ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 23.08.2019
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: Piteşti
ÎNSCRIS: 02.09.09
STATUS: CONSUL
LUNA
AUG-2019

(Alte) Subiecte off-topic

NOTĂ ARTICOL OFFTOPIC sau DE INTERES TURISTIC TEMPORAR ori RESTRÂNS
Articolul poate fi votat cu voturi simbolice (+/-1PMA)
Articol publicat FĂRĂ NOTE; vezi mai jos motivele...

Povești cu și despre cuvinte - partea a III-a: traduttori, traditori

TIPĂREȘTE URM de aici

Probabil, toată lumea cunoaște acest adagiu italian, (traduttori, traditori = traducători, trădători), care vrea să afirme într-un mod plastic și concis faptul real că traducerea implică și o oarecare distorsionare a comunicării inițiale.

Evident, nu trebuie să ne facem prea multe probleme din acest punct de vedere, pentru că situațiile de cuvinte sau expresii intraductibile sunt foarte rare (de exemplu, se spune că un frumos cuvânt românesc, dor nu are echivalent în nicio altă limbă).

Dar exact în aceste cazuri rare se vede talentul traducătorului, când el găsește în propria-i limbă modalitatea de a exprima cât mai corect cu putință ceva, la prima citire, intraductibil.

Tocmai de aceea, traducătorul trebuie să dispună de o cunoaștere profundă nu numai a limbii din care face traducerea și a celei în care traduce, ci și a obiceiurilor, mentalității oamenilor care vorbesc cele două limbi, precum și a contextului în care este inserată comunicarea.

În ultimul timp, însă, asistăm tot mai mult la o parodie de traducere, în diferite situații, unele de-a dreptul hilare.

Hai să vă dau câteva exemple, ca să mă exprim cât mai la obiect.

Acum câțiva ani, canalul TV Discovery difuza un ciclu de emisiuni școlare, numit chiar așa: Școala Discovery. Inițiativa (un parteneriat Discovery Chanel – Ministerul Educației) lăudabilă ca idee, a fost, din păcate, un fiasco.

După părerea mea, unul dintre motive a fost lipsa de profesionalism cu care au fost realizate emisiunile (dacă nu mă credeți, încă le puteți găsi pe youtube).

Printre altele, când spun lipsă de profesionalism, mă refer și la slaba calitate a traducerii, pentru că emisiunile erau, de fapt, documentare preluate probabil de pe canalul-părinte, cel american și traduse „la normă”, de către unii care nu aveau habar despre ce e vorba.

Un singur exemplu, vă dau: într-unul din aceste documentare, ni se spunea despre „graficul «viteză-împotriva timpului»”.

Orice elev de clasa a șaptea cu o pregătire medie și care cunoaște limba engleză, își dă seama că aici este vorba de o traducere „după ureche” a expresiei speed vs. time graph. Corect ar fi fost graficul vitezei în funcție de timp! E drept, versus (prescurtat, vs.) este un cuvânt împrumutat în engleză din latină și care înseamnă contra, împotriva, dar iată un exemplu în care nu merge să facem o traducere mot à mot, pentru că astfel denaturăm sensul exprimării.

Lipsa culturii generale a unor „traducători” face ca, destul de des, să vedem tradus cuvântul englez nitrogen, prin nitrogen! În principiu, greșeala nu este una foarte mare, dar ea produce confuzii, având în vedere că, în românește, s-a încetățenit termenul de azot, așa cum se învață și la școală.

Deși gazul a fost descoperit de un scoțian, Daniel Rutherford în 1772, numele de nitrogène a fost sugerat de un francez, chimistul Jean-Antoine-Claude Chaptal în 1790, iar cel de azote a fost propus tot de un francez, mult mai cunoscutul chimist Antoine Lavoisier, care s-a inspirat de la cuvântul grec azoticos = ἀζωτικός, care înseamnă „fără viață”, având în vedere că azotul este un gaz (aproape) inert și, în plus, și asfixiant. De altfel, simbolul chimic al azotului este, după cum știe toată lumea, N, care vine de la nitrogen. Observăm, cu această ocazie, că azot face parte din aceeași familie de cuvinte cu zoologie!

