ARTICOL ÎNCĂRCAT ÎN: 21.08.2022
--- M ---
GR. VÂRSTĂ: 40-50 ani
DIN: Bucureşti
ÎNSCRIS: 30.06.14
STATUS: SENATOR
DATE SEJUR
DEC-2021
DURATA: 1 zile

GRAD SATISFACȚIE
CADRUL NATURAL:
100.00%
Încântat, fără reproș
DISTRACŢ. / RELAXARE:
100.00%
Încântat, fără reproș

NOTA MEDIE REZULTATĂ
100.00%
OBS: Spre deosebire de GRADUL de SATISFACŢIE (care se selectează de autor si se exprimă in procente, 0 - 100 %), MEDIA se calculeaza AUTOMAT, ca notă de la 1 (foarte slab) la 10 (excelent)

AUTORUL ar RECOMANDA
această destinaţie unui prieten sau cunoscut

Descoperă Delfi și împrejurimile

[fb]
NOU TIMP CITIRE: 17 MIN

[Muzeul de Arheologie] Locul unde descoperim valorile si virtutile Greciei Antice

TIPĂREȘTE URM de aici

Muzeul de Arheologie din Delphi funcționeaza de 119 ani ca un important centru educational si cultural, raspandind prin intermediul exponatelor sale valorile si virtutile spiritului Greciei antice in intreaga lume.

Aflat printre cele mai populare cinci muzee ale Greciei – Muzeul Acropole, Muzeul National de Arheologie din Atena, Muzeul de Arheologie din Heraklion, Palatul Marilor Maestrii din Rhodos, Muzeul de Arheologie din Delphi se situeaza pe locul al doilea.

Situat la circa 100 metri de intrarea in situl arheologic Delphi, Muzeul de Arheologie este unul dintre cele mai importante edificii de profil din Grecia si din lume, fapt confirmat de numarul mare vizitatori care-i calca pragul.

Muzeul este gazduit intr-o cladire cu doua nivele, acoperind o suprafata totala de 2270 mp, din care circa 558 mp ocupati de spatii de depozitare si laboratoare pentru conservarea obiectelor din metal, ceramica si mozaicuri si 14 sali de expunere,

Salile I si II. Inceputurile Sanctuarului si ofrandele timpurii.

Sala III. Primii ani arhaici.

Sala IV. Vitrinele cu articole din aur si fildes.

Sala V. Trezoreria sifniana.

Sala VI. Exponate din Templul lui Apollo.

Salile VII si VIII. Trezoreria ateniana.

Sala IX. Ofrande din secolul al V-lea iHr.

Sala X. Exponate din Domul sanctuarului Atenei Pronaia si a Trezoreriei massaliene.

Sala XI. Epoca post-clasica. Perioada elenistica.

Sala XII. Epoca post-elenistica. Perioada romana.

Sala XIII. Conducatorul de cvadriga (car).

Sala XIV. Perioada de sfarsit a Sanctuarului. Antichitatea tarzie.

Primul muzeu a fost construit in anul 1903 dupa planurile arhitectului francez Tournaire, pentru a depozita descoperirile scoase la lumina din excavatiile efectuate in 1892 de arheologii francezi in situl de la Delphi. Cladirea actuala, care adaposteste cel de-al patrulea Muzeu de la Delphi, a fost inaugurate cu putin timp inaintea Jocurilor Olimpice din 2004 si constituie rezultatul extinderii si ajustarilor repetate, aduse formei originale.

Colectiile sale cuprind in principal, sculpture arhitecturale, statui si obiecte votive (arme, vase din bronz, statuete, figurine si bijuterii din aur, argint si fildes), care reflecta activitatea religioasa, politica si artistica a sanctuarului panelenic de la Delphi, incepand cu primii ani de existenta (secolul al VIII-lea iHr) si pana la declinul acestuia (perioada tarzie a antichitatii). Exponatele care provin din ateliere din toata Grecia si acopera o activitate artistica uimitoare de multe secole, demonstreaza dragostea imensa a grecilor pentru arte, admiratia lor pentru om si respectul pentru zei. Descrierea lor detailata, totusi, depaseste capacitatea unui album mic. De aceea, din acest motiv, administratorii muzeului au intocmit materiale informative limitate la cele mai impresionante si caracteristice exponate, dar sfatuiesc vizitatorii sa nu ignore micile artefacte care dovedesc ca frumusetea nu tine de dimemsiune.

