Muzeul de Artă Populară Constanța

TIPĂREȘTE

La începutul lunii decembrie, anul trecut, am făcut o plimbare prin Constanța văzând mai multe atracții turistice, vezi impresii, lăsând unele pentru data viitoare, dată viitoare ce a venit mai repede decât credeam, „Întâlnirea AmFostAcolo, Mamaia 20 – 22 Martie 2026”.

Sâmbătă dimineața, împreună cu mai mulți dintre colegii veniți la întâlnire, am participat la un tur ghidat organizat prin oraș, vezi impresii al colegei @mishu.

Făcusem în decembrie, împreună cu soțul, un tur al orașului, neghidat dar focalizat pe câteva atracții turistic. Nu se compară cu turul ghidat de Cristian Cealera, un mix de mai multe etnii, cum s-a caracterizat el, aș mai participa la un tur ghidat de el doar pentru a-l asculta vorbind.

După poza de grup de la Cazinou, ne-am despărțit, colegii au mers la Cazinou, noi ne-am continuat plimbarea spre Centrul Orașului, circa 15 minute pentru a mai vedea câte ceva.

Ne-am oprit în Bulevardul Tomis, 32, la o clădire în stil neoromânesc cu influențe bizantine, cu elemente ecleziastice și elemente decorative tradiționale, ridicată între anii 1893 –1896 ca sediu al Palatului Comunal (Primăria de atunci). Aici este amenajat Muzeul de Artă Populară.

Are demisol și etaj și se remarcă prin alternanța de culori alb și roșu, alternanță între rânduri de piatră și de cărămidă aparentă ce-i dă un aspect vizual unic.

Am admirat monumentala Fațadă principală cu un Portal Central cu coloane scurte și robuste, specifice stilului brâncovenesc și, deasupra, Logia Centrală, un balcon cu ferestre duble despărțite de o coloană subțire.

Curtea, Porțile și Gardul tradiționale creează o atmosferă autentică ce pregătește vizitatorul pentru cele expuse în Muzeu, clădirea însăși, monument istoric, fiind un Muzeu.

De-a lungul timpurilor Clădirea a avut mai multe destinații, Palat Comunal la inaugurarea oficială din 1986, Sediul Direcției de Poștă și Telegraf.

În anul 1970 s-a propus amenajarea clădirii ca Muzeu de Istorie a Partidului Comunist Român. Au demarat lucrările de amenajare, iar în 1974 o delegație a Comitetului Central a venit la Constanța să vadă stadiul lucrărilor. Unui CC-ist, „persoană importantă”, i s-a părut că imobilul seamănă cu o biserică. „I s-a dat dreptate” și i s-a spus că sunt povești care susțin că inițial clădirea trebuia să fie o biserică dar că s-a renunțat când „un muncitor a căzut de pe schele și a murit, incident ce va purta ghinion viitoarei biserici”.

Spre sfârșitul anului următor, clădirea a devenit Sediul Muzeului de Artă Populară. Astăzi Muzeul este gazda unei Colecții de peste 17.000 de obiecte tradiționale, reprezentative pentru toate zonele etnografice românești și pentru etniile din Dobrogea. Dintre ele, peste 330 de piese fac parte din Tezaurul Patrimoniului Cultural Național.

Muzeul este vizitabil de miercuri până duminică între orele 9 și 17, ultima intrare fiind la 16:30, contra sumei de 20 de lei, tarif redus pentru pensionari la 10 lei și pentru elevi și studenți la 5 lei. Tarifele pentru diversele activități ce se desfășoară în muzeu, datele de contact, telefon, email, și multe alte informații utile se găsesc pe site-ul muzeuetnocta.ro.

Ajunși la Muzeu am intrat într-un Hol spațios, bine luminat și ne-am îndreptat spre Punctul de vânzare bilete aflată lângă Scara Interioară ce urcă la etaj și coboară la Demisolul folosit pentru evenimente culturale, ateliere, diverse prezentări ale meșterilor populari. Lângă Scară este și un mic Punct de vânzare obiecte tradiționale, drăguțe dar foarte scumpe. Am vrut să cumpăr o pereche de ciorapi de lână, costa 140 de lei, la Târgul de Crăciun din Pitești costa 40 de lei. 

Am achitat 20 de lei pentru două bilete pensionari, am vrut să achit și o pozare, filmare neprofesionistă, cost 35 lei, dar neștiind dacă merită, am renunțat și ne-am început vizita. Am pozat pe furiș la parter, la etaj doamna s-a făcut că nu observă desi eram singurii vizitatori.

Sunt organizate Expoziții temporare nu numai cu tematica muzeului, iar Expoziția permanentă prezintă toate genurile creației populare, de la ceramică, lemn și metal, până la textile, costume, podoabe din toate provinciile istorice românești și expune artefacte aparținând etniilor dobrogene, tătari, bulgari, ruși lipoveni, aromâni.

