ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 04.01.2020
--- F ---
GR. VÂRSTĂ: > 60 ani
DIN: București
ÎNSCRIS: 26.03.14
STATUS: AUGUSTUS
DATE SEJUR
SEP-2019
DURATA: 1 zile
cuplu fara copii
"ECHIPA" A INCLUS:
2 ADULȚI

GRAD SATISFACȚIE
SERVICII:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CAZARE [camere etc]:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
BUCĂTĂRIE ŞI MASĂ:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
NU SUNT ÎN MĂSURĂ SĂ MĂ PRONUNȚ

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Delfi și împrejurimile

NB: Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă; — (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții. Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

Delphi, buricul pământului

Ilustrație video-muzicală
TIPĂREȘTE URM de aici

Timp de aproape o mie de ani, acest loc magic, unde cei doi vulturi lăsați de Zeus să zboare pornind din capetele pământului s-au întâlnit în aer, a fost considerat centrul sau ombilicul lumii - omphalos, fiind marcat cu o piatră expusă acum la Muzeul de Arheologie. Mii de oameni veneau aici, la cel mai faimos oracol al antichității, pentru a-l întreba pe Apollo despre sănătate, războaie, căsătorii, bani, recolte.

Apollo răspundea prin intermediul preotesei sale Pythia, aleasă dintre localnicele trecute de 50 de ani care duceau o viață nepătată. Un întreg ritual prefața întâlnirea solicitantului cu ea: ambii se purificau spălându-se în apele izvorului Castalian, iar cel care dorea să-și afle viitorul trebuia să aducă ofrande. Abia apoi intrau amândoi în sanctuar, unde, așezată pe un trepied, Pythia intra în transă, probabil mestecând frunze de dafin ori inhalând vaporii toxici ce ar fi ieșit la suprafață dintr-o crăpătură în stâncă, iar spusele ei erau interpretate, transpuse în versuri și transmise solicitantului de către un preot.

Oracolul a fost vizitat, printre alții, de Cresus, ultimul rege al Lidiei, de Alexandru Macedon sau împăratul Nero, și toți au primit răspunsuri încifrate, ambigue. Lui Cresus i s-a spus, de pildă, că dacă va ataca Persia, va distruge un imperiu, care s-a dovedit a fi chiar al său, în timp ce Nero a fost sfătuit să se teamă de „73 de ani”, aceea nefiind însă vârsta sa, ci a succesorului lui, Galba. Cât despre Alexandru, acesta a ajuns la Delphi în anul 336 î. Hr., dorind să i se confirme șansele de a cuceri lumea. Pythia l-a refuzat inițial, invitându-l să revină altă dată, dar Alexandru a târât-o de păr până ce preoteasa a țipat „Fiule, ești invincibil”, moment în care împăratul, mulțumit de profeție, i-a dat drumul.

Legenda spune că pe acest loc s-a aflat încă din jurul anului 1400 î. Hr. un oracol consacrat Geei, zeița pământului, care a fost rededicat la începutul secolului al VIII-lea î. Hr. lui Apollo, care l-a ucis pe șarpele python ce sălășluia acolo la porunca Geei pentru a apăra ombilicul pământului. Se pare că de-a lungul timpului în sanctuar au fost înălțate mai multe temple: unele au ars, altele au fost distruse de cutremure.

Devenit un important loc de pelerinaj, în care, din 586 î. Hr., o dată la patru ani, se organizau așa-numitele „jocuri pythice”, Delphi a început să decadă de prin secolul I î. Hr., odată cu cucerirea marilor cetăți grecești de către romani. Plutarh și mai apoi Pausanius au descris sanctuarul în paragină iar ultimul răspuns menționat în documente l-a dat oracolul în anul 362 d. Hr. împăratului roman Iulian Apostatul, semnalându-și propriul sfârșit: „Acest templu măreţ a devenit o ruină; Apollo nu are acoperiş deasupra capului; frunzele copacilor sunt încremenite; izvoarele şi fântânile profeţiei au secat”.

În 393 d. Hr. împăratul creștin Theodosius avea să poruncească închiderea oficială a oracolului păgân: Apollo cedase locul unei alte divinități, una izbăvitoare.

Sanctuarul a rămas părăsit mult timp; deasupra ruinelor a fost ridicat satul Castri. Francezul Jacob/Jacques Spon (1647-1685) și britanicul Sir George Wheler (1651-1724) au identificat locul, însă abia în 1892 o echipă de arheologi francezi a primit aprobarea pentru a face excavații iar satul a fost strămutat.

