Completare la Raiul pe pamant - la 7 grade de Ecuator In anul 2007 am fost, prima data in Prainha-satul pescaresc de la oceanul Atlantic, atunci am facut cunostinta prima data cu superbul oras Fortaleza, iar pozele care le-am facut prima data redau mai bine frumusetea acestui oras si cand am prezentat acest rw nu gaseam acele poze, dar acum pt. ca le am, vreau sa vi le arat si pe acestea. In plus v-am spus ca in apropiere de Prainha, mai bine zis intre Fortaleza si Prainha e cel mai mare [...] — citește

Brazilia-tara a contrastelor, cu viata la maxim, cu paduri revarsate peste colinele populate, mancare extraordinara, muzica-distractie-magnet pt. turisti si localnici deopotriva. In ziua de 31 martie 2009, dupa o lunga calatorie, de 20 h, am aterizat pe aeroportul din Fortaleza, al 3-lea oras, ca marime, populatie din Brazilia, asezat la 7 grade de Ecuator, in emisfera sudica, deci eram la sfarsitul verii si cu toate acestea, la coborare am fost intampinati de un val de aer fierbinte si uscat, [...] — citește

Aşa cum am promis in ,,Samba do Brasil Ep. 1’’, (click aici) am să continui aventura braziliana cu noi episoade. Când spui Brazilia, spui Carnaval, când spui Brazilia spui fotbal. Dacă primul eveniment este posibil să-l ratezi in vizita ta in Brazilia, din cauza perioadei in care faci această vizită, pe al doilea nu ai voie. In oricare oraş brazilian veţi merge, fotbalul este nelipsit si la fel de îndrăgit ca muzica si dansul samba. Toate oraşele au echipe de fotbal şi [...] — citește

Cred că şi eu am făcut aceeaşi excursie despre care a scris şi ,,ARA'' in Review-ul ,,Fortaleza, iarna". Toate detaliile referitoare la drum şi excursiile opţionale pe care le-au făcut ei, au fost identice cu ale noastre, de aici şi concluzia că am fost pe aceeaşi cărare însă nu in acelaşi timp. Câteva diferenţe totuşi ar fi, motiv pentru care mă voi limita să scriu doar despre acestea. Una dintre ele, şi esenţiala cred eu, este că am prins perioada Carnavalului în [...] — citește

Amintirile frumoase sunt, poate, una din cele mai de pret averi ale unui om... Nu ti le poate lua nimeni si te poti intoarce oricand la ele... Plecarea a fost in 9 ianuarie 2006, din Budapesta, asa ca a trebuit sa plecam cu o zi inainte si am ramas o noapte in Budapesta. Am zburat 12 ore, cu o ora de escala in Tenerife, unde era frig si ploua. Marea majoritate din avion erau cetateni maghiari (sau nu, dar oricum vorbeau limba maghiara), iar la hotel am constatat ca dintr-un grup de 64 de [...] — citește