Muzeul de Arheologie se poate vizita zilnic intre orele 09:00 – 16:00, cu exceptia sarbatorilor nationale si religioase ale statului elen. Pretul unui bilet intreg este de 6 euro. Seniorii, persoanele in varsta de peste 65 de ani, platesc biletul la jumatate. Persoanele pana in 25 de ani din statele membre ale UE au reducere de 25% la intrarea in obiectiv.

In momentul vizitei mele la muzeu, in 31 decembrie 2021, accesul s-a facut conform regulilor antipandemice, pe baza unui certificat de vaccinare antiCovid care era scanat la intrare de catre agentii de securitate. In interior purtatul mastii era obligatoriu, iar grupurile erau dirijate la intervale specifice de timp, astfel incat sa nu fie doua grupuri in acelasi timp intr-o sala.

Turul expozitional incepe din Sala I cu statuetele de pamant din epoca miceniana (anii 1400 – 1100 iHr), care evidentiaza viata de la Delphi, precum si activitatile de inchinare ale locuitorilor sai cu mult inainte de sosirea lui Apollo. Urmeaza ofrandele din bronz dedicate inchinatorilor sanctuarului in primele secole de la infiintarea acestuia (VIII – VII iHr): statuete geometrice ale razboinicilor, exponate in central salii si resturi de trepiede.

In secolul al VIII-lea iHr, trepiedul cazanului, cea mai caracteristica ofranda a lui Apollo, are manere circulare si este legat de cele trei picioare care il sustin, in timp ce in secolul al VII-lea iHr predomina tipul estic cu manere decorative reprezentand monstrii mitici, grifoni si sirene. Un cazan de bronz si un trepied de fier (doua descoperiri diferite) au fost asezate impreuna pentru a demonstra trepiedul de tip estic.

In capatul indepartat al salii sunt expuse ofrande care au venit din tarile din Orient, cum ar fi scuturile ciocanite cu reprezentare in relief din Creta, suporturile cazanelor cu decor din Cipru si statuete din Egipt.

In Sala II avem statuete masculine din bronz, statuete zoomorfice din bronz care constituie accesorii decorative pe oale, bijuterii pentru femei, coifuri dedicate si micul daedal kouros, o capodopera cretana din jurul anului 630 iHr care prevesteste lucrarile marii arte plastice.

In sala urmatoare (III), cea a kouroi (asa se numec statuetele arhaice ale tinerilor), putem observa primele lucrari ale artelor plastic monumentale de la Delphi. Gemenii kouroi din Delphi impresioneaza prin vigoarea lor tinereasca, muschii robusti si ochii larg deschisi, plini de viata. Sunt lucrari de tranzitie de la stilul daedal la cel arhaic. Anatomia stomacului este descrisa cu linii conventionale. Dupa cum scrie Herodot, ei reprezinta doi frati cu caracter exceptional din Argos, Kleovis si Byton, care s-au inhamat la caruta mamei lor, o preoteasa a Herei, pentru ca boii se miscau incet si au purtat-o la festivalul Hereon. Mama lor i-a cerut zeitei sa-i scuteasca de fericire asa cum au meritat-o. Tinerii s-au culcat si nu s-au mai trezit niciodata. Zeii i-au luat cu ei si oamenii i-au imortalizat, iar statuile le-au dedicate lui Apollo ca simboluri eterne ale virtutii (in jurul anului 600 iHr).

Pe perete este infatisata o parte a frizei cu metopele de calcar conservate ale Trezoreriei sikyoniene (560 iHr). Figurile au fost pictate in culori stralucitoare, in timp ce unele detalii sunt inscriptionate.

Prima metopa (in dreapta intrarii) reprezinta o scena din expeditia argonautica. Se poate observa arcul lui Argo, Orfeu cu un alt muzicant si doi calareti: Castor si Polux. Acestia sunt dioskouri, eroi divinazati din Laconia, care erau considerate de greci un model de curaj si etos, precum si patroni ai marinarilor.

A doua metopa infatiseaza din nou pe dioskouri si pe verii lor care marsaluiesc ritmic in timp ce ghidau boii furati din Arcadia.

A treia metopa descrie rapirea printesei Europa din Fenicia de catre Zeus transformat in taur.