În afara uluitoarei aglomerații de construcții antice, turistul nu poate rămâne indiferent la frumusețea naturală a zonei. Oracolul a fost ridicat pe o pantă abruptă dominată de stânci semețe denumite „phaediades” („strălucitoarele”), care sclipesc în lumina răsăritului și apusului de soare. Dintr-o crăpătură în stâncă izvorăsc apele Castalianului în care se purificau Pythia și călătorii veniți la templu.

În jur se înalță masivul muntos Parnas, cu altitudinea maximă de peste 2.500 m și domeniu de schi, loc sacru nu numai pentru Apollo, ci și pentru Dionyssos și Pan, și totodată reședință a muzelor. Zona, predispusă la furtuni puternice, cu fulgere aruncate, la furie, de Zeus, i-a inspirat încă din antichitate pe poeți iar în anii 1860 a stat la baza nașterii în Franța a curentului literar parnasianism, cu cel mai însemnat reprezentant Théophile Gautier, un adept al „artei pentru artă”. Și dacă tot am ajuns în Franța, amintesc că de la acest munte se trage numele unui cartier parizian - Montparnasse.

Priveliștile ce se deschid din situl arheologic îți taie pur și simplu răsuflarea: de jur-împrejur munți calcaroși, în jos un defileu adânc, cât vezi cu ochii livezi de măslini ce se întind până la Golful Corint, aflat la mai puțin de 20 km depărtare.

Natura rivalizează aici cu minunățiile înfăptuite de mâna omului și nu e greu deloc să ne imaginăm cu câtă emoție și venerație pătrundeau în sanctuar cei sosiți pe vremuri la Pythia pentru a-și afla soarta...

Situl arheologic a fost declarat monument UNESCO în 1987. În 1927 la Delphi a fost organizat primul festival de teatru, cu montarea piesei „Prometeu descătușat” de Eschil, iar de la sfârșitul anilor ʼ60 manifestările au loc anual.

Câteva informații practice: situl este situat la cca. 1 km de orașul Delphi și la vreo sută de metri dincolo de Muzeul de Arheologie. Program: zilnic între orele 8-20; biletul costă 12 euro, respectiv 6 euro pentru persoanele de peste 65 de ani. Evident, pentru vizită este nevoie de încălțăminte adecvată și n-ar strica și câteva sticle cu apă. Deși umbrit de mulți copaci, locul se încălzește foarte tare pe parcursul zilei, așa încât vizita ar fi mai bine să fie planificată fie dimineața devreme, fie pe seară.

Noi am ajuns în jur de 8.30, așa că am avut norocul să găsim loc de parcare chiar vizavi de intrare, dar după 2 ore, la plecare, deja pe marginea șoselei se înșirau mulțimi de autocare.

Panta pe care se află construcțiile este abruptă și dificil de urcat, motiv pentru care n-am reușit să explorăm întreg parcul arheologic. O altă problemă o reprezintă lipsa pliantelor; la intrare nu veți primi nici un material informativ. Eu am avut de acasă printată o schiță a sitului (P36) cu ajutorul căreia am reușit să mă orientez cât de cât; în plus, pe traseu am dat peste multe panouri informative în limbile greacă, engleză și franceză.

Așa cum spuneam, în parcul arheologic s-au păstrat o mulțime de ruine. Cetățile grecești, regii și împărații au construit temple care adăposteau „thisavroi” - în engleză „treasures” (trezorerii) în care depozitau ofrandele. Despre regele Cresus se spune că a dăruit sanctuarului un leu de aur de un sfert de tonă. Trezoreriile se înșirau pe calea sacră, mărginită de peste 3.000 de sculpturi, din care Nero a furat nu mai puțin de 500.

Trezoreria sifniană al locuitorilor din insula cicladică Sifnos, datată din secolul al VI-lea î. Hr., cea mai veche construcție integral din marmură din Grecia continentală, avea porticul sprijinit de statui Korai (reprezentând femei tinere), la fel ca cele din Acropola ateniană, mai tinere cu un veac.

Trezoreria ateniană, o clădire impresionantă în stil doric, a fost ridicată în cinstea victoriei de la Marathon din 490 î. Hr. În secolul al III î. Hr. pe pereții săi exteriori au fost inscripționate două imnuri închinate lui Apollo, cu semnele muzicale folosite în acele vremuri.

Templul zeiței Atena Pronaia, numele „Pronaia” însemnând „zeița venerată înainte de Apllo”, adăpostește celebrul „tholos”, o structură circulară întâlnită și la Epidaur sau Olimpia considerată o capodoperă a arhitecturii antice grecești. Templul a fost construit în 380 î. Hr. și din cele 20 de coloane dorice nu s-au păstrat decât trei, însă câteva sculpturi au fost restaurate și sunt expuse la Muzeul de Arheologie.

