din rusă, cu sensul de repede, este brzo (брзо). Ei bine, și acest cuvânt se regăsește în toponimia românească. Astfel, avem trei localități cu numele Bârza: una în Olt, alta în Mureș și alta în Caraș-Severin; de asemenea, întâlnim patru localități cu numele de Bârzești (Arad, Argeș, Vâlcea, Vaslui), două cu numele de Bârzeiu (ambele în Olt), dar și un râu: Bârzani, afluent al Cernei. De data asta, se poate observa o concentrare pe zona sud-vestică a țării, spre vecinii noștri sârbi.

Mai avem și varianta Bârzava. Cu acest nume, avem două râuri, unul din Arad, afluent al Mureșului și altul din Banat, afluent al Timișului, dar și două localități, una în Arad, cealaltă în Harghita.

Să mai remarcăm și faptul că, din același cuvânt se trag și diferite nume de familie: Bârzu, Bârzan, Bârzea, Bârzoi, Bârzoiu.

Dar știți cum se spune „repede” în greacă? Ei bine, se spune grigora (γρήγορα) !

În sfârșit, o ultimă (pentru moment) oprire asupra toponimelor de origine slavă.

Cu siguranță, ați auzit de Emil Racoviță, celebrul speolog român, originar din Iași.

Mai mult ca sigur, numele său vine de la o localitate cu același nume. Cuvântul derivă din limbile slave, rac (рак) având exact același înțeles ca în limba română. Singura diferență este aceea că, în limbile slave, acesta are și forma feminină, rakova, rakovica (раковица), adică femela racului.

Bineînțeles, toponimia română este bogată în astfel de nume. Astfel, avem cinci localități cu numele de Racova (Bacău, Mehedinți, Satu Mare, Suceava, Vaslui) și trei râuri, afluenți ai Bârladului, Bistriței, respectiv Sucevei. Cât despre Racovița, avem localități cu acest nume în Argeș, Brăila, Dâmbovița, Dolj, Gorj, Olt, Sibiu, Timiș, Vâlcea și Vaslui, dar și mai multe râuri: două sunt afluenți ai Oltului, unul al Oltețului, unul al Ialomiței și încă alte două. Bineînțeles, avem și derivate, precum Racovițeni, sat din Buzău, Racoș, (două sate, unul în Brașov, altul în Covasna) și două râuri, dar și nume de familie, precum Racoveanu.

Ne oprim aici, deși lista ar fi mult mai lungă, dar și timpul nostru este limitat. Nu putem face însă acest lucru înainte de a remarca puternica influență și urmele adânci lăsate de vecinii noștri slavi asupra românilor și a teritoriului locuit de aceștia. De altfel, genetic vorbind, aceleași urme le găsim și în propriul ADN, chiar dacă unora nu le prea place acest lucru.

Citește și CONTINUAREA aici

[fb]
---
Trimis de Costi in 05.08.19 11:43:27
Validat / Publicat: 05.08.19 14:50:14

VIZUALIZĂRI: 835 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURISAU ARTICOL fără ECOURI
SESIZEAZĂ
conținut, limbaj

7 ecouri scrise, până acum, la acest articol
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.
Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?
PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 30 PMA (din 30 voturi)

ECOURI la acest articol

7 ecouri scrise, până acum

CostiAUTOR REVIEW
[05.08.19 17:37:56]
»

Rog cititorii acestui review să nu ia drept exhaustive datele prezentate de mine. Cu siguranță, mai sunt multe alte exemple de toponime, care nu apar aici, dar nici nu e ăsta scopul, nu am făcut o statistică completă...

Dar, dacă aveți și alte exemple, completări sau adăugiri, nu ezitați să le semnalați aici.

Dragoș_MD
[05.08.19 19:15:11]
»

@Costi: De una știu sigur, că am scris și eu despre ea: Sandanska Bistrița - Санданска Бистрица; curge din munții Pirin până ce se varsă în Struma, pe defileul căreia trecem mai toți în drumul spre Grecia (și pe care abia aștept s-o revăd peste vreo lună de zile).

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][1 vot]
mihaelavoicu
[05.08.19 22:23:09]
»

Excepțional! A fost chiar ”bine venit”.

doinafil
[05.08.19 22:25:24]
»

Chiar și așa, fără pretenția de a fi exhaustive datele privitoare la toponimul cu origini slave - „bâstro” -, cum spuneți mai sus, expunerea Dvs-tră, D. le Costi, mi se pare destul de laborioasă!

Nu știam că sunt atât de multe denumiri ale locurilor (sau apelor), nici la noi în țară, dar , mai ales, în afara ei. Felicitări pentru documentare!!!

Pentru că tot ne invitați să semnalăm/completăm cu ceva, aș vrea să știu ce legătură este între cuvintele „Racova” și „Rahova”. Credeam că Rahova are aceeași rădăcină cu „racova”, femela racului, după cum frumos ne-ați spus mai sus. Știu că Rahova este (și) localitatea din nordul Bulgariei, tot țară slavă.

Vă mulțumesc anticipat și aștept, în continuare, articolele cu teme atât de interesante pe care văd - și cred - că vă face plăcere să le postați aici, pentru colegii AFA iubitori de mai multă cunoaștere a limbii române!!!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][0 vot]
CostiAUTOR REVIEW
[07.08.19 16:37:17]
»

@doinafil:

Da, așa este, Rahova este un nume adânc întipărit în memoria colectivă a românilor, mai ales ca urmare a numelui unui cartier bucureștean din sectorul 5, numit așa după numele principalului drum care îl străbate: Calea Rahovei. La rândul ei, această stradă a fost numită așa după victoria obținută în localitatea bulgară Rahova de armatele române, în 9 noiembrie 1877, în Războiul de Independență.

Totuși, numele „Rahova” nu are nicio legătură cu „racova”. Numele bulgar al localității aflate pe Dunăre, vizavi de Bechet este Оряхово (Oryahovo), deci este evidentă lipsa de legătură.

Mulțumesc pentru aprecieri.

@Dragos:

Mulțumesc pentru completare. Eu deja am trecut anul ăsta pe valea Strumei.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1][1 vot]
Dragoș_MD
[07.08.19 16:48:00]
»

@Costi:

... numele „Rahova” nu are nicio legătură cu „racova”. Numele bulgar al localității aflate pe Dunăre, vizavi de Bechet este Оряхово (Oryahovo)

o fi având legătură cu „orehi” (nuci = Орехи). Probabil erau ceva livezi de nuci pe-acolo pe vremuri...

CostiAUTOR REVIEW
[07.08.19 16:55:54]
»

@Dragos:

Tu, care gavarești pa ruski, știi mai bine...

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul review-ului de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine butonul de mai jos ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
2 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil, mihaelavoicu
Alte articole din această RUBRICĂ (Alte) Subiecte off-topic:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

 
[C] Copyright 2008-2024 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
  • la final = [utf8mb4]; bMustChange=[]
  • pagină generată în 0.037761926651001 sec
    ecranul dvs: 1 x 1