Cea de-a patra metopa reprezinta o scena de la vanatoarea terifiantului mistret Caledonian la care au participat toti eroii expeditiei argonautice.

A cincea metopa, ultima, destul de deteriorata, il infatisa pe eroul mitic Phrixus.

Continuam cu Sala IV, a Taurului, cu exponate din aur si fildes, care ne dau o idee despre sentimentalul de uimire pe care il evocau acele vremuri in lucrarile lui Phidias: Atena la Partenos si Zeus la Olimpia. Exponatele au fost gasite in doua gropi de sub Calea Sacra pavata, unde fusesera ingropate dupa incendiul care a distrus cladirea care le gazduia astfel incat sa ramana pentru totdeauna langa zeul caruia apartineau. Sunt capodopere ale artistilor ionici din secolul al VI-lea iHr.

In vitrinele din stanga sunt expuse miniaturile si ramasitele a trei statui din tehnica rara care imbina aurul si fildesul. O statuie, poate a lui Apollo, in marime naturala, domina centrul. Partile goale au fost facute din fildes, iar restul din aur montate pe un cadru de lemn. Acolo pot fi vazute impletiturile de aur ale parului sau, bijuterii si doua placi de aur cu reprezentari in relief ale animalelor. Un cap de femeie, probabil al lui Artemis, se vede in vitrina urmatoare si putin mai departe un al treilea cap, posibil al zeitei Leto, avariat de incendiu. In vitrina din jurul celor trei figure din aur si fildes ale triadei apolinice se remarca placile de fildes cu scene mitologice curbate (legenda Phineas; plecarea razboinicului; scene de razboi). Sunt capodopere in miniatura care au decorat un ustensil de lemn sau un tron. O lucrare a unui artizan grec din Asia Minor este figura zeului sau eroului care imblanzeste o fiara salbatica. In capatul indepartat al incaperii este dominant figura taurului din argint incrustat cu detelii placate cu aur.

Urmatoarea sala (V), a Trezoreriei sifniene, contine creatii minunate ale artei ionice arhaice. Cei trei pereti ai sai sunt ocupati de friza trezoreriei, una dintre cele mai luxoase decorate din Sanctuar (525 iHr).

Stilul nu este acelasi peste tot. Figurile de la laturile de vest si sud, care se caracterizeaza printr-o anumita inflexibilitate si imobilitate, au fost create de un artist conservator, loial traditiei coastei Asiei Minor. Dimpotriva, vivacitatea figurilor de pe laturile de nord si de est dezvaluie un alt artist, mai pionier si mai imaginativ, influentat de arta Atticii. Intreaga compozitie este pictata in culori stralucitoare si avea decoratiuni din bronz. Pe aceasta friza, ne este transmisa starea narativa familiar de la Homer la Herodot a grecilor din Ionia.

Pe frontonul de est putem vedea scena cruda a unei lupte. Este povestea lui Hercule care, conform legendei, a incercat sa fure trepiedul delphian cand Pythia a refuzat sa livreze un oracol pe motiv ca nu s-a purificat dupa ce l-a ucis pe Hifit. Hercule, in dreapta, trage trepiedul in timp ce Apollo, in stanga, incearca sa-l tina si, ca intotdeauna se intampla in lupte, cei din jur alearga sa-I linisteasca. Zeus este aratat in mijloc, in timp ce o figura feminina incearca sa-l tina din spate pe Apollo furios. Partea inferioara a figurilor este in relief, iar partea superioara este sculptata.

Mai jos, partea de est a frizei reprezinta un conflict intre greci si troieni in jurul unui razboinic mort. In partea stanga, zeii urmaresc batalia de pe muntele Olimp si se cearta intre ei. Din stanga, Ares in armura completa, Leto, Artemis si Apollo, cu alte cuvinte zeii in favoarea troienilor. In mijloc se afla Zeus, judecator impartial la fiecare cearta, asezat pe un tron elegant. Apoi, Atena, Hera si Demetra sprijinand tabara grecilor. Identificarea zeilor este discutabila, deoarece inscriptiile care insotesc figurile sunt ilizibile in zilele noastre si au fost sugerate mai multe nume de zei.