Templul lui Apollo, cea mai importantă clădire din cadrul complexului, datează în forma actuală din anul 330 î. Hr., din vremea lui Alexandru Macedon, fiind „urmașul” celor șase temple anterioare. Aici se desfășurau ritualurile și se păstrau sculpturile și celelalte ofrande aduse zeului, dar și o arhivă cu lista atleților victorioși în jocurile pythice, distrusă din păcate în 373 î. Hr. în timpul unui cutremur.

Teatrul, aflat mai sus de acest templu, ridicat în 400 î. Hr. din piatră albă de pe muntele Parnas, avea o capacitate estimată la 5.000 de locuri. În incinta sa aveau loc concursurile de muzică și poezie din timpul jocurilor pythice, precum și alte festivaluri.

Stadionul, poziționat cel mai sus în cadrul parcului arheologic, putea primi 7.000 de spectatori veniți să-și încurajeze favoriții care se întreceau în jocurile pythice și avea o lungime de 177,55 m.

Părăsesc situl copleșită de atâta frumusețe: sub picioarele mele miturile Greciei antice au prins viață, Apollo a ciupit cu voluptate coardele lirei, muzele au dansat cu grație iar șoaptele Pythiei au fost purtate peste creste către mare de același vânticel care adie acum printre ramurile de copaci.

O mare parte din construcțiile din parcul arheologic sunt în ruine și numai folosindu-ți din plin imaginația poți reconstitui, măcar parțial, imaginea lor impunătoare, numai cu ochii minții poți vedea belșugul de aur și bronz care-i întâmpina pe călătorii veniți să-și afle soarta. Altele însă se înalță și acum semețe, magnifice și enigmatice, sfidând timpul, și în perfectă armonie cu munții împăduriți și cu măslinii, cu stâncile și cu izvoarele.

Însă în armonie oare și cu noi, pelerinii moderni?

În loc ca să răspund acestei întrebări, vă propun câteva versuri ale scriitorului american contemporan Lawrence Ferlinghetti, recitate în martie 2001 la Delphi cu ocazia Zilei Internaționale UNESCO pentru Poezie. Le-am găsit întâmplător pe net și le-am tradus; chiar dacă scrise din perspectiva unui locuitor al Lumii Noi, semnificațiile depășesc granițele geografice. Mie mi-au dat de gândit. Nu știu dacă și vouă...

 

Oracolului din Delphi
„Mare Oracol, de ce te uiți la mine,
te uluiesc cumva, te fac ca să disperi?
Eu, Americus, Americanul,
fasonat din bezna mamei mele acum mult timp,
din bezna vechii Europe -
De ce te uiți holbat acum la mine
în amurgul civilizației?
De ce te holbezi la mine
de parcă aș fi însăși America,
noul imperiu
mai mare ca oricare altul din antichitate,
cu autostrăzile sale semnalizate electronic
împrăștiindu-și monocultura corporatistă
prin toată lumea
și limba engleză, latina din zilele noastre?
Mare Oracol adormit de secole,
trezește-te acum, în fine,
și spune-ne cum să ne salvăm de noi înșine
și cum să supraviețuim conducătorilor
dispuși oricând să ne transforme democrația în plutocrație
în Marea Împărțeală
dintre săraci și bogați
în care Walt Whitman a auzit cântând America.
Și tu, Sibila, ce-ai amuțit de atât amar de vreme,
tu, cea cu vise înaripate,
vorbește-ne din templul luminii
în timp ce constelațiile serioase
cu nume grecești
se uită-n jos la noi
așa precum farul își mută megafonul
peste întinderea de apă.
Vorbește-ne, revarsă asupra noastră
lumina mării din frumoasa Grecie,
lumina sa de diamant.
Prezicătoare Sibilă, ascunsă pe vecie,
ieși din caverna-n care stai mereu ascunsă
și vorbește-ne cu vocea poetului,
vocea a patra singular,
vocea viitorului inscrutabil,
vocea popoarelor amestecate
cu un râset blând-sălbatic.
Dă-ne noi vise să visăm!
Dă-ne noi mituri să trăim! ”

 

Webmaster, rog următoarea ilustrație: youtube

Citește și CONTINUAREA aici
selectat ca MiniGhid AmFostAcolo

---
Trimis de Carmen Ion in 04.01.20 09:26:29
Validat / Publicat: 04.01.20 11:31:23
VIZUALIZĂRI: 1202INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
16 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (Carmen Ion); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol: voturi de valoare mărită

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 63100 PMA (din 47 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

16 ecouri scrise, până acum

webmaster [04.01.20 11:32:39] »

Articol selectat ca fiind „de interes editorial crescut

— (1) la momentul publicării, nu existau impresii recente în rubrica curentă;

— (2) depășește pragul minim calitativ & cantitativ necesar unei astfel de selecții.