La Parter, Holul este dedicat Artei Religioase, Icoane pe lemn, ce reflectă spiritualitatea rurală românească și Icoane pe sticlă, o colecție valoroasă provenită din renumite ateliere transilvănene Nicula, Gherla, Șcheii Brașovului, Mărginimea Sibiului, Făgăraș. Arta populară tradițională este prezentă prin Obiecte și Mobilier din lemn, mi-au plăcut cei doi Stâlpi sculptați ce încadrează trecerea din Hol spre Scara Interioară așa cum, în gospodăriile țărănești, încadrează poarta sau susțin de pe prispă sau din cerdac, acoperișul casei.

În Sălile ce înconjoară Holul se regăsesc elemente de Artă populară tradițională, cele mai multe fiind Țesături de interior, Ștergare din borangic, Fețe de masă, Scoarțe și Păretare din bumbac și lână. Printre ele un Ștergar din Enisala, județul Tucea, vechi de peste 110 ani cu motive populare deosebite, diferite păsări. Tot aici sunt expuse Artefacte ale comunităților etnice dobrogene, cele mai multe dintre ele aromâne, dar am fost atrasă de o rochie roșie, grea, Rochia tradițională bulgărească„Sukman”, și în Muzeu Multiculturalitatea dobrogeană este la ea acasă. Am văzut doar trei săli, restul erau închise.

Am urcat la Etaj și ne-am oprit pe Platforma Scării pentru a vedea și poza un Interior Tradițional Dobrogean, sau, cum îi spun locatarii „Camera Bună”, „Camera Mare”, cel mai frumos și mai bine întreținut spațiu al unei gospodării, folosit în principal pentru oaspeți și pentru sărbători. 

Artă populară tradițională este prezentă și la etaj. În Sala mare este expusă o bogată Colecție de Ceramică, Vase decorative și de uz gospodăresc din renumitele Centre de olărit Horezu - Vălcea, Corund - Harghita, Marginea - Suceava, Vama - Țara Oașului, din Centrele urbane Brașov, Bistrița, Turda și din Centrele de pe Valea Izei - Maramureș. Pereții Sălii mari sunt acoperiți cu Scoarțe, multe moldovenești. M-am oprit la un covor vechi din Moldova de nord din anul 1875 cu influențe ucrainene. Meritau pozate și admirate toate. În celelalte Camere de la acest nivel sunt expuse Țesături de interior și foarte multe Costume populare de sărbătoare decorate cu podoabe tradiționale, piese rare din Dobrogea, dar și din restul țării. La etaj sala mare este înconjurată de alte șase săli. Le-am vizitat începând cu prima din stânga. Se intră dintr-o sală în alta.

Un costum care mi-a plăcut, nu mai văzusem așa ceva, este Rochia de femeie din Ținutul Pădurenilor, județul Hunedoara, în Munții Poiana Ruscă, unul dintre cele mai arhaice și mai spectaculoase porturi din țara noastră. Cămășile (iile) au broderiile foarte dense, roșu pentru femeile tinere, negru pentru cele mai în vârstă, Catrințele sunt negre, cu broderii discrete și dantelă pe margini, unice fiind Podoabele metalice purtate de pădurence, accesorii ce nu se regăsesc în alte zone, Cheișoare (lanțuri de alamă cu chei vechi, inele, medalioane) atârnate la brâu și Salbele din monede. Multe costume populare aveau cod QR, și acum îmi pare rău pentru că timpul meu era drămuit, trebuia să ajungem la autocar, l-am găsit destul de greu pentru că nu am citit mesajele lui Ovidiu cu explicațiile aferente. Eu priveam și pozam exponatele. Sigur voi mai merge acolo o dată, trebuie stat mai mult.

Pentru celelalte costume tradiționale și, nu numai, vedeți pozele postate, nu știu cât de fidel le vor reda, mai bine Mergeți acolo și nu veți regreta!!

AmFostAcolo fără reclame?

• Utilizatoriii LOGAȚI văd o versiune cu mai puține reclame
• Ai dori o versiune COMPLET fără reclame? — devino membru afaFanClub -- citește mai mult

Membrii afaFanClub accesează AFA FĂRĂ RECLAME, pentru 8-9 lei/lună!

Cum devin membru afaFC? -- cumperi un abonament pe 6 sau 12 luni.

Detalii despre abonamentele afaFanClub aici

• ABONAMENT afaFC pe 6 LUNI = 59 lei Cumpără afaFC 6 luni
• ABONAMENT afaFC pe 12 LUNI = 100 lei Cumpără afaFC 12 luni

*) Nu uita să completezi, la DATE FACTURARE, username (de exemplu la Adresă)

---

VIZUALIZĂRI: 29 TIPĂREȘTE ARTICOL + ECOURI — SAU ARTICOL fără ECOURI