Partea de nord a frizei, plina de miscare si viata, reprezinta razboiul dintre zei si giganti. Uriasii care erau demonii violentei, ravagiilor si puterilor catastrofale ale naturii, motivati de mama lor, Gaia, care au luptat impotriva zeilor ce reprezinta moderatia si armonia in lume. Au fost invinsi, totusi, cu ajutorul lui Hercule. Un zeu din stanga, Hephaestus, sufla burduful, doua zeite, Thetis pe un car tras de doi lei, Hercule, Apollo si Artemis, Hera, Atena, Ares si Hermes lupta impotriva gigantilor. Artistul si-a scris numele pe scutul unuia dintre uriasii care se lupta cu Apollo, dar aceasta parte este uzata si acest mare sculptor ramane necunoscut.

Partea de vest a frizei reprezinta judecata lui Paris. Pe muntele Pelion era in desfasurare ceremonia de nunta a regelui Peleas si a zeitei Thetis. Zeita Eris, a discordiei, nu a fost invitata si, pentru a se razbuna, a aruncat in timpul dansului un mar de aur purtand inscriptia:„celei mai frumoase” . Acest lucru a dus la o cearta fierbinte intre Atena, Afrodita si Hera. Zeus i-a atribuit judecata printului din Troia, Paris, care i-a oferit marul Afroditei dupa ce aceasta i-a promis pe frumoasa Elena din Sparta pentru el. Pe relief il putem vedea pe Hermes care conduce un car inaripat tras de patru cai, Atena urcandu-l in graba, in spatele ei un zeu si apoi Afrodita care coboara din car cu un gest cochet. Hera nu a fost gasita.

Se pastreaza putine parti din partea de sud a frizei si acesta este motivul pentru care tabloul este greu de interpretat. Reprezinta o scena de rapire, poate cea a Hypodamei de catre Pelops. Putem vedea o femeie in stanga, un car cu patru cai in fata unui altar, doi calareti si inca un car cu patru cai. Suprafetele de aici sunt multiple, figurile sunt asezate una peste alta sporind in consecinta umbrirea, iar modelarea cailor este remarcabila.

In dreapta intrarii putem vedea o reprezentare a fatadei Trezoreriei sifniene: pe perete tocul usii este decorat cu rozete, lotusi si antemie, iar in fata acesteia se afla una dintre cele doua fete care au sustinut, la schimb cu coloanele, antablamentul fatadei trezoreriei. Aceste statui sunt cunoscute sub numele de Cariatide.

Fata trezoreriei poarta un cos pe cap si gaurile din par si urechi atesta faptul ca purta podoabe din metal. Vis-a-vis de intrare, intr-un decor diferit, apar ramasitele a doua fete elegante care apartin Cariatidelor primelor tezaure ionice din sanctuar: un cap de femeie cu un zambet stralucitor, ochii inclinati caracteristic si ornamente bogate pe cap si cos (anul 530 iHr); corpul unei fete care, cu mana dreapta, ridica cu bunavointa roba lunga cu pliurile ei stralucitoare (probabil apartine Trezoreriei knidiene, in jurul anului 550 iHr).

In aceeasi sala domina impunatorul si impresionantul Sfinx Naxian din marmura, cu zambetul misterios, inchinat de naxieni in anul 560 iHr. A fost plasat pe o coloana ionica care avea sase puncte de sprijin si 44 de santuri putin adanci si statea la Templul Gaiei, mediul natural pentru un demon al pamantului, pentru a-si proteja oracolul.

In Sala a VI-a sunt reprezentate frontoanele Templului arhaic si clasic al lui Apollo.

Frontonul de est al templului arhaic (alkmeonidelor; anul 510 iHr) din marmura Parian reprezinta Epifania lui Apollo, adica marea sa sosire la Delphi impreuna cu mama sa, Leto, si sora sa, Artemis. Carul lor tras de patru cai este infatisat in centru, in stanga se afla unul dintre cei trei kouroi care l-au intampinat pe zeu, iar in dreapta doua dintre cele trei fete care le reprezentau probabil pe fiicele regelui Kreops din Atena. In jurul scenei sunt lei care devoreaza un taur si o caprioara. Nike inaripat era un ornament de colt al templului. In podoaba sculptata a templului din secolul al IV-lea iHr, zeul moderatiei si al armoniei coexista cu zeul betiei si al absurditatii.

Pe frontonul de est al templului clasic, asezat pe trepiedul Oracolului, Apollo este inconjurat de Leto, Artemis si cele noua Muze.

