Astăzi, la un mijloc de august torid, trebuie să mă întâlnesc cu un taiwanez sau cu o taiwaneză autentică, alături de care voi petrece cel puțin șase ore. Ard de nerăbdare să văd cum vom drămui vorbele și cum impactul manierelor româno-taiwaneze va crea un vehicul pe care va trebui să navigăm împreună, cu unități de măsură și timp atât de diferite. Aștept de câteva minute în holul Hotelului Cyclo, timp în care cei de la recepție mă copleșesc cu atenție ca și [...] — citește

Atunci când încerci să explorezi de unul singur un oraș ca Taipei-ul, străbați distanțe și locuri care, la fiecare pas, îți pregătesc câte o capcană, auzi multe voci suprapuse într-o partitură haotică, plină de tonalități stranii ce te obligă să te oprești pentru a-ți mai trage sufletul și pentru a schița o hartă a locului, apoi, un mic exercițiu de reflecție. Dacă se întâmplă să porți harta în mână, numele străzilor îți luminează drumul până la un loc [...] — citește

După consumarea momentului Fur Elise, mă las purtat de valurile trepidante ale mulțimii ce se îndreaptă spre faimosul cartier Wanhua, unde bucătăria veche, tradițională, concentrată pe specialități de rozătoare, insecte și reptile amestecate în supe și în melanjuri de orez condimentat, te atrage ca o ispită interzisă, care încă nu ți-a fost oferită pe tava meniurilor vieții. Deodată, mirosul inconfundabil de mahala, praf și mâncăruri prăjite în uleiuri arse, te [...] — citește

Văzut mai de-aproape, Taiwanul îți apare ca o insulă de mandarini chinezi cu gusturi mai rafinate și cu un număr mare de transfugi politici, miliardari și oameni de cultură, pentru care Marele Zid a devenit prea apăsător. Pentru aceștia, o reîntoarcere la locurile de baștină ar fi o adevărată strămutare în timp, motiv pentru care orice tendință autoritaristă venită dinspre Bejing le creează fiori. Sunt în plin centrul unei metropole ce vuiește ca un vulcan în plină [...] — citește

  Cum viața noastră apare ca o înrâurire continuă de povești, fiecare zi este o verigă din noianul de amintiri ce-și prelungesc durata atunci când le așternem pe un fond alb -negru menit să dea contur adevărurilor noastre subiective. Însă atunci când călătorim, fiecare țară ni se cuibărește mai ușor în memorie prin unul, două, sau câteva cuvinte ce departajează o sevă națională de alta. Știu că în această odisee asiatică, Mongolia însemna Ginghes Han, China [...] — citește