Voturile FB/FU, B/U sunt de valori semnificativ mai mari.

(Eventualele voturi exprimate anterior selecţiei au fost «convertite» în unele de 1300 PMA, respectiv 600 PMA)

--

Articolul a fost selectat ca MiniGhid AmFostAcolo pentru această destinaţie.

webmasterX [04.01.20 11:32:56] »

Ilustrația muzicală sau video-muzicală indicată a fost atașată articolului (vezi sus, imediat sub titlu).

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 11:36:22] »

@webmaster: Mulțumesc. Sunt onorată

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 12:03:23] »

@webmasterX: Mulțumesc

maryka CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 15:25:52] »

Cu adevărat impresionant! Articolul, pozele, versurile traduse...

Chiar nu știam multe din legende și am citit cu mare plăcere, îmi doresc să ajung acolo și eu!

Zona este fabuloasă, vederea spre munți cred că îți taie respirația, eu asta am simțit din poze! Foarte frumos, felicitări!

crismis [04.01.20 15:43:31] »

@Carmen Ion: Un obiectiv turistic de vizitat măcar o dată în viață! Bonus, un cadru natural de excepție! Încă n-am ajuns, dar e pe lista noastră.

Felicitări, Carmen, pentru expunere, o adevărată lecție de istorie antică, și nu numai! Și pentru traducere felicitări! Și da, versurile acestea îți cam lasă umbre în suflet după ce le citești...

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 16:17:09] »

@maryka: Mulțumesc mult pentru aprecieri. Așa e, zona este fabuloasă iar combinația dintre peisajul muntos și ruinele antice îi dă un aer magic și misterios.

Îți doresc să ajungi acolo. Până atunci, numai bine, un an nou plin de bucurii și împliniri.

dorgo [04.01.20 16:35:09] »

@Carmen Ion: Excelent scris! Felicitari! Dar, a propos de oracole si miracole, se pare ca in afara de Nostradamus, care a prevazut atacurile de la World Trade Center, toti ceilalti clarvazatori celebri ai lumii sau ghicitori in viitor, aveau o supapa de siguranta, in caz de esec. Nero piromanul, Cressus (care a vrut sa fie primul cuceritor al Persiei, inaintea lui Alexandru) si insusi mult preaexpansivul Alexandru Macedon, au dat-o rau de tot in bara! Cam asa ne zicea profu' nostru de istorie antica. Se pare ca toti regii si imparatii care au vrut sa cucereasca Asia, sau macar o parte din ea, au sfarsit prost, inclusiv Bonaparte sau furerul cel mustacios.

Iata un exemplu, care confirma zicala, ca nu trebuie sa ai incredere in greci:

"Oracolul din Delphi avea rolul de a face profetii prin intermediul femeilor pythice. Legenda spune ca un mare rege a consultat Oracolul din Delphi inaintea unei mari batalii, pe care trebuia s-o poarte. Citind prezicerea Oracolului, temerea sa, de a muri in lupta, a disparut, convins fiind ca va reveni victorios, iar la intoarcere, fruntea ii va fi acoperita cu ramuri de maslin. Dar regele a pierit in lupta.

Profetia suna cam asa: “TE VEI DUCE, TE VEI INTOARCE, NU VEI MURI IN RAZBOI! ”.

Dupa razboi insa, familia regelui, scandalizata, s-a dus la Oracol, cu-o falca-n cer si una-n pamant, reprosandu-i eroarea. Raspunsul Oracolului, nu s-a lasat insa mult timp asteptat, acesta pretindea ca inscrisul era diferit: „TE VEI DUCE, TE VEI INTOARCE NU, VEI MURI IN RAZBOI! ”

Ca sa vedeti cat de mult conteaza o simpla virgula!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 16:40:58] »

@crismis: Mulțumesc mult pentru aprecieri, ecou și vot, Cristina. Am scris cam telegrafic, judecând după standardele mele, dar neah... cum despre Delphi s-au publicat biblioteci întregi, cu ce aș mai fi putut contribui și eu?!!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 16:44:34] »

@dorgo: Ai dreptate, domn doctor, o virgulă poate schimba complet sensul unei fraze. Chiar dacă profeția e rostită și nu scrisă...

