Descoperit în anul 1736, Gura Portiței, este un paradis natural nealterat ce a fost inițial un sat pescăresc. Din anul 1998, au început lucrările de amenajare pentru a oferi condiții de cazare turiștilor care își doresc liniștea și izolarea între lacul Golovița și mare, pe fâșia de plajă semisălbatică, de maxim 100 m lățime,  dar și în complexul turistic modern, cu toate condițiile civilizate la îndemână. Pentru a ajunge aici de pe DE87 Constanța-Tulcea, se [...] — citește

Pentru prima dată am ajuns la Jurilovca într-o zi de primăvară cu soarele ascuns după nori și vântul își cam făcea de cap, zi de sărbătoare a lunii mai, iar pentru noi era ziua când ne plimbam prin Dobrogea. Știam despre Jurilovca că este un sat de pescari, cu o minoritate de ruși-lipoveni ortodocși de rit vechi și că din micul port al satului este punctul de plecare cu barca spre Gura Portiței. Prima impresie când am intrat în sat a fost una foarte plăcută, [...] — citește

Gura Portiței se afla de mult timp pe lista noastră de locuri de vizitat din România - iată că în 2020 am reușit să ajung aici pentru prima dată. Am petrecut aici aproximativ 8 ore și mi-am promis că voi reveni - am fost foarte încântat de ceea ce am găsit. Încercați să ajungeți aici cât mai de dimineață pentru a petrece mai multe ore în acest mic paradis. Cum se ajunge? Doar cu barca, cu plecare din micul port din Jurilovca. Cu o seară înainte am fost în [...] — citește

Am petrecut doua zile la Gura Portitei. Din pacate nu am tinut cont de doua aspecte: 1. Sa nu mergi cu sacul la pomul laudat; 2. Suntem in Romania. Dincolo de imaginile prezentate de pliantele turistice si reclamele date pe posturile tv, deziluzia afost totala. Un singur cuvant: mizerie. La propriu. Totul lasa impresia de haos, portul este jalnic, plaja neingrijita, vegetatia crescuta haotic, o singura toaleta la o plaja cu cateva sute de turisti. Nu mai vorbesc de preturile [...] — citește

La Gura Portiței am ajuns cu o șalupă rapidă. Gazda noastră de la Lake House ne pusese în legătură vineri seara, deci l-am sunat mintenaș pe Căpitan. El a stabilit prețul, noi ora de plecare pentru a doua zi dimineață (9 sau 9:30, nu mai știu sigur), urmând ca pe cea de întoarcere s-o agreem ulterior. În principiu, n-aveam alte gânduri prin zonă, eram dispuși să ne petrecem toată ziua la Gura Portiței, mai ales că niciunul dintre noi nu mai fusese vreodată pe acolo. [...] — citește