Pe frontonul de vest al templului clasic figura centrala este Dionysos, neobisnuit reprezentat ca un chitarist, inconjurat de Tiade, femei din alaiul sau care, conform traditiei locale, dansau pe versantii Parnassului.

Salile VII si VIII sunt dedicate Trezoreriei ateniene. In primul rand sunt expuse cele mai bine conservate metope de marmura din cele 30 ale sale in total (aproximativ 500 iHr) reprezentand Hercules Labours (laturle de nord si de vest), Theseus Labours (laturile de sud) si o batalie cu Amazoanele (partea estica, adica fata). Pentru realizarea basoleriefului au lucrat cel putin cinci artisti impartiti in doua echipe, una mai conservatoare, arhaica (Hercule - cerbul Kerynite) si una clasica (Hercule - Kyknos, Theseus - Minotaur).

Dintre cele mai bine conservate sunt: Hercule care invinge cerbul Kerynite; Hercule si leul din Nemeea si Hercule ucigand pe fiul lui Ares, oribilul talhar Kyknos. Direct opus pot fi vazute: Theseus, intemeietorul orasului-stat Atena, cu patroana orasului; Theseus invingand taurul din Marathon; Theseus lupta cu regina Amazoanelor, Antiopa, cand s-a indragostit de el si l-a luat de sot; Theseus eliminand fiara Labirintului din Creta, Minotaurul.

In sala a doua a Trezoreriei ateniene (VIII), intr-o vitrina sunt expuse ramasite ale sculpturilor care s-au pastrat de pe frontonul trezoreriei impreuna cu doua amazoane calare, ornamente de colt ale aceluiasi monument.

Vis-a-vis putem vedea parti din peretele sudic al trezoreriei unde sunt sunt inscrise doua imnuri lui Apollo, mari texte ale muzicii antice (sfarsitul secolului al II-lea iHr). Printre randuri sunt scrise semne muzicale. Acestea sunt litere ale alfabetului ionic care se adreseaza unui cor in primul imn. Al doilea imn contine diferite simboluri si litere care sunt drepte, inversate si inclinate spre dreapta si sunt scrise pentru muzica instrumentala.

Cupa lata alba este opera unui mare pictor atenian (necunoscut). Il infatiseaza pe Apollo incoronat cu frunze de mirt asezat pe un taburet (difro) si tinand in mana o lira cu sapte coarde facuta din carapace. Cu mana dreapta face o libatie in fata unei pasari negre, poate un corb simbolizand printesa Koronis, pe care zeul a obtinut-o de la Esculapius (490 - 480 iHr). Nu am putut admira aceasta comoara deoarece se afla intr-un laborator pentru restaurare. In locul ei, in vitrina, era o coala de carton cu fotografia exponatului.

In Sala IX sunt prezentate ofrande din secolul al V-lea iHr printre care se disting, in vitrinele centrale cele trei piese din bronz din perioada pro-clasica (490 - 460 iHr) care au fost gasite intr-o groapa de sub Calea Sacra: tamaia de bronz fixata pe o figura feminina plina de gratie si eleganta, flautatorul si complexul de doi sportivi.

In dreapta intrarii, pe perete, impresioneaza resturile de faianta decorativa (tigle de colt, ornamente de colt) cu culorile lor bogate si foarte bine conservate, provenite de pe acoperisurile diferitelor cladiri ale sanctuarului.

Sala urmatoare (X) gazduieste o parte din sculpturile si partile arhitecturale din Tholosul circular de marmura al Templului Atenei Pronaia (aproximativ 380 iHr) si ale Trezoreriei massaliene. Edificiul avea doua frize, una exterioara cu reliefuri pe metopele sale reprezentand o batalie cu amazoanele, si una in interior cu metope mai mici, care inconjurau naosul. Sculpturile sunt de arta rafinata, caracterizata in principal prin libertate, indrazneala si cursa in miscare, precum si dragostea pentru detalii.

Intrand in Sala XI, in partea dreapta, avem Monumentul lui Daochos al II-lea. Acesta a fost un tetrarh al Tesaliei si conducatorul Conventiei Amfictionice, in perioada 337 - 331 iHr, si prin aceasta ofranda a vrut sa onoreze membrii familiei sale care s-au remarcat ca politicieni, militari sau sportivi.