Varianta nitrogen s-a încetățenit în limba engleză și a fost adoptată și în spaniolă, în timp ce varianta azote s-a încetățenit în franceză, de unde a fost preluată și în română (azot), dar și în italiană (azoto).

Cum spuneam, nu e o greșeală să spunem nitrogen în loc de azot, dar traducerea de care vorbeam este generatoare de confuzii (se poate crede că e vorba de două substanțe diferite) și e datorată lipsei de cultură științifică.

De altfel, confuzii pot apărea și atunci când se vorbește de nitrați și nitriți, în loc de azotați și azotiți, sau de acid nitric, în loc de acid azotic.

O altă greșeală de traducere provenită din aceeași cauză este traducerea termenilor englezi nitride, sulfide, bromide, chloride, fluoride etc. exact așa: nitridă, sulfidă, bromidă, cloridă, fluoridă, când, corect este: nitrură (azotură), sulfură, bromură, clorură, fluorură, adică niște compuși ai elementelor respective (azot, sulf, brom, clor, fluor) cu metale (dar nu numai), compuși numiți generic săruri.

Dar iată o greșeală de traducere care poate produce o și mai mare confuzie și care este generată de existența sau absența unui simplu e. Termenul englez silicon înseamnă, simplu, siliciu, un material semiconductor esențial în industria electronică (cine nu a auzit de Silicon Valley?).

Dar, în engleză, există și termenul silicone, care a pătruns în română sub forma silicon, odată cu apariția tehnicilor medicale de implant estetic. Confuzia este ușor de făcut, pentru cine nu are cunoștințe minime de specialitate (știința materialelor). Chiar am auzit de curând la Radio România Actualități un cunoscut crainic vorbind despre panourile solare pe bază de silicon, când era vorba, în mod evident, de panouri solare pe bază de siliciu.

În timp ce siliciul (silicon, în engleză) este un material solid semiconductor, cu aspect metalic (elementul chimic cu simbolul Si și care ocupă locul 14 în sistemul periodic), siliconul (silicone, în engleză) este un termen generic ce desemnează o clasă de compuși numiți și polisiloxani, polimeri ce conțin lanțuri de atomi de siliciu, alternând cu atomi de oxigen, combinați cu carbon, hidrogen și, eventual, alte elemente). Însă, de multe ori, traducerea în română a termenului silicon se confundă cu cea a termenului silicone, ceea ce creează confuzii grave, întâlnite însă și la case mai mari, din moment ce wikipedia în engleză ține să precizeze:

Silicone is often confused with silicon, but they are distinct substances. Silicon is a chemical element, a hard dark-grey semiconducting metalloid which in its crystalline form is used to make integrated circuits ("electronic chips") and solar cells. Silicones are compounds that contain silicon, carbon, hydrogen, oxygen, and perhaps other kinds of atoms as well, and have very different physical and chemical properties. (en.wikipedia.org/wiki/Silicone)

Siliconul este adesea confundat cu siliciul, dar ele sunt substanțe diferite. Siliciul este un element chimic, un metaloid semiconductor dur, gri-închis care, în formă cristalină, este utilizat pentru fabricarea circuitelor integrate (cipuri electronice) și celule solare. Siliconii sunt compuși care conțin siliciu, carbon, hidrogen, oxigen și, eventual, alte tipuri de atomi și au proprietăți fizice și chimice foarte variate.

Am să mai dau un singur exemplu din domeniul științific, sau, mai degrabă, din domeniul științifico-fantastic (Sci-Fi, pe englezește). Este vorba de termenul wormhole. Tradus mot à mot, el înseamnă gaură de vierme și așa îl întâlnim în traducerile unor filme SF. În realitate, așa cum ne precizează dicționarul Merriam-Webster on line (merriam-webster.com/dictionary/wormhole), cuvântul poate să aibă și un alt sens: o structură spațio-temporală ipotetică, imaginată ca un tunel ce leagă puncte separate în spațiu și timp. Cu alte cuvinte, în limbajul SF, wormhole înseamnă un tunel al timpului, ce permite călătoria instantanee în timp și/sau spațiu.