Mulțam de vizită și ecou.

irinad CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 17:28:31] »

@Carmen Ion: Felicitări, Carmen! Delphi este un loc pe care orice iubitor de Grecia antică îl poate lua în considerare pentru a-l vizita. Are o semnificaţie aparte, că doar era " buricul pământului" . E drept că nu e chiar la îndemână ca poziţie geografică, dar se poate aborda în combinaţie cu una dintre zonele mai bătătorite.

Prin articolul tău mi-ai amintit de propria-mi vizită la Delphi, de acum zece ani pe când ne întorceam din insula Zakynthos. La vremea respectivă ştiu că mă impresionase foarte tare ceea ce văzusem acolo în sit, iar mult mai târziu faţă de momentul înscrierii mele pe AFA am scris şi eu un articol. Sincer, îmi doresc să revizitez locul, mai ales că îmi dau seama, vizionând filmuleţul ataşat articolului tău, că ar mai fi obiective de văzut, de pildă structura circulară cu coloane, celebră (tholos cred) pe care am sărit-o, nu ştiu de ce, şi nici muzeul de pe lângă sit.

Mulţumesc că mi-ai dat ocazia să retrăiesc momentul Delphi şi pentru că ne-ai adus mai aproape o bucăţică de Elada (mai e aşa de mult până la vară!).

Toate cele bune, un an nou care să vă aducă multe şi frumoase călătorii!

adrianaglogo [04.01.20 19:01:16] »

@Carmen Ion: Felicitari, am citit cu mare bucurie, pt ca si eu AmFostAcolo in 2018.

Daca scriai acum 2 ani acest articol, nu mai munceam eu sa caut eu date despre acest loc, le luam de-a gata de la tine!

Ai dreptate cu caldura, noi am fost pe 14 septembrie si a fost foarte cald. Am terminat apa (nu putina) in primele 60 minute. Noroc ca am gasit un izvor.

Si da, este in. loc minunat, care trebuie vazut.

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 19:29:05] »

@irinad: Ți-am citit reviewul și mi-a plăcut mult. Pentru voi nu ar fi dificil urcușul până la teatru și stadion și bifarea tuturor construcțiilor din parcul arheologic.

Mai e mult până la vară și mi-e deja foarte dor de Grecia, pe care nu o voi revedea decât în septembrie.

Tocmai am urmărit pe Pro TV un alt episod din serialul ”Alsacia”, care mi-a amintit de propria noastră călătorie acolo în vara care a trecut.

Deși e iarnă, mergând ”împotriva curentului”, voi continua cu serialul grecesc estival de două săptămâni, după care vor urma (sau cel puțin așa sper) impresii dintr-un alt sejur în aceeași țară, unde reviewurile tale mi-au fost de mare folos.

Așa că-ți mulțumesc de două ori!

Să aveți un an 2020 plin cu călătorii lungi și frumoase!

Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [04.01.20 19:37:21] »

@adrianaglogo: Mulțumesc mult pentru aprecieri.

Așa cum am răspuns deja la un ecou, pe tema oracolului de la Delphi s-ar fi putut scrie mult mai amănunțit, eu n-am făcut decât să trec în revistă câteva legende, repere istorice și construcții din cadrul parcului arheologic.

La momentul vizitei noastre a fost într-adevăr foarte cald, cu toate că am mers dimineața devreme, imediat după deschiderea sitului. De altfel, se și vede în poze că încă nu era mare aglomerația, însă când am plecat tocmai sosiseră câteva autocare cu turiști - probabil de la Atena, așa încât la disconfortul cauzat de arșița urma să se adauge și cel al înghesuielii...

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
mishu [29.03.20 22:48:28] »

@Carmen Ion: Carmen, ai comentat intr-un ecou ca ai scris mai pe scurt, si asta si pentru ca pe net sunt o multime de informatii. Parerea mea este ca ai facut foarte bine lucrurile asa cum ai scris, este genul de articol, la care la final iti spui necajit: " S-a terminat? " Articolul tau este precum acea vorba " Esentele tari sunt in sticlute mici" , ai punctat exact ce trebuia spus.

Iar pozele minunate, si parca in toata negura asta e o raza de soare.

Felicitari, votat cu mare drag.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Carmen Ion CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [30.03.20 08:55:09] »

@mishu: Mulțumesc mult, Mishu.

M-am abținut într-adevăr (cu greu) să nu înghesui multe date; locul e magic și marele meu regret a fost acela că n-am putut vedea întreg situl, așa cum am făcut în 1991.

RĂSPUNDEVOTAȚI ECOUL [300] [150] [-1][0 voturi]
Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
7 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
adrianaglogo, Carmen Ion, crismis, dorgo, irinad, maryka, mishu
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2021 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.0906610488892 sec
ecranul dvs: 1 x 1