Statuile sunt asezate in linie dreapta pe piedestal, insa, cu varietatea de expresie, postura si imbracaminte care se potriveau personalitatii lor, artistul necunoscut a reusit sa ofere compozitiei multa voicitate si sa evite monotonia.

Din dreapta, patriarhul familiei, Acnonius, un politician din Pharsala, prezinta descendentii lui Apollo care sta pe omphalos. Urmeaza fiul sau Agias, multiplu campion la pankration in toate Jocurile Panelenice. Caracteristicile sale documenteaza faptul ca statuia provine din atelierul marelui artist Lysip. Urmeaza fratii lui Agias, Telemachus si Agelos, fiul sau Daochos I, fiul acestuia Sisyphus I, dedicatorul Daochos al II-lea, si ultimul sau fiu, Sisyphus al II-lea.

O alta piesa impresionanta din secolul al IV-lea iHr este statuia celor trei dansatoare care stau pe o coloana din frunzele unei plante intepatoare. Unul dintre picioarele lor este ridicat in ritmul unui dans ritual. Ele isi tin roba scurta eterica cu mana stanga, iar cu dreapta sustin trepiedul care a fost plasat deasupra capetelor lor. Inaltimea totala a monumentului a fost de 13 metri. O inscriptie de pe baza (poate fi vazuta in locul unde statea ofranda la nord-est de templu) ne informeaza ca a fost o dedicatie a atenienilor.

Conform ultimei restaurari, acoperisul monumentelor era omphalosul Delphian gasit in centrul salii, o replica a omphalosului care se afla odinioara in adytonul de la Templul lui Apollo. Relieful care decoreaza omphalosul reprezinta agrenosul, adica o plasa de fasii de lana, care acoperea adevaratul omphalos cu cei doi vulturi de aur din varf.

Delphi a fost locul unde, conform traditiei, s-au intalnit cei doi vulturi eliberati de Zeus in cele doua margini ale orizontului pentru a localiza centrul pamantului.

Fie ca a fost o urma a unui cult imemorial al pietrei sau a pecetluit mormantul vechilor zeitati htonice din epoca istorica, omphalos a evoluat in simbolul stralucirii spirituale din Delphi in intreaga lume cunoscuta atunci.

Din categoria dedicatiilor de familie apartine Complexul celor patru statui care se afla vis-a-vis de Monumentul lui Daochos. Trebuie sa fie familia unui om respectuos si bland, un filozof sau preot a carui statuie constituie un exemplu caracteristic al artei de reprezentare a timpurilor elenistice timpurii, in jurul anului 270 iHr.

Din perioada elenistica dateaza statuile a trei copii: fata zambitoare; baiatul cu gasca si micul Eros inaripat dormind nepasator pe o stanca.

In sala destinata epocii romane (XII) domina friza in relief a coloanei ridicata de generalul roman Aemilius Paulus in onoarea victoriei sale asupra regelui macedonean Perseas la Pydna, in 168 iHr. Aceasta batalie, care anunta instaurarea dominaTiei romane asupra Greciei, este infatisata pe friza ca un eveniment istoric. In capatul indepartat al salii, intr-un cadru deosebit este prezentata statuia lui Antinoos din Bitinya, favoritul imparatului Hadrian (117 - 138 dHr). Renumit pentru frumusetea sa, el s-a inecat constient in Nil, in anul 130 dHr, crezand in superstitia ca in acest fel isi va favoriza binefacatorul cu anii ramasi din viata. Dupa alte surse, s-ar fi sinucis ca sa scape de avansurile imparatului. Avea 20 de ani si bine-inteles, dupa acest sacrificiu, imparatul Hadrian l-a glorificat, a infiintat sanctuare in memoria lui si a batut monede la Delphi. Marmura a fost lacuita si arata ca alabastru. Gaurile din parul sau bogat indica faptul ca era impodobit cu o coroana de aur. Capul sau se inclina putin spre stanga, aspectul lui este romantic si cumva melancolic, postura nonsalanta si corpul moale ca al unei fete. Alaturi de Antinoos este expus un portret, o capodopera ce reprezinta pe consulul roman Titus Quinctius Flaminius (secolul al II-lea iHr), considerat ca eliberatorul grecilor de sub dominatia macedoneana. Altarul circular de marmura provine din Sanctuarul Atenei Pronaia. Relieful arata 12 fete in perechi care decoreaza o ghirlanda din frunze care inconjoara altarul.