Termenul științific (nu doar SF), a fost inventat de fizicianul teoretician John Weeler, în 1957, pe baza analogiei privind modul în care un vierme sapă un tunel printr-un măr, creând astfel un scurtcircuit prin spațiu și are legătură cu așa-numita punte Einstein-Rosen, despre care puteți citi aici: en.wikipedia.org/wiki/Wormhole.

În sfârșit, după mine, traducerea, în acest caz, a termenului wormhole, nu este corect câtuși de puțin să se facă mot à mot; s-ar putea folosi, oricum mult mai sugestiv, expresia tunelul timpului.

În sfârșit, haideți să încheiem cu o notă mai jovială.

Zilele trecute, după ce am văzut un film mai recent cu Al Pacino, am căutat ceva informații despre celebrul actor american și astfel am ajuns și pe situl imdb.com.

Acolo, la filmografia actorului, am remarcat și un film mai vechi, dar celebru și foarte titrat (un Oscar și cinci nominalizări, plus alte premii valoroase). Filmul se numește Dog Day Afternoon și merită cu prisosință să-l vedeți.

Am văzut acest film, realizat în 1975, chiar în acea perioadă și mi-am amintit imediat cum a fost tradus titlul acestuia, așa cum a rulat el pe ecranele cinematografelor românești: După-amiază de câine! (ro.wikipedia.org/wiki/Dup ... 3_de_c%C3%A2ine)

Corect, era După-amiaza unei zile caniculare, sau, mai scurt și mai estetic, După-amiază toridă! De unde vine confuzia? Evident, de la cunoștințe nu prea grozave de limbă engleză!

În engleză, există o expresie: dog day(s) , care nu se traduce mot à mot, pentru că, de fapt, înseamnă zi caniculară, toridă!

Același dicționar online, de care aminteam mai sus, explică și de unde vine expresia: ca de multe alte ori, aceasta își are originea, cum altfel, în limba latină (deși engleza e o limbă germanică). Expresia vine de la Dog Star, steaua căreia, în latină, i se spunea Sirius și care a fost asociată de mult timp cu vremea sufocantă, toridă din emisfera nordică, deoarece răsare și apune simultan cu Soarele în zilele cele mai calde ale verii (22 iulie – 23 august).

În sistemul antic grec al constelațiilor, Sirius (Seirios = Σείριος în greacă) era considerat câinele de vânătoare al lui Orion și a primit epitetul Kyon, „câine”. Scriitorul grec Plutarch se referea la zilele toride ale verii folosind expresia hēmerai kynades (literal, „zilele câinilor”), iar traducerea latină a acestei expresii ca dies caniculares (câine = canis) este sursa expresiei engleze.

Iată, cu ocazia asta aflăm și că două cuvinte aparent complet diferite, câine și caniculă, fac parte din aceeași familie! Extraordinar, nu?

Citește și CONTINUAREA aici

---
Trimis de Costi in 23.08.19 16:00:31
Validat / Publicat: 23.08.19 16:34:45
VIZUALIZĂRI: 216
3 ecouri scrise, până acum, la acest articol
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA simbolic articolul - VĂ PLACE?

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 25 PMA (din 25 voturi)

ECOURI la acest articol

3 ecouri scrise, până acum

doinafil [23.08.19 21:11:56] »

Domnule Costy, mi-a plăcut și acest articol, chiar foarte mult, pentru că aduce deslușirea unor traduceri/înțelesuri care pot fi ușor confundate!

Din păcate pentru mine - și regret mult acest lucru - limba engleză îmi este foarte puțin cunoscută, chiar dacă am încercat, fără succes, să fiu un autodidact, să mi-o însușesc din manuale ce se găsesc pe piață.

În școala elementară și liceu am învățat în clase unde se preda, doar, lb. rusă și lb. franceză, n-am avut norocul să ne fie predată lb. engleză. (Era perioada filo-rusă, între anii ' 50 și ' 65 și numai conducerea școlii repartiza claselor limba străină care le trebuia predată).