Pe peretele din stanga intrarii se extinde friza din fata scenei Teatrului cu muncile lui Hercule (secolul al II-lea iHr) si mai sus o inscriptie in latina referitoare la reparatia templului de catre imparatul Domitian (anul 84 dHr).

In continuare trecem in Sala XIII, a renumitului Conducator de cvadriga (car) , o piesa rafinata de la inceputul secolului al V-lea iHr, adica ritmul auster care denota trecerea de la arta arhaica la cea clasica. Carul facea parte dintr-un complex de bronz care, conform vederii predominante, a fost dedicat lui Apollo de catre Polyzalos, tiranul Gelei in Sicilia, in onoarea victoriei sale in cursa de care la Jocurile Pythiene din 478 iHr sau 474 iHr. Complexul il reprezenta pe Conducator care statea pe carul tras de patru cai, imediat dupa victoria sa. Pe cap poarta banda invingatorului impodobita cu serpuire si inca tine fraiele in maini. Este imbracat intr-o roba fixata pe piept cu doua benzi care trec pe sub axile si se incruciseaza pe spate pentru ca roba sa nu se umfle de vant in timpul cursei. Ochii sai foarte vioi sunt incrustati din smalt alb si piatra maro, iar genele sunt din linie de bronz, in timp ce doua foi de bronz roscat ar sublinia buzele sale senzuale. Bratele si picioarele lui sunt foarte realiste. Purtarea lui este impunatoare in timp ce face runda de triumf. Pe chipul lui se vede expresia serioasa a invingatorului dupa tensiunea cursei. Trasaturile sale sunt foarte idealizate pentru ca Conducatorul de cvadriga nu este un portret. Artistul nu si-a propus sa exprime un impuls al momentului, ci dimpotriva, a incercat sa creeze simbolul etern, nemuritor, diacronic al puterii, frumusetii si maretiei invingatorului in jocurile nobiliare. Din pacate acest artist este necunoscut.

In vitrina din dreapta sunt expuse bucati de la cai si fraiele carului, precum si bratul celui care a ghidat caii in afara hipodromului. Alaturi se afla soclul de piatra de la baza cu inscriptia dedicata, ilizibila.

În ultima sala (XIV) sunt expuse descoperiri datate din ultimele secole ale existenței Sanctuarului. Se disting Coloana care purta bustul lui Plutarh (50 – 125 dHr), filozof și preot pe viața al lui Apollo (se păstrează inscriptia cu numele sau) și bustul de marmura al unui bărbat cu barba cu o expresie stocastica.

În cele din urma reprezentarile podelei de mozaic pe care le vedem în dreapta scarii care duce la intrarea în Muzeu exprima în cea mai reprezentativa maniera trecerea celui mai renumit Sanctuar al timpurilor stravechi de la idolatrie la Crestinism.

La final, va recomand cu mare plăcere sa vizitati Muzeul de Arheologie de la Delphi împreuna cu Sanctuarul. Unul fără celalaltnu se poate. Sunt doua entitati care nu pot fi înțelese și apreciate separat.

Vacanțe minunate tuturor în acest an!


[fb]
---
Trimis de ovidiuyepi in 21.08.22 18:30:34
Validat / Publicat: 21.08.22 20:36:09
VIZUALIZĂRI: 220INFO ADIȚIONALE
  • Nu a fost singura vizită/vacanţă în GRECIA.
  • Alte destinații turistice prin care a fost: GRECIA (Nei Pori, Kalamaki/Zakynthos, Tassos, Parga, Poros/Kefalonia, Kanapitsa/Skyathos, Hersonissos/Creta, Rodos, Samos, Kos) (TURCIA (Istanbul/circuit, Kusadasi, Antalya, Fethyie). ITALIA (circuit/mai 2017). SLOVENIA (Postojna). MALTA (La Valletta).
SESIZEAZĂ
greșeală / conținut, limbaj
Adn. FAVORIT
6 ecouri scrise, până acum, la acest articol

NOTĂ: Părerile și recomandările din articol aparțin integral autorului (ovidiuyepi); în lipsa unor alte precizări explicite, ele nu pot fi considerate recomandări sau contrarecomandări din partea site-ului AmFostAcolo sau ale administratorilor.
Poze atașate (se deschid în pg nouă)
P23 Fresca care a impodobit Trezoreria knidiana.
EVIDENTIAȚI ARTICOLELE CU ADEVĂRAT UTILE!
Dacă impresiile de mai sus v-au impresionat prin utilitate, calitate etc folosiți linkurile de mai jos, prin care puteți acorda articolului un BONUS în Puncte de Mulțumire-Apreciere (PMA) articolului.

Puteți VOTA acest articol:

PUNCTAJ CRT: 1000 PMA (std) PLUS 28550 PMA (din 30 voturi)
NOTĂ: Mulțumită numărului de voturi primit, articolului i-a fost alocat automat un SUPERBONUS în valoare de 2000 PMA.

ECOURI la acest articol

6 ecouri scrise, până acum

Carmen Ionscris / TELEFON CONS. ONORIFIC AFA / GRECIA [21.08.22 23:28:41] »

@ovidiuyepi: Excelentă prezentare. Felicitări!

ovidiuyepiscris / TELEFON [22.08.22 06:39:53] »

@Carmen Ion: Multumesc frumos pentru aprecieri!

elenaadinascris / TELEFON [22.08.22 11:44:25] »

Un articol excelent despre un loc care merita văzut!

Felicitări!! 😊

ovidiuyepiscris / TELEFON [22.08.22 12:23:34] »

@elenaadina: Multumesc frumos pentru aprecieri. Va doresc sa vizitati acest loc incarcat de istorie.

Michi [22.08.22 15:51:04] »

@ovidiuyepi: Foarte elaborat reviewul. Îl apreciez mult pentru că Amfostacolo şi chiar am făcut destul de multe fotografii similare dar nu am reuşit să strâng atâtea informaţii pe care le-am citit acum.Felicitări!

ovidiuyepiscris / TELEFON [22.08.22 18:29:39] »

@Michi: Multumesc frumos pentru aprecieri !

Intotdeauna dupa ce vizitez un complex istoric vreau sa descriu amanuntit despre acesta. Pentru cei care vor sa-i treaca pragul candva.

Sfârșit SECȚIUNE Listă ECOURI scrise la articol

ROG REȚINEȚI:
  • Folosiți rubrica de mai jos (SCRIE ECOU) pentru a solicita informații suplimentare sau pentru a discuta cele postate de autorul articolului (review-ului) de mai sus
  • Dacă ați fost acolo și doriți să ne povestiți experiența dvs, folosiți mai bine linkul ADAUGĂ IMPRESII NOI
  • Dacă doriți să adresați o întrebare tuturor celor care au scris impresii din această destinație: in loc de a scrie un (același) Ecou în "n" rubrici, mai bine inițiati o ÎNTREBARE NOUĂ
    (întrebarea va fi trimisă *automat* tuturor celor care au scris impresii din această destinație)
SCRIE UN ECOU LA ACEST REVIEW
NOTĂ: Puteți folosi ptr formatarea ecoului: [b]...[/b], [i]...[/i], [q]...[/q]
EMOTICOANE ce pot fi folosite SHOW/HIDE
Sfârșit SECȚIUNE SCRIE ECOU

NOTĂ: Rubrica de mai jos vă permite să vă abonați (sau să vă dezabonați) la / de la notificări (înștiințări prin email) atunci când cineva răspunde unui text scris ca ecou mai sus.
Status Abonament Ecouri la acest review - abonament INACTIV [NU primiți înștiințări atunci când se scriu ecouri la acest review]
VREAU înștiințări pe mail când se postează ecouri la acest review
4 utilizatori sunt abonaţi la urmărirea acestui fir de discuţie (primesc instiinţări la adăugarea unui ecou):
Carmen Ion, elenaadina, Michi, ovidiuyepi
Alte impresii din această RUBRICĂ:


    SOCIALs
Alătură-te comunității noastre

AGENȚIA DE TURISM AmFostAcolo.Travel:
SC Alacarte SRL | R.C.: J35/417/24.02.09 | RO 25182218 | Licența de turism 218 / 28.11.2018

[C] Copyright 2008-2022 AmFostAcolo.ro // Reproducerea integrală sau parţială a conţinutului este interzisă
AmFostAcolo® este marcă înregistrată
pagină generată în 0.07843708992 sec
ecranul dvs: 1 x 1