Nu pot, deci, să fac un comentariu avizat referitor la acest articol. Mă bucură, însă, să văd că sunt oameni ca Dvs-tră, care acordați imporanță cuvintelor! Vreau să cred despre mine că și eu fac parte dintre aceștia, de aceea vă felicit și aștept cu nerăbdare și alte articole!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][1 voturi]
Costi [24.08.19 10:39:27] »

@doinafil:

Mulțumesc pentru aprecieri.

Trebuie să mărturisesc că nici eu nu am făcut engleza în școală, unde am făcut opt ani de franceză și patru de germană.

În schimb, ca urmare a pasiunii pentru muzica anglo-americană a anilor '70 și, mai apoi, ca urmare a unor necesități profesionale, am ajuns să fiu destul de familiarizat cu engleza.

Și trebuie să spun că noi, românii, am avut un mare avantaj prin faptul că în cinematografe și televiziune, filmele străine au fost subtitrate și nu dublate sonor. E drept, acest avantaj a venit ca urmare a „spiritului de economie” al acelor vremuri (e mult mai ieftin să subtitrezi decât să dublezi sonor un film), dar faptul în sine a fost esențial pentru deschiderea lingvistică a românilor.

Cei doi băieți ai mei, când au început să învețe engleza la școală, erau deja „avansați”, pentru că se uitaseră la desenele animate ale acelor vremuri, pe Cartoon Network, nedublate sonor, cum, din păcate se întâmplă acum.

Alte popoare (și nu puține) nu au avut avantajul nostru în această privință.

Îmi aduc aminte ce reacții vehemente a stârnit, acum câțiva ani, propunerea de dublare sonoră a filmelor, venită din partea unui cântăreț de muzică folk, ajuns din întâmplare în Parlamentului României...

Îmi aduc aminte că, prin anii '80, pentru că, în materie de carte științifică, rușii traduceau tot, plus că aveau și ei destule publicații, mă hotărâsem să învăț rusa. Chiar am început, folosind un material foarte bun, carte și discuri, pe care l-am cumpărat de la librăria Crețulescu (prietenii știu la ce mă refer). Cum vremurile s-au schimbat, am renunțat, având acum multe alte mijloace de informare, la care se adaugă, nu-i așa, Google Translate.

Dar trebuie să recunosc faptul că, având contact direct cu mai multe limbi, mi-a dat posibilitatea să aflu multe, inclusiv despre limba noastră și să fac diferite conexiuni, alimentându-mi astfel plăcerea și pasiunea (chiar dacă la nivel de amator) pentru lingvistică.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][4 voturi]
doinafil [24.08.19 15:17:49] »

Mulțumesc pentru răspuns!

În schimb, ca urmare a pasiunii pentru muzica anglo-americană a anilor ' 70...

Exact acest motiv m-a incitat și pe mine să vreau să știu câteva cuvinte în lb. engleză. Din păcate pentru mine profesia (am lucrat în proiectare) nu mi-a solicitat cunoașterea limbii engleze! Dacă o nevoie imperioasă - precum job-ul, ca pe Dvs-tră - m-ar fi împins să mi-o însușesc mai temeinic, poate că acum mă puteam număra și eu printre cei ce vorbesc binișor engleza. Daaaar, n-a fost să fie, iar acum, la 70 de ani cred că este cam târziu să reiau învățarea ei, am alte priorități!

Despre „google translate” ce pot să spun?! În urmă cu vreo 10 ani ani mi s-a părut foarte bine venit, dar acum, când copiez un pasaj din engleză și-l traduc cu ajutorul lui, mă „umflă” râsul când citesc traducerea

Nu zic că nu mă ajută, dar trebuie să intuiesc, în unele locuri, cuvintele cele mai potrivite unei traduceri corecte!

Ce pot acum, la final, să vă mai spun este că mi-ar fi plăcut să fac „limbi comparate” la filologie, dacă există o așa secție acolo. Viața a vrut altceva cu mine, să merg pe latura tehnică , aproape opusul lingvisticii!

Să aveți alegeri inspirate pentru vacanțe și pentru alte articole de acest fel!!!

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [1] [-1][1 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
1 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
doinafil
Alte articole din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2020 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0644268989563 sec
ecranul dvs: 1 x 1